Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 82

Biʼniʼ Jesús xhiiñaʼ Dios ndaaniʼ región stiʼ Perea

Biʼniʼ Jesús xhiiñaʼ Dios ndaaniʼ región stiʼ Perea

LUCAS 13:22-14:6

  • GÚNINU STALE STIPA PARA GUIUʼNU RA PUERTAʼ NABÉʼ

  • NAQUIIÑEʼ GATIʼ JESÚS JERUSALÉN

Cusianda Jesús binni huará ne cayuni predicar ndaaniʼ guidxi Jerusalén ne guidubi Judea. Despué, guyebe chericaʼ guiiguʼ Jordán ne bisiidibe binni ndaaniʼ guiráʼ guidxi ni nuu lu región stiʼ Perea, neca maʼ cadi candaa zabiguétabe Jerusalén.

Ndaaniʼ región stiʼ Perea, gunabadiidxaʼ ti hombre laabe: «Señor, ¿ñee chupa chonna si nga zalá la?». Zándaca huayunadiaga hombre riʼ caníʼ caadxi líder stiʼ religión zalá stale binni ne nuu xcaadxi caníʼ huaxiéʼ tu zalá. Peru lugar de nicabi Jesús pregunta stibe, gudxi laabe xi caquiiñeʼ gúnibe para ganda guilabe: «Laguni stale stipa pur guiuutu ra puertaʼ nabéʼ». Ndiʼ rusihuinni caquiiñeʼ gúninu stale stipa. Ne bisiene Jesús xiñee: «Stale tu zacalaʼdxiʼ guiuu, peru qué zanda chuʼ» (Lucas 13:23, 24).

Para gusihuinni Jesús pabiáʼ nga naquiiñeʼ gúninu stipa, guníʼ ti ejemplu: «Ora guiasa xpixuaanaʼ yoo ne uguu llave ra puertaʼ, ziaanatu fuera ne zuxhidxinatu ra puertaʼ que ne zaniʼtu: “¡Señor, bixheleʼ guiuʼdu!”. [...] Peru zábibe laatu: “Qué gannaʼ padé laatu. ¡Laguixeleʼ de naa, guiratu, binni ni qué runi ni jneza!”» (Lucas 13:25-27).

Ejemplu riʼ caníʼ ni de ti binni ni rindá huadxí paxaraa ne ora chindá maʼ daʼguʼ puertaʼ que né llave, purtiʼ zándaca guyé ora gupa tiempu. Naquiiñeʼ nusaanabe ca cosa ni cayúnibe para nindabe ante. Nga peʼ nga ni cazaaca stale binni purtiʼ ñanda nucaadiágacaʼ guiráʼ ni cusiidiʼ Jesús, peru qué rinacaʼ gúnicaʼ ni ná Dios primé lu xquendanabánicaʼ. Stale tu laa qué naʼ guni cré Jesús neca laa nga biseendaʼ Dios para gulá binni. Jesús guníʼ zuunaʼ ca binni riʼ ne zuquiichiʼ láyacaʼ ora guiaanacaʼ fuera. Peru «zeeda binni de neza este ne de oeste, de ladu guiaʼ ne de ladu gueteʼ», o binni de guiráʼ guidxi ne «zabicaʼ ruaa mexaʼ lu Reinu stiʼ Dios» (Lucas 13:28, 29).

Jesús bisiene: «Nuu de ca ni naca últimu [ca ni cadi judíu ne ca judíu ni cayuninácabe laacaʼ] zácacaʼ primé, ne ca ni nuu primé [ca líder stiʼ ca judíu ni runi presumircaʼ zacaʼ de Abrahám] zácacaʼ últimu» (Lucas 13:30). Ca binni qué iquiiñeʼ riʼ zácacaʼ «últimu» purtiʼ qué ziuucaʼ ndaaniʼ Reinu stiʼ Dios.

Ne oraqueca bidxiña caadxi fariseu ne gúdxicaʼ Jesús: «Guyé, biree de raríʼ, purtiʼ nuu Herodes [Antipas] guuti lii». Zándaca rey Herodes gudxi ca hombre riʼ guiniʼcaʼ zacá para cheʼ Jesús de región que. Cumu né Herodes nga biiti Juan Bautista la? zándaca pur nga cadxibi ugaanicabe donda ique pa gatiʼ sti profeta. Para bicabi Jesús ca fariseu riʼ: «Laché ne lagabi mañoso ca: “Biiyaʼ, cabeeʼ demonio ne cusiandaʼ binni yannadxí ne laaca zuneʼ ni guixíʼ, ne zaluxeʼ lu guionna gubidxa”» (Lucas 13:31, 32). Peru qué zudii Jesús lugar gabi Herodes laa xi guni. Cá íquebe gúnibe dxiiñaʼ bisaanané Bixhózebe laabe, ne zúnibe ni ora gudixhe Dios gaca ni ne cadi ora naʼ binni guidxilayú.

Peru naquiiñeʼ cheʼ Jesús Jerusalén purtiʼ guníʼ: «Qué zanda guuticabe ti profeta ndaaniʼ sti guidxi pa cadi ndaaniʼ guidxi Jerusalén» (Lucas 13:33). ¿Xiñee ná Jesús naquiiñeʼ gatiʼ ndaaniʼ guidxi ca pa nin ti profecía qué ruzeeteʼ zati Mesías racá yaʼ? Purtiʼ ndaaniʼ guidxi Jerusalén nuu Sanedrín, tribunal ni jma risaca ne nuu 71 binni lu tribunal riʼ, ne racá raca juzgar ca ni rugaanicabe donda ique nácacaʼ profeta falsu. Ne laaca ndaaniʼ guidxi Jerusalén rudiicabe maniʼ para sacrificiu. Nga runi, ná Jesús naquiiñeʼ gatiʼ ndaaniʼ guidxi ca.

Biá Jesús guidxi riʼ ne ná: «Jerusalén, Jerusalén, ni ruuti ca profeta ne ruchá guié ca ni ruseendaʼ Dios ra nuu..., ¡panda biaje gucalaʼdxeʼ ñuneʼ reunir ca xiiñiluʼ cásica riguu bere ca xiiñiʼ xaʼnaʼ xhiaa! Peru qué ninatu. ¡Laguuyaʼ! Ziaana lídxitu stubi ne zusaanacabe laatu» (Lucas 13:34, 35). Cucaa naʼ guidxi riʼ Xiiñiʼ Dios ne naquiiñeʼ gapagásicaʼ laacaʼ.

Ante chindá Jesús Jerusalén, biʼniʼ invitar ti líder stiʼ ca fariseu laabe chitobe ra lidxi ti sábadu. Ne cayuuyadxí guiráʼ ca ni nuu raqué Jesús para gúʼyacaʼ pa zusiándabe ti hombre nuu raqué ni napa ti guendahuará ni nuchá guí náʼ ne ñee (hidropesía). Para gunabadiidxaʼ Jesús ca fariseu ne ca maestru de Ley: «¿Ñee zanda gusiándacabe tuuxa sábadu la? o coʼ?» (Lucas 14:3).

Peru nin ti diidxaʼ qué niniʼcaʼ. Óraque bisianda Jesús hombre que ne gunabadiidxaʼ laacabe: «Pa ñaba ti xiiñitu o ti toro stitu ndaaniʼ bizé dxi sábadu, ¿ñee cadi nagueendaca nibeetu laa la?» (Lucas 14:5). Sti biaje ca, guirutiʼ nidxela xi nicabi laabe.