Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 101

Tamaaraa i te fare o Simona i Betania

Tamaaraa i te fare o Simona i Betania

MATAIO 26:6-13 MAREKO 14:3-9 IOANE 11:55–12:11

  • HOˈIRAA IESU I BETANIA, I PIHAI IHO I IERUSALEMA

  • NINIIRAA MARIA I TE MONOˈI NOˈANOˈA I NIA I TO IESU UPOO E AVAE

Faarue ihora Iesu i Ieriko no te haere i Betania. E 20 kilometera te atea o teie tere na te hoê vahi haapauma mea fifi ia haere. Te faaea ra Lazaro e to ˈna na tuahine i Betania, i te pae hitia o te râ o te mouˈa Oliveta e 3 kilometera ia Ierusalema.

Ua tae ê na e rave rahi ati Iuda i Ierusalema no te Pasa. Ua haere oioi mai ratou “no te tamâ ia ratou ia au i te peu a te ati Iuda.” Peneiaˈe ua tapea ratou i te hoê tino pohe aore ra ua rave i te tahi atu mea a viivii atu ai ratou. (Ioane 11:55; Numera 9:6-10) Putuputu aˈera vetahi o tei tae oioi mai i te hiero, a uiui noa ˈi e haere mai anei Iesu i te Pasa.—Ioane 11:56.

E aimârôraa rahi te tupu ra no nia ia Iesu. Te hinaaro ra te tahi mau aratai haapaoraa e haru ia ˈna no te haapohe atu. Ua faaue hoi ratou e ia ite noa ˈtu te tahi taata teihea roa Iesu, ia faaite atu ïa oia “ia haru hoi ratou ia ˈna.” (Ioane 11:57) Ua tamata aˈena teie mau aratai i te haapohe ia Iesu i muri iho i to ˈna faatiaraa mai ia Lazaro. (Ioane 11:49-53) No reira vetahi i manaˈo ai eita Iesu e faura mai.

Ua tae Iesu i Betania i te Mahana pae, “e ono mahana hou te Pasa.” (Ioane 12:1) E haamata te hoê mahana apî (Sabati 8 no Nisana) i te toparaa mahana. Ua tae mai ïa o ˈna hou te Sabati. Ia au i te ture a te ati Iuda, eita ta ˈna e nehenehe e ratere na Ieriko mai i te Sabati, mai te Mahana pae i te toparaa mahana i te Mahana maa i te toparaa mahana. Eita e ore e ua haere Iesu i ǒ Lazaro, mai na mua ˈˈe.

Titau maira Simona, e faaea atoa ra i Betania, ia Iesu e to ˈna mau hoa, ia Lazaro atoa, no te hoê tamaaraa i te ahiahi Mahana maa. “E lepera [oia] na mua ˈˈe,” ta Iesu paha i faaora te maˈi. No te mea mea rave roa Mareta i te ohipa, o ˈna te tuati no te mau manihini, a tâuˈa roa ˈi Maria ia Iesu, a tupu atu ai te aimârôraa.

Iriti ihora Maria i te auvaha o te hoê mohina alabata nainai, “afa litera monoˈi noˈanoˈa, e naradi mau” to roto. (Ioane 12:3) Mea moni roa teie monoˈi, e 300 denari, piri ïa i te hoê matahiti ohipa! Ninii ihora Maria i te monoˈi i nia i to Iesu upoo e to ˈna avae e tamǎrô atura i to Iesu avae i to ˈna rouru. Noˈanoˈa aˈera te fare taatoa.

Riri ihora te mau pǐpǐ e ui maira: “Eaha i haamâuˈahia ˈi teie monoˈi noˈanoˈa?” (Mareko 14:4) Tamaˈi maira Iuda Isakariota: “No te aha teie monoˈi noˈanoˈa i ore ai i hoohia no e 300 denari, a horoa ˈtu ai i te moni na te feia veve?” (Ioane 12:5) Aita Iuda e haapeapea ra no te feia veve. Na ˈna e haapao ra i te afata moni e e eiâ noa na oia i te moni i roto.

Turu atura Iesu ia Maria, a na ô ai: “Eaha outou e haapeapea ˈi i teie vahine? E ohipa maitai ta ˈna i rave no ˈu. E vai noa mai hoi te feia veve i ǒ outou. O vau nei râ, e ore ïa e vai noa mai i ǒ outou. I to teie vahine niniiraa i te monoˈi noˈanoˈa i nia i to ˈu tino, no te faaineine ïa ia ˈu no to ˈu hunaraa. Oia mau ta ˈu e parau atu: I te mau vahi atoa e porohia ˈi te parau apî oaoa e ati aˈe te ao nei, e faatia-atoa-hia ta teie vahine i rave ei manaˈoraa ia ˈna.”—Mataio 26:10-13.

Hau atu i te hoê mahana o Iesu i Betania, e ua atutu te parau e to reira o ˈna. Haere maira e rave rahi ati Iuda i ǒ Simona eiaha no te ite ia Iesu noa, ia Lazaro atoa râ ta Iesu i faatia mai te pohe mai. (Ioane 12:9) Opua aˈera te mau tahuˈa tiaau e haapohe ia Iesu e ia Lazaro atoa. No teie mau aratai haapaoraa, no to Lazaro faahoˈiraahia mai i te ora i tiaturi ai e rave rahi ia Iesu. Tera te ino mau!