Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 106

Chupa ejemplu de layú uva

Chupa ejemplu de layú uva

MATEO 21:28-46 MARCOS 12:1-12 LUCAS 20:9-19

  • EJEMPLU STIʼ GUIROPAʼ XIIÑIʼ TI HOMBRE

  • EJEMPLU STIʼ CAADXI HOMBRE MALU RUNI DXIIÑAʼ LU LAYÚ UVA

Nuuruʼ Jesús ndaaniʼ templu, cadi tan xadxí de bisigánibe ca sacerdote principal ne ca ancianu ni caníʼ tu bidii autoridad laabe para gúnibe ca cosa que. De raqué, gúdxibe laacaʼ ejemplu ni rusihuinni tu clase binni nácacaʼ.

Sicaríʼ bizulú Jesús: «Napa ti hombre chupa xiiñiʼ. Para bidxíñabe ra nuu primé que ne gúdxibe laa: “Xiiñeʼ, guyé, yeguni dxiiñaʼ lu layú ra zuhuaa uva yannadxí”. Óraque bicabi laabe: “Qué ziaaʼ diaʼ”. Peru despué guca arrepentir ne guyé. Bidxíñabe ra nuu guiropa que ne ngueca gúdxibe laa. Ne bicabi laabe: “Ziaaʼ, Señor”. Peru qué ñé. ¿Tu tobi de guirópacabe biʼniʼ ni ná bixhoze?» (Mateo 21:28-31). ¿Cadi dxandíʼ primé que la?

Óraque gúdxibe ca xhenemígube: «Gábecaʼ laatu, zeʼ ca ni runi cobrar impuestu ne ca prostituta delante de laatu lu Reinu stiʼ Dios». Nuu binni ni runi cobrar impuestu ne prostituta qué ñúnicaʼ ni ná Dios dxiqué. Peru cásica bizaaca né primé xiiñiʼ hombre que, guca arrepentircaʼ ne yanna maʼ rúnicaʼ ni ná Dios. Ne ca líder stiʼ ca religión que zeeda gácacaʼ casi guiropa xiiñiʼ hombre que purtiʼ nacaʼ cayúnicaʼ ni ná Dios peru cadi dxandíʼ ni. De raqué gudxi Jesús laacabe: «Beeda Juan [Bautista] ne biluíʼ laatu xii nga ni jneza, peru qué ñuni cretu laa. Peru ca ni runi cobrar impuestu ne ca prostituta biʼniʼ crecaʼ laabe. Neca biiyatu guiráʼ ndiʼ, peru qué ñaca arrepentirtu ne qué ñuni cretu laabe» (Mateo 21:31, 32).

Guníʼ si Jesús ejemplu riʼ, gudíxhebe sti ejemplu. Peru yanna, lu ejemplu riʼ maʼ chigusiene Jesús, qué nizaalaʼdxiʼ si ca líder stiʼ ca religión ñúnicaʼ xhiiñaʼ Dios, nuuruʼ stiʼ cosa jma feu ni cayúnicabe. Dxandíʼ peʼ la? guizáʼ malu laacabe. Gudxi Jesús laacabe: «Guyuu ti hombre ni bizuhuaa lubáʼ uva lu layú stiʼ ne guluu ni leʼ. Laaca bíʼnibe ti lagar ne bicuibe ti torre. Óraque biquíxebe ni binni para guni dxiiñaʼ luni ne zebe sti guidxi. Ora bedandá tiempu riasa cosecha, biseendabe ti esclavu ra nuu ca ni cayuni dxiiñaʼ lu layú que para chicaa parte de cosecha uva ni raca caber laabe. Peru gunaazeʼ ca hombre que esclavu riʼ, gudíñecabe laa ne bidxiguétacabe laa xiee náʼ. Para biseendaʼ dueñu que sti esclavu, gundaa ca hombre que ique ne bisituícabe lú. De raqué biseendabe stobi, peru biiticabe laa. Biseendarube stale esclavu; nuu tu gudíñecabe laa ne laaca biiticabe caadxi de laacaʼ» (Marcos 12:1-5).

¿Ñee ziénecabe ejemplu ni guníʼ Jesús riʼ la? Bueno, zándaca bietenaláʼdxicabe ni guníʼ Isaías: «Layú uva stiʼ Jehová Dios stiʼ ca ejércitu nga lidxi Israel; ne ca hombre de Judá nga ca lubáʼ uva ni gunnaxhiibe. Gulézabe ñaca ni jneza, peru laga ni cadi jneza guca» (Isaías 5:7). Casigá ni bizeeteʼ Isaías riʼ nga bizeeteʼ Jesús lu ejemplu stiʼ. Jehová nga dueñu stiʼ layú uva, layú uva ca nga guidxi Israel, ne «leʼ» ni cayapa lubáʼ uva ca nga Ley stiʼ Dios. Biseendaʼ Jehová ca profeta stiʼ para gusiidiʼ guidxi que ne gacané laacabe gúnicabe ni jneza.

Peru ca hombre cayuni dxiiñaʼ lu layú que gudíñecaʼ ne biiticaʼ ca esclavu biseendaʼ dueñu stiʼ layú que. Sicaríʼ bisiene Jesús: «Náparube [dueñu stiʼ layú uva que] stobi: xiiñibe ni nadxiibe. Ngue runi, últimu la? biseendabe laa, purtiʼ guniʼbe: “Zuni respetarcaʼ xiiñeʼ”. Peru ca ni runi dxiiñaʼ lu layú que guníʼ stiidxacaʼ: “Ndiʼ nga herederu ca. Chuu, guutinu laa; zacá zaca stinu herencia ca”. Ngue runi gunaazecabe laa, biiticabe laa» (Marcos 12:6-8).

Despué gunabadiidxaʼ Jesús laacabe: «¿Xi guni dueñu stiʼ layú uva que yaʼ?» (Marcos 12:9). Óraque bicabi ca líder stiʼ ca religión que laabe: «Cumu malu laacabe la? zunduuxebe laacaʼ, ne zuquíxebe layú ra nuu lubáʼ uva que xcaadxi binni guni dxiiñaʼ luni, ni gudii laabe cuananaxhi ora guiasa cosecha» (Mateo 21:41).

Nin ñánnacaʼ cayuni juzgarcaʼ laca laacaʼ, purtiʼ laacaʼ nga ca ni runi dxiiñaʼ lu «layú uva» stiʼ Jehová o guidxi Israel. Napa Jehová derechu guinabaʼ ca hombre runi dxiiñaʼ layú riʼ gúnicaʼ ni jneza, ndiʼ riníʼ naquiiñeʼ gápacabe fe Xiiñibe, Mesías que. Para biiyadxí Jesús ca líder stiʼ ca religión que ne gunabadiidxaʼ laacabe: «¿Ñee qué huayuundatu lu Stiidxaʼ Dios ra ná: “Guié ni bisaʼbiʼ ca ni cucuí yoo que nga beeda gaca guié ni jma risaca” la?» (Marcos 12:10, 11). De raqué bisiá Jesús diidxaʼ ne ná: «Nga runi cayabeʼ laatu zaxha Dios laatu Reinu stiʼ ne zudiibe ni ti guidxi ni guni ni nabe» (Mateo 21:43).

Bidii ca escriba ne ca sacerdote principal que «cuenta de laacaʼ ngue caniʼbe lu ejemplu que» (Lucas 20:19). Yanna huaxa jmaruʼ si nuucabe guuticabe Jesús, «herederu» que. Peru cadxíbicabe binni purtiʼ ruuyacaʼ Jesús casi ti profeta, ngue runi bisaanacabe Jesús ne zécabe.