Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 108

Gucaláʼdxicabe nusábacabe laabe, peru qué ñanda

Gucaláʼdxicabe nusábacabe laabe, peru qué ñanda

MATEO 22:15-40 MARCOS 12:13-34 LUCAS 20:20-40

  • LAGUDII CÉSAR CA COSA STIʼ CÉSAR

  • ¿ZACHAGANÁʼ CA NI GUIASA DE LADE GUEʼTUʼ LA?

  • ¿GUNÁʼ NGA MANDAMIENTU NI JMA RISACA?

Guizáʼ cadxiichi ca líder stiʼ ca religión purtiʼ bisihuinni Jesús guizáʼ malu laacaʼ né ca ejemplu gudixhe. Yanna maʼ caníʼ stiidxaʼ ca fariseu ximodo gusábacaʼ Jesús pur ni guiníʼ, ne zacá guni entregarcaʼ laabe lu náʼ gobernador de Roma. Ngue runi gudíxecaʼ caadxi discípulo sticaʼ para checaʼ ne gutiidicaʼ Jesús prueba (Lucas 6:7).

Gúdxicaʼ Jesús: «Maestru, nánnadu jneza rusiidiluʼ ne jneza riniʼluʼ ne biaʼca risaca guiráʼ binni para lii, ne rusiidiluʼ de neza stiʼ Dios según ni dxandíʼ. ¿Ñee jneza nga quíxedu impuestu César la? o coʼ?» (Lucas 20:21, 22). Qué ñuni cré Jesús modo caníʼcabe purtiʼ nanna hipócrita laacabe ne nuucabe gusábacabe laa. Pa ñabi Jesús laacabe cadi naquiiñeʼ quíxecabe impuestu la? ñanda niníʼcabe cucaalú Jesús Roma. Peru, pa gabi Jesús laacabe caquiiñeʼ quíxecabe impuestu la? ñanda nucaalú ca binni que laabe purtiʼ maʼ bireecaʼ gana guni mandar ca romanu laacaʼ. Yanna, ¿xi guicábibe yaʼ?

Gúdxibe laacaʼ: «Aque hipócrita laatu, ¿xiñee cutiiditu naa prueba pue? Laguluíʼ naa moneda stiʼ impuestu». Para bidiicaʼ laabe ti denariu. Óraque gunabadiidxabe laacaʼ: «¿Tu stiʼ figura ríʼ ne tu lá cá luni?». Para bicábicaʼ: «Stiʼ César». Óraque gúdxibe laacaʼ: «Laquixe César stiʼ César, ne lagudii Dios stiʼ Dios» (Mateo 22:18-21).

Guizáʼ bidxagayaacabe jneza modo bicabi Jesús. Cumu qué nidxela ca hombre riʼ xi nicábicaʼ Jesús la? bireecaʼ zecaʼ. Peru qué nireecabe gana purtiʼ nuucabe gusábacabe laabe. Ngue runi zeʼ si ca fariseu bidxiña xcaadxi líder de sti religión ra nuube.

Laacabe nga saduceu, ca ni qué runi cré pa zabani ca ni maʼ guti, gunabadiidxacaʼ laabe xi zazaaca ora guiasa ca ni maʼ guti. Sicaríʼ gúdxicaʼ laabe: «Maestru, Moisés guníʼ: “Pa gatiʼ ti hombre ne qué ñapa xiiñiʼ, napa xidé guichaganáʼ bíʼchibe viuda que ne gapa xiiñiʼ para biʼchiʼ ni gutiʼ”. Pue guyuu gadxe hombre ládedu, guiracaʼ bíʼchicaʼ. Bichaganáʼ primé que, peru despué guti, ne cumu qué ñápabe xiiñibe la? biaanané bíʼchibe viuda que. Zaqueca bizaaca né guiropa ne guionna que... dede ra birá gadxe que. Despué de guti guirácabe, laaca guti gunaa que. Yanna gudxi laadu, ora guibani ca ni maʼ guti, ¿tu tobi de gadxe que gaca xheelabe yaʼ? Purtiʼ guiracaʼ bichaganacaʼ laabe» (Mateo 22:24-28).

Nanna Jesús rinanda ca saduceu ni bicaa Moisés, ngue runi bizeetebe de ni bicaa Moisés ora bicábibe laacaʼ: «¿Ñee cadi pur razón riʼ nga cadi jneza nuutu, purtiʼ qué runibiaʼtu Stiidxaʼ Dios ne poder stiʼ la? Purtiʼ ora guiasa binni lade gueʼtuʼ, qué zachaganáʼ nin hombre nin gunaa, maʼ casi ca ángel ni nuu guibáʼ laacaʼ. Peru, de ca ni chiguiasa de lade gueʼtuʼ, ¿qué ñuundatu lu libru stiʼ Moisés, lu relatu stiʼ xa yagahuiiniʼ que, ra guníʼ Dios: “Naa nga Dios stiʼ Abrahán, ne Dios stiʼ Isaac ne Dios stiʼ Jacob” la? Cadi Dios stiʼ ca ni maʼ guti laabe, sínuque stiʼ ca ni nabani. Cadi jneza nuutu» (Marcos 12:24-27; Éxodo 3:1-6). Guizáʼ bidxagayaa ca binni que modo bicábibe.

Cumu maʼ biseeguʼ Jesús ruaa ca fariseu ne ca saduceu la? ngue runi caadxi de guiropa grupu riʼ bieegucaʼ ne gúcacaʼ ti grupu si para gutiidicaʼ prueba Jesús. Ne gunabadiidxaʼ ti escriba laabe: «Maestru, ¿gunáʼ nga mandamientu jma risaca stiʼ Ley?» (Mateo 22:36).

Para bicabi Jesús: «Primé la? nuu ndiʼ: “Bicaadiaga, Israel. Jehová Dios stinu laasibe nga Jehová. Gunnaxhii Jehová Dios stiluʼ de guidubi ladxidoʼloʼ, guidubi xhiálmaluʼ, guidubi xquendabiaaniluʼ ne guiráʼ stipa stiluʼ”. Ne ndiʼ nga guiropa: “Gunnaxhii prójimo stiluʼ cásica nadxiiluʼ lii”. Gástiruʼ nin sti mandamientu jma risaca que guiropaʼ ndiʼ» (Marcos 12:29-31).

Óraque gudxi escriba que laabe: «Maestru, jneza bicábiluʼ, guniʼluʼ según ni dxandíʼ: “Tobi lucha si nga laabe, ne gástiruʼ stobi aparte de laabe”; ne gannaxhii binni laabe de guidubi ladxidóʼ, guidubi xquendabiaaniʼ ne guiráʼ stipa stiʼ, ne gannaxhii prójimo stiʼ cásica nadxii laca laa nga ni jma risaca que guiráʼ ofrenda ni ricá guí ne sacrificiu». Ora biʼyaʼ Jesús nuu xpiaaniʼ hombre que pur modo bicabi, gudxi laabe: «Cadi zitu diʼ nuuluʼ de Reinu stiʼ Dios» (Marcos 12:32-34).

Maʼ chonna gubidxa de cusiidiʼ Jesús ndaaniʼ templu (9, 10 ne 11 de nisán). Nuu binni riuulaʼdxiʼ ni cusiidibe, casi escriba ni bizéʼtenu que, peru qué riuulaʼdxiʼ ca líder stiʼ ca religión gucaadiágacaʼ laabe. Dede maʼ qué ninacaʼ ninabadiidxacaʼ laabe xiixa.