Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 111

Aniraa na aposetolo i te hoê tapao

Aniraa na aposetolo i te hoê tapao

MATAIO 24:3-51 MAREKO 13:3-37 LUKA 21:7-38

  • ANIRAA E MAHA PǏPǏ I TE HOÊ TAPAO

  • TUPURAA I 70 E A MURI AˈE

  • IA VAI ARA NOA TATOU E TIA ˈI

Te topa ra te mahana i taua Mahana piti ra. Ua fatata ïa te 11 no Nisana i te hope, oia atoa ta Iesu taviniraa rahi i te fenua nei. I te ao, e haapii na oia i te taata i te hiero, e i te po, e taoto oia i rapae i te oire. Mea au roa na te taata e haere mai “ia ˈna ra i te poipoi roa no te faaroo ia ˈna i roto i te hiero.” (Luka 21:37, 38) I tera taime, te parahi ra Iesu i nia i te mouˈa Oliveta e o Petero, Anederea, Iakobo e Ioane.

Ua haere mai ratou anaˈe ia ˈna ra. Te manaˈonaˈo ra ratou i te hiero, i tohu iho nei hoi Iesu e e ore roa e vaiihohia te hoê ofai i nia iho i te tahi. E ohipa ê atu râ ta ratou e manaˈo ra. I aˈo na Iesu ia ratou: “Ia ineine noa ïa [outou], no te mea i te hora manaˈo-ore-hia e outou e haere mai ai te Tamaiti a te taata.” (Luka 12:40) I faahiti atoa na oia i “te mahana e faaitehia mai ai te Tamaiti a te taata.” (Luka 17:30) Ua taaihia anei teie mau parau i ta ˈna i faahiti iho nei no nia i te hiero? Te uiui ra na aposetolo. Na ô atura ratou: “A faaite mai na, afea teie mau mea e tupu ai, e eaha te tapao o te tau o to oe hoˈiraa mai e to te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei?”—Mataio 24:3.

Te manaˈo ra paha ratou e e mou te hiero ta ratou e ite atu ra. Ua ui atoa ratou no nia i te tau o te hoˈiraa mai o te Tamaiti a te taata. Te haamanaˈo ra paha ratou i ta Iesu faahohoˈaraa o “te hoê taata no roto mai i te hui arii” tei reva “ia faatoroahia oia ei arii a hoˈi mai ai.” (Luka 19:11, 12) Ua hinaaro atoa ratou e ite eaha te tupu i “te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei.”

I roto i ta ˈna pahonoraa, faataa maitai atura Iesu i te hoê tapao o te faaite afea te faanahoraa ati Iuda, te hiero atoa, e mou ai. E ere râ tera anaˈe. E tauturu atoa teie tapao i te mau Kerisetiano a muri aˈe ia ite e te ora ra ratou i te tau o to Iesu hoˈiraa mai e ua fatata te faanahoraa taatoa o te ao nei i te fenua i te mou.

A mairi ai te mau matahiti, ua ite te mau aposetolo i te tupuraa ta Iesu i tohu. Mea rahi iho â te parau ta ˈna i tohu tei haamata i te tupu i to ratou tau. E 37 matahiti i muri aˈe, i 70, ua ineine te mau Kerisetiano e vai ara ra no te haamouraa e piri mai ra o te faanahoraa ati Iuda e te hiero. E ere râ pauroa ta Iesu i tohu tei tupu mai te taime i tohu ai oia e tae roa i 70. Na te aha râ e faaite mai i te tau o to ˈna hoˈiraa mai ei Arii o te Faatereraa arii? Ua faaite Iesu i te pahonoraa i na aposetolo.

Ua tohu Iesu e e tupu “te tamaˈi” e e faaroohia “te parau o te tamaˈi.” “E aro hoi te tahi nunaa i te tahi atu nunaa e te tahi faatereraa i te tahi atu faatereraa.” (Mataio 24:6, 7) Ua parau atoa oia e “e tupu te aueueraa fenua rahi, e i tera e tera vahi te oˈe e te maˈi pee.” (Luka 21:11) Faaara ˈtura oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E haruhia outou, e hamani-ino-hia.” (Luka 21:12) E tia mai te mau peropheta haavare e mea rahi te vare ia ratou. E rahi mai te ino, e iti roa mai râ te here o te rahiraa. Ua parau atoa oia e “e porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e ati aˈe te fenua ia ite te mau nunaa atoa, i reira ïa te hopea e tae mai ai.”—Mataio 24:14.

Ua tupu te tahi mau mea ta Iesu i tohu na mua ˈˈe, e i te haamouraahia Ierusalema e te nuu Roma. Te vai ra anei te tahi tupuraa rahi aˈe a muri aˈe? Te ite ra anei oe i te haapapuraa e te tupu rahi nei ta Iesu parau tohu faufaa i teie anotau?

I roto i te tapao o te tau o to ˈna hoˈiraa mai, ua parau Iesu e e tia mai “te mea faufau o te haamou.” (Mataio 24:15) I 66, o “te nuu” Roma e ta ratou mau reva idolo taua mea faufau ra. Ua haaati te nuu Roma ia Ierusalema e ua vavahi i te tahi mau vahi o te patu o te oire. (Luka 21:20) Ua tia ïa “te mea faufau” i te hoê vahi eiaha roa ˈtu e tia i reira, “te hoê vahi moˈa” no te mau ati Iuda.

Tohu faahou atura Iesu: “E tupu hoi te hoê ati rahi aita i tupu aˈenei mai te omuaraa mai o teie nei ao e tae roa mai i teie mahana, e o te ore atoa e tupu faahou.” I 70 te haamouraa te nuu Roma ia Ierusalema. E ati rahi te haamouraahia te oire moˈa o te mau ati Iuda, te hiero atoa, e ua haapohehia e rave rahi tausani taata. (Mataio 4:5; 24:21) A tahi ra te oire e te nunaa ati Iuda a roohia ˈi i te haamouraa mai teie, e ua mou te faanahoraa ta te mau ati Iuda i pee noa na ua hanere matahiti no nia i te haamoriraa. Mea riaria atoa ia tupu ta Iesu parau tohu a muri aˈe.

TIATURI IA IEHOVA I TE ANOTAU HOPEA

Aita â i oti atura ta Iesu aparauraa e ta ˈna na aposetolo no nia i te tapao o te tau o to ˈna hoˈiraa mai ei Arii o te Faatereraa arii e te hopea o te faanahoraa o te ao nei. Faaara ˈtura oia ia ratou eiaha e pee i “te mau Mesia haavare e te mau peropheta haavare,” o te “tamata i te haavare i te feia i maitihia.” (Mataio 24:24) Eita râ teie feia maitihia e vare. E ite-roa-hia ˈtu te mau Mesia haavare. O Iesu râ, eita ïa e ite-mata-hia i te tau o to ˈna hoˈiraa mai.

No nia i te ati rahi e tupu i te hopea o teie nei faanahoraa o te ao nei, ua parau Iesu: “E haapoiri te mahana, e ore te avaˈe e anaana mai, e mairi te mau fetia mai te raˈi mai e e ueuehia te mau mea puai o te raˈi.” (Mataio 24:29) I to na aposetolo faarooraa i teie mau parau riaria, aita ratou i ite eaha mau â te tupu, e ohipa mehameha râ.

Eaha te huru o te huitaata ia tupu teie mau ohipa mehameha? Ua parau Iesu: “E riaria roa te taata i te tiairaa i te mau mea e tupu i te fenua nei, e ueuehia hoi te mau mea puai o te raˈi.” (Luka 21:26) Te faataa ra Iesu i te tau peapea roa ˈˈe o te oraraa o te taata.

Faataa maitai atura Iesu i na aposetolo e e ere pauroa te autâ “ia haere mai” te Tamaiti a te taata “ma te puai e te hanahana rahi.” (Mataio 24:30) Ua parau aˈena oia e e ohipa mai te Atua no te feia i maitihia. (Mataio 24:22) Ia aha ïa te mau pǐpǐ haapao maitai ia tupu teie mau ohipa riaria ta Iesu i faataa maitai? Faaitoito atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia tupu . . . teie mau mea, a tia mai e a faateitei i to outou upoo, no te mea ua fatata to outou faaoraraa.”—Luka 21:28.

E nafea râ e taa ˈi i ta Iesu mau pǐpǐ e ora ra i taua tau ra i tohuhia e ua fatata te hopea? Horoa ˈtura Iesu i te faahohoˈaraa o te hoê tumu suke: “I te tupuraa mai iho â te amaa apî e te oteoraa mai te omou, ua ite ïa outou e ua fatata te tau tupuraa. Oia atoa ia ite outou i teie mau mea atoa, ua ite ïa outou e tei te uputa te Tamaiti a te taata nei. Oia mau ta ˈu e parau atu: E ore roa teie nei uˈi e mou e tupu ai teie mau mea atoa.”—Mataio 24:32-34.

Ia ite ta ˈna mau pǐpǐ i te tapao e rave rau tuhaa e tupu ra, ia taa ïa ia ratou e ua fatata te hopea. Faaara ˈtura Iesu:

“No nia i te reira mahana e te reira hora, aita te hoê i ite, aita te mau melahi o te raˈi e aita atoa te Tamaiti, o te Metua anaˈe râ. E riro hoi te tau o te hoˈiraa mai o te Tamaiti a te taata nei mai te tau o Noa ra. I te reira hoi tau hou te diluvi, te tamaa ra te taata e te inu ra, te faaipoipo ra te tane, te horoahia ra te vahine ia faaipoipo e tae roa i te mahana i tomo ai Noa i roto i te araka, e aita ratou i tâuˈa e tae noa mai ai te diluvi e mou atura ratou paatoa, oia atoa ïa te tau o te hoˈiraa mai o te Tamaiti a te taata.” (Mataio 24:36-39) E itehia teie tupuraa ta Iesu i faaau i te diluvi o te tau o Noa, i te fenua taatoa.

Eita e ore ua taa i na aposetolo e faaroo ra ia Iesu i nia i te mouˈa Oliveta e mea faufaa ia vai ara noa. Na ô atura Iesu: “A haapao maitai . . . ia outou iho ia ore to outou aau ia teimaha i te rahi o te tamaa, i te inu hua, i te haapeapearaa o te oraraa, a roohia mai ai outou e taua mahana ra ma te manaˈo-ore-hia mai te hoê marei. E tae mai hoi te reira i nia i te taatoaraa o te taata i te fenua nei. A vai ara ïa e a tamau i te pure ia nehenehe outou e ora ˈtu i teie mau mea atoa o te tupu iho â, a tia ˈtu ai i mua i te Tamaiti a te taata.”—Luka 21:34-36.

Te faaite faahou ra Iesu e e ere i te tahi noa vahi e tupu ai ta ˈna e tohu ra. Aita oia e tohu ra i te mau mea e tupu i roto tau ahuru matahiti i nia noa ia Ierusalema aore ra te nunaa ati Iuda. Aita, te tohu ra oia i te mau mea e tae mai “i nia i te taatoaraa o te taata i te fenua.”

Parau atura Iesu e ia vai ara noa ta ˈna mau pǐpǐ e ia vai ineine. Haapapu atura oia i teie faaararaa na roto i te tahi atu faahohoˈaraa: “Ua ite hoi outou: Ahiri te fatu fare i ite i teihea hora e haere mai ai te eiâ, e ara ïa oia e eita e vaiiho noa i to ˈna fare ia tomohia. No reira, ia vai ineine outou atoa, no te mea i te hora manaˈo-ore-hia e outou e haere mai ai te Tamaiti a te taata.”—Mataio 24:43, 44.

Faataa ˈtura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no te aha ia oaoa ratou. Ua haapapu atu oia e a tupu ai ta ˈna parau tohu, te vai ra te hoê “tavini” e vai ara ra e e rohi ra. Ua faahiti oia i te hoê tupuraa e taa oioi noa i na aposetolo: “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari ta to ˈna fatu i faatoroa i nia i te mau tavini o to ˈna utuafare, no te horoa ˈtu i ta ratou maa i te taime tano? E oaoa taua tavini ra ia tae mai to ˈna Fatu a ite atu ai e te na reira ra oia! Oia mau ta ˈu e parau atu: E faatoroa oia ia ˈna ei tiaau i ta ˈna mau faufaa atoa.” Ia faatupu râ te “tavini” i te hoê huru feruriraa ino, a rave ino atu ai i te tahi atu, “e faautua” te fatu “ia ˈna i te utua ino mau.”—Mataio 24:45-51; a hiˈo i te Luka 12:45, 46.

Aita râ Iesu e parau ra e e faatupu vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê huru feruriraa ino. Eaha ïa ta ˈna e hinaaro ra e haapii maitai i ta ˈna mau pǐpǐ? Ia vai ara noa ratou e ia rohi, mai ta ˈna i faataa maitai i roto i te tahi atu faahohoˈaraa.