Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 111

Gunabaʼ ca apóstol ti señal

Gunabaʼ ca apóstol ti señal

MATEO 24:3-51 MARCOS 13:3-37 LUCAS 21:7-38

  • GUNABAʼ TAPA DISCÍPULO GUDIIBE LAACAʼ TI SEÑAL

  • GUCA CUMPLIR PROFECÍA RIʼ LU PRIMÉ SIGLU NE LAACA ZACA CUMPLIR NI DESPUÉ

  • CAQUIIÑEʼ GATANANU

Martes 11 de nisán ruʼ ngue ne mayaca guiluxe dxi que. Guizáʼ guyuu xhiiñaʼ Jesús ca dxi que, ne mayaca guilúxebe xhiiñaʼ Dios lu Guidxilayú riʼ. Ridxíʼ que rusiidibe ndaaniʼ templu ne huaxhinni riaanabe fuera de guidxi que. Stale binni riuulaʼdxiʼ guiráʼ ni rusiidibe ne riecaʼ siadóʼ guieʼruʼ ndaaniʼ templu para gucaadiágacaʼ laabe (Lucas 21:37, 38). Peru maʼ qué zabiguetaʼ gúnibe ni, yanna maʼ zuba Jesús lu dani Olivo ne tapa apóstol stiʼ: Pedro, Andrés, Santiago ne Juan.

Laga nuube stúbibe bidxiñaʼ ca apóstol riʼ laabe. Nuucabe xizaa xi guizaaca templu que purtiʼ guníʼ Jesús qué ziaana ti guié luguiáʼ sti guié. Peru nuu sti cosa ni jma naguu laacabe xizaa. Maʼ napa dxi gudxi Jesús laacabe: «Lachuu listu, purtiʼ ti hora ni cadi lica caníʼ íquetu zeeda Xiiñiʼ Hombre» (Lucas 12:40). Laaca bizeeteʼ Jesús de «dxi guihuinni Xiiñiʼ Hombre» (Lucas 17:30). ¿Ñee bietenaláʼdxicabe ca diidxaʼ riʼ pur ni guníʼ Jesús de templu que la? Nuu ca apóstol ganna xi chiguizaaca ngue runi gunabadiidxacaʼ: «Gudxi laadu, ¿padxí gaca guiráʼ cosa ca, ne xi señal gusihuinni presencia stiluʼ ne dxi guiluxe guidxilayú riʼ?» (Mateo 24:3).

Zándaca caníʼ íquecabe dxi guinitilú templu ni cayuuyacabe de lu dani Olivo. Laaca canabadiidxacabe laabe de presencia stiʼ Xiiñiʼ Hombre. Ne zándaca bietenaláʼdxicabe ejemplu gudixhe Jesús stiʼ ti «hombre, xiiñiʼ ti rey» ni guyé ti «guidxi zitu para guni nombrárcabe laa rey ne ibiguetaʼ» (Lucas 19:11, 12). Ne últimu, canabadiidxacabe xi guiráʼ zazaaca «dxi guiluxe guidxilayú» o sistema.

Para gunda bisiene Jesús laacabe ni gunabadiidxacabe laa, bidii laacabe ti señal ni zacané gánnacabe padxí guinitilú Jerusalén ne templu stiʼ. Peru respuesta ni bidii Jesús que, laaca zacaneni ca xpinni Cristu ni guibani despué gánnacaʼ pa maʼ nabánicaʼ lu «presencia» stiʼ Jesús ne pa mayaca «guiluxe guidxilayú».

Ra tidiʼ iza, zuuyaʼ ca apóstol que modo gaca cumplir profecía ni guníʼ Jesús. Ne biiyacabe bizaaca stale cosa guníʼ Jesús que. Treinta y siete iza despué, lu iza 70, ca xpinni Cristu ni gutaná, qué nidxagayaacaʼ ora bíʼyacaʼ binitilú Jerusalén ne templu que. Peru cadi guiráʼ ni guníʼ Jesús que guca ni tiempu que ne biluxe ni lu iza 70. Yanna, ¿xi señal zusihuinni maʼ cayuni mandarbe casi Rey yaʼ? Bisiene Jesús ca apóstol stiʼ xi zazaaca.

Gúdxibe laacaʼ: «Zunadiágatu cayaca guerra ne noticia de guerra» ne «zadinde ti guidxi ne sti guidxi ne zucaalú ti reinu sti reinu» (Mateo 24:6, 7). Laaca guníʼ Jesús «Zaca xu roʼ, ne ziuu hambre ne guiráʼ clase guendahuará ti lugar ne sti lugar» (Lucas 21:11). Laaca gúdxibe ca discípulo que: «Zanaazecabe laatu ne zazanándacabe laatu» (Lucas 21:12). Laaca guniʼbe ziuu stale falsu profeta ne zaguítecaʼ binni, zadale guendaquéiquiiñeʼ ne zusaana binni de gannaxhii. De raqué gúdxibe laacaʼ: «Zaca predicar ca noticia galán stiʼ Reinu lu guidubi guidxilayú para gunadiaga guiráʼ xixé guidxi ni, ne oraqueruʼ nga gueeda fin» (Mateo 24:14).

Neca guca cumplir caadxi cosa ni bizeeteʼ Jesús lu profecía que ante guinitilú ne laga canitilú guidxi Jerusalén lu náʼ ca romanu, peru ¿ñee caníʼ Jesús laaca zaca cumplir profecía riʼ despué peru maʼ lu guidubi Guidxilayú la? ¿Ñee cudiiluʼ cuenta maʼ cayaca cumplir profecía ni nabé risaca riʼ tiempu nabáninu la?

Sti señal bizeeteʼ Jesús ni zusihuinni presencia stibe nga zahuinni «cosa yuudxuʼ ni runitilú que» (Mateo 24:15). Lu iza 66, zahuinni cosa yuudxuʼ riʼ ora guzuhuaa «ca ejércitu» stiʼ Roma campamentu sticaʼ guidubi vuelta Jerusalén ne guedanecaʼ estandarte ra cá bidóʼ sticaʼ. Zaguu ca romanu leʼ Jerusalén ne zandaacaʼ parte de muru que (Lucas 21:20). Zacá nga ziuu «cosa yuudxuʼ» riʼ lugar ra cadi naquiiñeʼ chuʼ, o ti «lugar risaca» para ca judíu.

Guniʼruʼ Jesús: «Purtiʼ ziuu stale yuubaʼ. Dede dxi bizulú guidxilayú hasta nagasi, qué huayuu dxi chuʼ yuubaʼ casi laani ne maʼ qué ziuuruʼ dxi gaca ni sti biaje». Lu iza 70, zunitilú ca romanu Jerusalén. Ra gucuaacabe ne binitilúcabe guidxi que, dede né templu que zedaneni «stale yuubaʼ» purtiʼ zati stale binni (Mateo 4:5; 24:21). Qué huayuu dxi gunitilúcabe guidxi Jerusalén sicaríʼ, purtiʼ laaca zaluxe modo huayuni adorárcabe Dios maʼ raca stale iza. Nga runi ora gaca cumplir ca diidxaʼ riʼ despué ne gácani lu guidubi guidxilayú, jma naroʼbaʼ ca yuubaʼ gueedaneni.

CADI GUIDXÍBINU CA ÚLTIMU DXI

Caniʼruʼ Jesús ne ca discípulo stiʼ xi señal zusihuinni presencia stibe casi Rey lu Reinu stiʼ Dios ne de ora guiluxe guidxilayú. Ne gudixhenabe laacaʼ de ca «falsu cristu ne falsu profeta» ni zuyubi modo quiteʼ binni, «pa ñanda si dede né ca ni bibí» (Mateo 24:24). Peru qué zudii ca ni bibí lugar quítecabe laacaʼ. Zuuyaʼ binni ca falsu cristu riʼ, peru presencia stiʼ Jesús qué zahuinni ni.

Guníʼ Jesús zuzulú ziuu stale yuubaʼ ora guiluxe guidxilayú riʼ o sistema riʼ. Gúdxibe laacaʼ: «Zacahui lu gubidxa, qué zuzaaniʼ beeu, ziaba ca beleguí cá guibáʼ, ne zaniibi dxacha ca poder nuu guibáʼ» (Mateo 24:29). Zándaca bidxibi ca apóstol ora binadiágacaʼ guiráʼ ni guníʼ Jesús ne qué gánnacaʼ padxí gaca cumplir ni, peru nánnacabe guizáʼ zadxagayaa binni ora gaca guiráʼ ca cosa riʼ.

¿Ximodo ziuu binni ora gaca guiráʼ cosa riʼ? Jesús guníʼ: «Zieeguʼ binni de tantu cadxibi ne pur nuu xizaa pur ca cosa ni guizaaca lu guidxilayú, purtiʼ zaniibi dxacha ca poder nuu guibáʼ» (Lucas 21:26). Zacá bisihuinni Jesús guizáʼ nagana zaca ca dxi riʼ para binni guidxilayú.

Peru guluu Jesús gana ca apóstol stiʼ ora gudxi laacabe cadi guiráʼ binni zacaná ora gueeda Xiiñiʼ Hombre «né stale poder ne gloria» (Mateo 24:30). Ne casi maʼ guníʼ Jesús: «Pur ca ni bibí zucueezabe [Dios] lu tiempu que» (Mateo 24:22). Yanna, ¿xi naquiiñeʼ guni ca discípulo stiʼ Jesús ora guizaaca ca cosa ni guniʼbe yaʼ? Gudixhedxibe ladxidóʼ ca xpínnibe ora guniʼbe: «Peru ora maʼ guzulú gaca ca cosa riʼ, laguzuhuaa derechu ne laguindisaʼ ique, purtiʼ maʼ zedadxiña dxi gácatu libre» (Lucas 21:28).

Peru ¿ximodo ganna ca discípulo stiʼ Jesús ni guibani ca dxi ca, mayaca guiluxe guidxilayú? Bichaaga Jesús tiempu ca né ti yaga duʼgaʼ: «Ora maʼ guleeni rama riʼniʼ ne maʼ cayapa ni bandaga la? nánnatu maʼ zeeda dxiña tiempu nandáʼ. Zaqueca laatu, ora gúʼyatu gaca guiráʼ cosa riʼ, laganna maʼ nuube gaxha, maʼ zuhuaabe ra puertaʼ. Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu qué zadiʼdiʼ generación riʼ dede qué guizaaca guiráʼ cosa riʼ» (Mateo 24:32-34).

Nga runi ora guʼyaʼ ca xpinni Cristu maʼ cayaca caadxi cosa ni bizeeteʼ que, naquiiñeʼ gatanacaʼ ne gudiicaʼ cuenta mayaca guiluxe guidxilayú. De raqué gudixhená Jesús ca discípulo stiʼ ni guibani lu ca dxi guizaaca ca cosa riʼ: «Peru padxí ne pora la? guirutiʼ ganna, nin ca ángel ni nuu guibáʼ, nin Xiiñiʼ Dios, sínuque Bixhózesiaʼ. Purtiʼ cásica bizaaca ca dxi bibani Noé, zacaca zaca ni lu presencia stiʼ Xiiñiʼ Hombre. Purtiʼ ca dxi ante gueeda Diluvio que cayó ca binni que ne cayeʼcaʼ, cachaganáʼ ca hombre ne ca gunaa... dede dxi biuu Noé ndaaniʼ arca; ne qué nulábicaʼ dede dxi beeda Diluvio que ne binduubaʼ guiracaʼ. Zacaca zazaaca ni lu presencia stiʼ Xiiñiʼ Hombre. Ca dxi que ziuu chupa hombre lu layú: zié tobi ne ziaana tobi» (Mateo 24:36-39). Cusietenalaʼdxiʼ Jesús laacabe bizaaca Diluvio ni guca ca dxi stiʼ Noé que lu guidubi Guidxilayú. Nga runi laaca lu guidubi Guidxilayú zazaaca ca cosa riʼ.

Nanna ca apóstol ni nuunebe lu dani Olivo que naquiiñeʼ gatanacaʼ. Gudxi Jesús laacabe: «Laguuyaʼ chaahuiʼ ximodo nuutu ti cadi guidxá tipa ladxidoʼto tantu gó xhaatatu ne gueʼ xhaatatu ne pur nuutu xizaa pur ca cosa ni caquiiñetu, ne málasi guiaba dxi que luguiatu casi ti trampa. Purtiʼ zeeda ni luguiáʼ guiráʼ ca ni nabani lu guidxilayú. Lagataná ne laguni rogar guiráʼ ora para ganda guilatu de guiráʼ ca cosa ni maʼ nexheʼ gaca ne guzuhuaatu nezalú Xiiñiʼ Hombre» (Lucas 21:34-36).

Sti biaje ca biluíʼ Jesús ca discípulo stiʼ lu guidubi Guidxilayú chigaca cumplir profecía ni guníʼ. Cadi caníʼ diʼ Jesús né ejemplu riʼ de ni chiguizaaca xcaadxi iza despué ora guinitilú guidxi Jerusalén ne ca judíu, sínuque caniʼbe «zeeda ni luguiáʼ guiráʼ ca ni nabani lu guidxilayú».

Laaca guniʼbe naquiiñeʼ chuʼ ca discípulo stibe listu ne gatanacaʼ. Ne gudixhe Jesús sti ejemplu para gusiene laacabe pabiáʼ risaca gatanácabe. «Peru laganna ndiʼ: pa ñanna dueñu stiʼ ti yoo pora chichuu gubaanaʼ ra lidxi huaxhinni la? ñataná ne qué nudii lugar ñuu gubaanaʼ ra lidxi. Nga runi, laaca lachuu listu, purtiʼ zeeda Xiiñiʼ Hombre ti hora ni cadi cabézatu» (Mateo 24:43, 44).

Neca zacá, guluu Jesús gana ca discípulo stiʼ. Purtiʼ gúdxibe laacaʼ ziuu ti «mozo» ni zataná ne guizáʼ ziuu xhiiñaʼ dxi gaca cumplir profecía riʼ. De raqué bizeetebe ti cosa ni qué ñaca nagana para ca apóstol que ñénecaʼ: «¿Tuu nga ni dxandíʼ naca mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza ni maʼ bisaana xpixuaanaʼ laa para guʼyaʼ ca ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ lidxi, ne gudii ni gócabe ora peʼ caquiiñecabe ni yaʼ? ¡Ziecheʼ mozo que ora gueeda xpixuaanaʼ, pa cayuni ni gúdxibe laa guni! Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu: zusaana xpixuaanaʼ laa para guʼyaʼ guiráʼ ni napa». Peru pa gaca «esclavu» riʼ malu ne guzulú quiñe ca compañeru stiʼ ne guedandá xpixuaanaʼ la? «guizáʼ naná modo guni castigarbe laa» (Mateo 24:45-51; bichaaga ni né Lucas 12:45, 46).

Peru cadi caníʼ diʼ Jesús ziuu ti grupu de xpínnibe zaca malu. Yanna, ¿xii nga nuu Jesús gusiidiʼ ca discípulo stiʼ yaʼ? Ni nuube guni ca xpínnibe nga gatanacaʼ ne gúnicaʼ dxiiñaʼ, casi chigusiénebe lu sti ejemplu riʼ.