Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 112

Bisiidiʼ Jesús naquiiñeʼ gatananu: ejemplu stiʼ chii binnidxaapaʼ

Bisiidiʼ Jesús naquiiñeʼ gatananu: ejemplu stiʼ chii binnidxaapaʼ

MATEO 25:1-13

  • GUNÍʼ JESÚS EJEMPLU STIʼ CHII BINNIDXAAPAʼ

Maʼ bisiene Jesús ca discípulo stiʼ xi señal zusihuinni presencia stiʼ ne xi gusihuinni mayaca guiluxe guidxilayú. Yanna nuube quixhenabe laacaʼ ngue runi gudíxhebe ejemplu riʼ. Ca ni guibani ora guihuinni presencia stibe zuuyacaʼ modo gaca cumplir ca diidxaʼ riʼ.

Sicaríʼ bizulube ejemplu que: «Zeeda gaca Reinu ni nuu guibáʼ casi chii binnidxaapaʼ ni gucuaacaʼ lámpara sticaʼ ne bireecaʼ zidxaagalucaʼ novio. Gaayuʼ de laacaʼ nahuati, ne gaayuʼ de laacaʼ nuu xpiaaniʼ» (Mateo 25:1, 2).

Cadi caníʼ diʼ Jesús galaa de ca discípulo stiʼ ni chichuu lu Reinu ni nuu guibáʼ zácacaʼ nahuati ne xcalaa ca zaca nuu xpiaaniʼ. Ni nuube gusiénebe nga, cada discípulo stibe zanda quixhe ique pa zataná o pa coʼ ora guni xhiiñaʼ Reinu. Nanna Jesús zaca ca xpinni fiel ne zacaacaʼ ca ndaayaʼ guedané Bixhoze.

Lu ejemplu guníʼ Jesús, biree chii binnidxaapaʼ para guidxaagalucaʼ novio que ne guieegucaʼ ca binni né novio. Ne ora guedandá novio naquiiñeʼ guzaanicaʼ neza que né lámpara sticaʼ para gusisácacaʼ laabe laga zinebe novia ra chigaca guendaxheelaʼ. Peru ¿ñee zié guiráʼ ca binnidxaapaʼ que la?

Jesús bisiene: «Gucuaa ca ni nahuati que lámpara sticaʼ peru qué ninecaʼ aceite, peru ca ni nuu xpiaaniʼ que zinecaʼ lámpara sticaʼ ne aparte zinecaʼ frascu daʼ aceite ndaaniʼ. Cumu candaa novio que la? gucuá bacaandaʼ guiracaʼ ne gúsicaʼ» (Mateo 25:3-5). Cumu guizáʼ bindaa novio que la? ngue runi gusi ca binnidxaapaʼ que. Laaca zándaca bietenalaʼdxiʼ ca apóstol que ejemplu bizeeteʼ Jesús stiʼ ti hombre, xiiñiʼ ti rey ni guyé ti guidxi zitu ne bibiguetaʼ despué de maʼ guca nombrar rey (Lucas 19:11-15).

Lu ejemplu stiʼ chii binnidxaapaʼ que, guníʼ Jesús xi bizaaca ora bedandá novio que: «Peru gucuá ti ridxi galaa gueelaʼ: “¡Raríʼ nuu novio que! ¡Laguiree para guidxaagalutu laa!”» (Mateo 25:6). ¿Zataná ca binnidxaapaʼ riʼ ne ziuucaʼ listu la?

Laaca guníʼ Jesús: «Óraque biasa guiráʼ binnidxaapaʼ que ne guluucaʼ listu lámpara sticaʼ. Para ná ca ni nahuati que rabi ca ni nuu xpiaaniʼ que: “Latané laadu caadxi aceite stitu, purtiʼ mayaca guizuíʼ lámpara stidu”. Óraque bicabi ca ni nuu xpiaaniʼ que: “Zándaca qué zugaanda ni para laadu ne para laatu. Mejor laché ra nuu ca ni rutoo ni ne lasíʼ ni”» (Mateo 25:7-9).

Qué ñataná ne qué ñuu gaayuʼ binnidxaapaʼ nahuati que listu ora beeda novio. Maʼ qué gápacaʼ aceite para lámpara sticaʼ ne caquiiñeʼ chisicaʼ ni. Ne guniʼruʼ Jesús: «Laga zisícabe, bedandá novio que. Ca binnidxaapaʼ ni nuu listu que biuunecaʼ novio que ra chigaca guendaxheelaʼ que, ne bieeguʼ puertaʼ. Despué, beeda xcaadxi binnidxaapaʼ que ne nacaʼ: “¡Señor, Señor, bixheleʼ chuʼdu!”. Óraque bicábibe laacaʼ: “Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu, qué runebiaʼyaʼ laatu”» (Mateo 25:10-12). ¡Guizáʼ triste ni bizaaca ca binnidxaapaʼ riʼ! Bizaacacabe ni purtiʼ qué ñuucabe listu ne qué ñatanácabe.

Bidii ca apóstol que cuenta novio que nga Jesús, purtiʼ maca bichaagabe laabe ti novio (Lucas 5:34, 35). ¿Tuu nga ca binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ riʼ yaʼ? Ora guníʼ Jesús de «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ» ni chichuu lu Reinu que guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Lachuu listu ne lagacu xhábatu, ne laucaaguí lámpara stitu» (Lucas 12:32, 35). Yánnaruʼ maʼ biene ca apóstol zeeda gaca ca binnidxaapaʼ que ca discípulo fiel casi laacabe. ¿Xi nuu Jesús gusiidiʼ laacabe ora guníʼ ejemplu riʼ yaʼ?

Jesús peʼ bicabi ni: «Nga runi, lagataná, purtiʼ qué gánnatu padxí ne pora gaca ni» (Mateo 25:13).

Ngue runi, gudxi Jesús ca xpinni ni naca fiel naquiiñeʼ gatanacaʼ ora guihuinni presencia stiʼ. Zeeda Jesús ne naquiiñeʼ gatanácabe ne chúʼcabe listu casi gaayuʼ binnidxaapaʼ nuu xpiaaniʼ que ti cadi guníticabe premiu stícabe ne esperanza nápacabe.