Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 115

Fatata ta Iesu Pasa hopea

Fatata ta Iesu Pasa hopea

MATAIO 26:1-5, 14-19 MAREKO 14:1, 2, 10-16 LUKA 22:1-13

  • AUFAURAAHIA IUDA ISAKARIOTA NO TE TUU IA IESU I TO ˈNA MAU ENEMI

  • FAAINEINERAA E PITI APOSETOLO I TE PASA

Hope atura ta Iesu haapiiraa i na maha aposetolo i nia i te mouˈa Oliveta, ua pahono oia i ta ratou uiraa no nia i te tau o to ˈna hoˈiraa mai e te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei.

Mea rahi te ohipa ta Iesu i rave i taua 11 ra no Nisana! Peneiaˈe a hoˈi ai ratou e taoto i Betania to Iesu parauraa i te mau aposetolo: “Ua ite outou e i roto e piti mahana e tupu ai te Pasa, e e tuuhia te Tamaiti a te taata nei i te rima o te enemi ia patitihia oia i nia i te pou.”—Mataio 26:2.

Ua tamaˈi aˈenei Iesu i te mau aratai haapaoraa e ua faaite i to ratou huru mau i mua i te taata atoa. Ua imi ratou i te haapohe ia ˈna. Ananahi aˈe, te Mahana toru 12 no Nisana, e au ra e ua faaea noa oia e ta ˈna mau aposetolo, e aita i faaite ia ˈna ia ore oia ia haafifihia ia faatupu i te Pasa e ta ˈna mau aposetolo ananahi aˈe i te ahiahi, a haamata ˈi te 14 no Nisana i muri aˈe i te toparaa mahana.

Aita te mau tahuˈa tiaau e aratai ati Iuda i faaea noa hou te Pasa, ua putuputu râ i te aua o te tahuˈa rahi ra o Kaiapha. No te aha? Ua ravai roa ratou ia Iesu tei faaite noa na i to ratou huru. Opua aˈera ratou “e haru ia Iesu na roto i te hoê ravea haavarevare e e haapohe ia ˈna.” E nafea ratou e afea? Na ô aˈera ratou: “Eiaha tatou e haru ia ˈna i te oroa, ia ore te taata e faahuehue.” (Mataio 26:4, 5) Te mǎtaˈu ra ratou, mea rahi hoi te taata mea au na ratou ia Iesu.

Haere maira te hoê taata i te mau aratai haapaoraa ra. Maere ihora ratou, o Iuda Isakariota hoi, e aposetolo na Iesu. Ua tuu Satani i roto ia ˈna i te manaˈo e tuu i to ˈna Fatu i te rima o to ˈna mau enemi! Ui atura Iuda ia ratou: “Eaha ta outou e horoa mai na ˈu ia tuu atu vau ia Iesu i to outou rima?” (Mataio 26:15) Oaoa ihora ratou e “faaoti atura e horoa i te moni ario na ˈna.” (Luka 22:5) Ehia? E 30 moni ario, eita e ore e 30 sekela, te moni o te hoê tavini. (Exodo 21:32) Te faaite ra ïa te mau aratai haapaoraa i to ratou vahavaha ia Iesu, ta ratou e haafaufaa ore ra. “Imi atura [Iuda] i te taime tano no te tuu ia Iesu i to ratou rima ma te ore e itehia e te taata.”—Luka 22:6.

Ua haamata te 13 no Nisana i te Mahana toru i te toparaa mahana, o te ono ïa o te po e te hopea o Iesu i Betania. Ananahi aˈe, mea titauhia ia faaotihia te faaineineraa no te Pasa. Ia noaa mai te tahi fanauˈa mamoe o te tupaihia e te tunu-paa-hia i te 14 no Nisana i muri aˈe i te toparaa mahana. Ihea ratou e tamaa ˈi, e na vai e faaineine? Aita Iesu i horoa i te haamaramaramaraa. Aita ïa Iuda i nehenehe e faaara i te mau tahuˈa tiaau.

I te Mahana maha, eita e ore i te taperaa mahana, tono atura Iesu ia Petero e Ioane na Betania ˈtu: “A haere e faaineine i te Pasa ia amu tatou i te reira.” Parau maira raua: “Ihea oe e hinaaro ai ia faaineine mâua i te Pasa?” Faataa ˈtura Iesu: “Ia tomo orua i roto i te oire, e farerei mai te hoê tane e amo ra i te hoê farii araea î i te pape ia orua. A pee ia ˈna e tae roa ˈtu i roto i te fare ta ˈna e tomo atu. E parau orua i te fatu fare: ‘Te na ô mai ra te Orometua: “Teihea te piha no te mau manihini e nehenehe ai au e amu i te Pasa e ta ˈu mau pǐpǐ?”’ E faaite mai tera taata i te hoê piha rahi nahonaho i nia. A faaineine i te Pasa i reira.”—Luka 22:8-12.

Eita e ore e pǐpǐ na Iesu te fatu fare. Ua ite ê na paha oia e e ani Iesu i to ˈna fare no teie oroa. I te taeraa na aposetolo i Ierusalema, ua tupu iho â mai ta Iesu i parau ia raua. Na raua ˈtura ïa i haapao e ia ineine te fanauˈa mamoe e te tahi atu mau ohipa no te Pasa no 13 taata, o Iesu e ta ˈna 12 aposetolo.