Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 118

Mârôraa te mau aposetolo o vai te mea rahi aˈe

Mârôraa te mau aposetolo o vai te mea rahi aˈe

MATAIO 26:31-35 MAREKO 14:27-31 LUKA 22:24-38 IOANE 13:31-38

  • HOROARAA IESU I TE AˈORAA NO NIA I TE TIARAA

  • TOHURAAHIA E PARAU PETERO AITA OIA I ITE IA IESU

  • NO TE HERE E ITEHIA ˈI TE MAU PǏPǏ A IESU

I te po hopea e ta ˈna mau aposetolo, e haapiiraa nehenehe o te haehaa ta Iesu i horoa ˈtu ma te horoi i to ratou avae. Mea tano roa, e paruparu hoi to ratou. A haamori ai ratou i te Atua, te haapeapea noa ra ratou i te ite o vai te mea rahi aˈe. (Mareko 9:33, 34; 10:35-37) Faura faahou maira taua paruparu ra.

Tupu atura “te hoê aimârôraa rahi i rotopu ia ratou no te ite o vai te mea rahi aˈe.” (Luka 22:24) Eaha paha Iesu i te peapea a ite ai ia ratou ia tatamaˈi faahou! Eaha ta ˈna i rave?

Aita Iesu i tamaˈi i te mau aposetolo no to ratou haerea, ua haaferuri râ ia ratou ma te faaoromai: “Te faatere ra te mau arii o te mau nunaa i te taata e te haavî atoa ra te feia parauhia Hamani maitai ia ratou. Outou râ, eiaha ïa e na reira. . . . O vai hoi te taata rahi aˈe, te taata e tamaa ra aore ra te taata e tavini ra?” Haamanaˈo atura oia ia ratou i te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho noa na: “O vau nei râ, mai te taata ïa e tavini ra ia outou.”—Luka 22:25-27.

Noa ˈtu to ratou huru tia ore, ua pee maite te mau aposetolo ia Iesu, i roto atoa i te fifi. Parau atura ïa Iesu: “E haamau vau i te hoê faufaa e o outou, mai to ˈu Metua i haamau i te hoê faufaa e o vau no te hoê faatereraa arii.” (Luka 22:29) E pǐpǐ taiva ore na Iesu teie mau tane. Ua haapapu oia ia ratou na roto i te haamauraa i te hoê faufaa e o ratou, e arii atoa ratou e o ˈna i roto i te Faatereraa arii.

Noa ˈtu teie tiaturiraa faahiahia o te mau aposetolo, e taata noa â ratou e te hara atoa. Na ô atura Iesu: “Ua ani Satani ia ueue oia ia outou paatoa mai te sitona.” (Luka 22:31) Faaara atoa ˈtura oia: “I teie nei po, e faarue mai outou paatoa ia ˈu no ta ˈu e faaruru, ua papaihia hoi: ‘E tairi au i te tiai mamoe e e purara ê te mau mamoe o te nǎnǎ.’”—Mataio 26:31; Zekaria 13:7.

Haapapu maira Petero: “Noa ˈtu e e faarue ratou paatoa ia oe no ta oe e faaruru, eita roa vau e faarue ia oe!” (Mataio 26:33) Parau atura Iesu ia Petero e hou te hoê moa e totereo ai e piti taime i taua po ra, e parau Petero e aita oia i ite ia ˈna. Na ô faahou atura Iesu: “Ua pure râ vau no oe ia ore to oe faaroo ia paruparu, e ua tatarahapa anaˈe oe, a faaitoito i to oe mau taeae.” (Luka 22:32) Haapapu faahou maira râ Petero: “Pohe noa ˈtu â vau e oe atoa, e ore roa vau e parau e aita vau i ite ia oe.” (Mataio 26:35) Na reira atoa maira te tahi atu mau aposetolo i te parau.

Parau atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E parahi rii mai â vau ia outou ra. E imi outou ia ˈu. Mai ta ˈu râ i parau i te ati Iuda: ‘I te vahi ta ˈu e haere, eita outou e tae,’ o ta ˈu atoa ïa e parau atu ia outou.” Na ô atoa ˈtura oia: “E faaueraa apî ta ˈu e horoa ˈtu nei, ia here outou te tahi i te tahi. Mai ia ˈu i here ia outou, ia here atoa outou te tahi i te tahi. I te mea e mea here outou te tahi i te tahi, e ite ïa te taata atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.”—Ioane 13:33-35.

I to Petero faarooraa ia Iesu ia parau e e parahi rii oia ia ratou, ui maira oia: “E te Fatu, e haere oe ihea?” Pahono atura Iesu: “I te vahi ta ˈu e haere, eita oe e nehenehe e pee mai ia ˈu i teie nei, e pee mai râ oe ia ˈu a muri aˈe.” Parau maira Petero tei maere: “E te Fatu, no te aha e ore ai e tia ia ˈu ia pee ia oe i teie nei? E horoa vau i to ˈu ora no oe.”—Ioane 13:36, 37.

Faahiti atura Iesu i te taime i tono tataipiti ai oia i te mau aposetolo e poro na Galilea ma te ore e rave i te pute moni e te pute maa. (Mataio 10:5, 9, 10) Na ô atura oia: “Aita outou i ere noa ˈˈe i te tahi mea, e ere anei?” Parau maira ratou: “Aita!” Eaha râ ta ratou e rave i muri mai? Faaue atura Iesu: “Te taata e pute moni ta ˈna, ia rave ïa, e te hoê pute maa. E te taata aita ta ˈna e ˈoˈe, ia hoo atu ïa i to ˈna ahu tapoˈi e ia hoo mai i te hoê ˈoˈe. Te parau atu nei hoi au e ia tupu tei papaihia no ˈu e tia ˈi, oia hoi ‘Ua amuihia oia i te feia rave hara.’ Te tupu nei hoi tei papaihia no ˈu.”—Luka 22:35-37.

Faahiti atura Iesu i te taime e patitihia ˈi oia i nia i te hoê pou i pihai iho i te feia ohipa ino, aore ra rave hara. I muri iho, e faaruru ta ˈna mau pǐpǐ i te hamani-ino-raa uˈana. Ua ineine ratou i to ratou manaˈo, parau atura ratou: “E te Fatu, inaha, teie e piti ˈoˈe.” Pahono atura oia: “Ua ravai noa te reira.” (Luka 22:38) I muri iho, e horoa ˈtu Iesu i te tahi atu haapiiraa faufaa ia faaohipa te hoê aposetolo hoê o na ˈoˈe.