Devan Pilat, Zezi pa sey kasiet ki li vremem enn lerwa. Selman, so Rwayom pa enn menas pou Rom. Zezi dir: “Mo Rwayom pa lor later; si mo Rwayom ti lor later, mo bann gard ti pou lager pou mwa, pouki bannla pa livre mwa ar bann Zwif. Me vremem, mo Rwayom pa la [“sorti,” NW] isi.” (Zan 18:36) Wi, Zezi ena enn Rwayom, me li pa sorti dan sa lemond-la.

Me Pilat anvi konn plis. Li demann Zezi: “Alors to enn lerwa?” Pou fer Pilat konpran ki li’nn tir enn bon konklizion, Zezi dir li: “Twa ki pe dir [“ki mo enn lerwa,” NW]. Mo finn ne, mo finn vinn dan lemonn pou . . . rann temwagnaz laverite. Tou dimoun ki dan [“kote,” NW] laverite, ekout mo lavwa.”​—Zan 18:37.

Inpe avan, Zezi ti dir Toma: “Momem sime, laverite, lavi.” Asterla, Pilat osi al konn rezon pou kifer Zezi inn vinn lor later: inn avoy Zezi lor later pou rann temwaniaz lor “laverite,” sirtou laverite lor so Rwayom. Zezi bien determine pou res fidel dan laverite, mem si li bizin mor akoz sa. Pilat demande: “Ki ete laverite?” me li pa atann pou gagn plis lexplikasion. Li panse ki li’nn tann ase pou rann so zizman.​—Zan 14:6; 18:38.

Pilat al get lafoul ki pe atann andeor pale. Kitfwa Zezi akote ar li kan li dir bann sef pret ek bann dimounn ki ansam avek zot: “Mo pa trouv okenn sarz kont sa [zom] la.” Kan zot tann sa desizion-la, lafoul ankoler ek zot dir: “So lansegnman exsit lepep pou revolte partou dan Zide; li finn koumanse depi Galile e li finn ariv ziska isi.”​—Lik 23:4, 5.

Pilat etone kan li trouve kouma sa bann Zwif-la fanatik. Anplis, pa kapav rezonn avek zot. Pandan ki bann sef pret ek bann ansien parmi lepep pe kontign kriye, Pilat demann Zezi: “Eski to pa tann tou bann akizasion kont twa?” (Matie 27:13) Zezi pa reponn. Fas a sa bann lakizasion-la, Zezi res kalm, ek sa etonn Pilat.

Bann Zwif inn dir ki Zezi inn “koumanse depi Galile.” Alor, Pilat pran bann ransegnman ek li aprann ki Zezi enn Galileen. Pilat gagn enn lide pou evit pran responsabilite pou ziz Zezi. Sa lepok-la, Erod Antipas (garson Erod Legran) ti diriz Galile, ek li ti dan Zerizalem pou Pak. Alor, Pilat avoy Zezi kot Erod. Se Erod Antipas ki ti fer koup latet Zan Batis. Ek kan li’nn tann dir ki Zezi ti pe fer bann mirak, Erod ti gagn per tansion ki Zezi, ti an realite Zan ki’nn resisite.​—Lik 9:7-9.

Erod bien kontan parski li pou reisi trouv Zezi. Sa pa vedir ki li anvi ed Zezi, ouswa ki li pou gete si bann sarz ki ena kont Zezi zot vre. Erod zis kirye, ek li “espere ki li pou trouv Zezi fer detrwa mirak.” (Lik 23:8) Selman, Zezi pa rant dan zwe Erod. An realite, kan Erod kestionn li, Zezi pa dir nanye. Erod ek so bann solda bien dekonserte, ek zot “maltret” Zezi. (Lik 23:11) Zot met enn zoli linz lor li, ek zot boufonn li. Apre sa, Erod re-avoy Zezi kot Pilat. Avan, Erod ek Pilat ti bann lennmi, me asterla zot inn vinn bon kamarad.

Kan Zezi retourn kot Pilat, Pilat fer apel bann sef pret, bann sef parmi bann Zwif, ek lepep, ek li dir zot: “Mo finn interoz li, e mo pa pe trouv [“li koupab,” NW] okenn sarz ki zot finn met lor li. Erod osi pa finn trouv nanye e li finn reanvway li ar nou parski li pa finn komet enn fot ki merit lamor. Mo pou dir bannla fwet li [“pini li,” NW] apre sa mo pou larg li.”​—Lik 23:14-16.

 Pilat anvi liber Zezi, parski li’nn konpran ki bann pret inn livre Zezi parski zot zalou. Pandan ki Pilat pe sey fer liber Zezi, li trouv enn lot rezon ankor pou fer li. Pandan ki li pe siez dan tribinal, li gagn enn mesaz ki so madam inn avoye: “Pa mel twa dan zizman sa inosan la parski dan lanwit, mo finn bien azite [“soufer,” NW] dan mo rev akoz li [sirman enn rev ki Bondie inn fer li gagne].”​—Matie 27:19.

Pilat kone ki li bizin liber sa zom inosan la, me eski li pou kapav fer li?