Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 135

Faraa Iesu tei faatiahia mai i e rave rahi

Faraa Iesu tei faatiahia mai i e rave rahi

LUKA 24:13-49 IOANE 20:19-29

  • FARAA ˈTU IESU I TE PURUMU E TAE ATU AI I EMAUSA

  • TATARA-MAITAI-RAA OIA I TE MAU PAPAI I TA ˈNA MAU PǏPǏ

  • FAAEARAA TOMA I TE FEAA

I te Tapati 16 no Nisana, ua toaruaru te mau pǐpǐ tei ore i taa no te aha aita faahou to Iesu tino i roto i te menema. (Mataio 28:9, 10; Luka 24:11) I muri iho i taua noa mahana ra, reva ˈtura Keleopa e te tahi atu pǐpǐ i Emausa na Ierusalema ˈtu, 11 kilometera te atea.

A haere noa ˈi raua, paraparau ihora raua no tei tupu. Apee maira te hoê taata ê ia raua, e ui maira: “Eaha tera mau parau ta orua i mârô aˈenei?” Pahono atura Keleopa: “O oe noa anei te taata ê i Ierusalema tei ore i ite i te mau mea i tupu i teie mau mahana nei?” Ui maira oia: “Teihea mau mea?”—Luka 24:17-19.

Parau atura raua: “Te mau mea no nia ia Iesu no Nazareta . . . I manaˈo na . . . matou e na teie taata e faaora ia Iseraela.”—Luka 24:19-21.

Faatia ˈtura Keleopa e te tahi atu pǐpǐ i tei tupu i taua mahana ra: ua haere te tahi mau vahine i to Iesu menema e aita faahou to ˈna tino e ua ite roa ˈtu i te tahi ohipa maere mau, te faraa ˈtu na melahi tei parau e te ora ra Iesu. Ua haere atoa te tahi atu i te menema, e ua ite atu “mai ta te mau vahine i faatia.”—Luka 24:24.

Aita iho â i taa i na pǐpǐ te auraa o teie mau tupuraa. Pahono maira teie taata ê ma te mana no te faaafaro i to raua manaˈo hape e haapeapea ra i to raua aau: “Aita â i taa ˈtura ia orua e aita â i tiaturi atura i te mau mea atoa ta te mau peropheta i parau! Eiaha anei te Mesia ia faaruru i teie mau mea e ia faahanahanahia?” (Luka 24:25, 26) Faataa maira oia ia raua e rave rahi irava o te mau Papai no nia i te Mesia.

Tae atura ratou e toru i pihai iho i Emausa. No to raua hinaaro e ite atu â, taparu atura na pǐpǐ i teie taata ê: “A faaea mai, no te mea te topa ra te mahana e ua fatata te po.” Farii ihora oia i te faaea mai e i te tamaa e o raua. A pure ai te taata ê, a ofati ai i te faraoa e a horoa ˈtu ai ia raua ra, taa ihora ia raua e o Iesu oia. Moˈe ihora râ Iesu. (Luka 24:29-31) Papu roa ˈtura ia raua e te ora ra Iesu!

Faaite roa aˈera na pǐpǐ te tahi i te tahi i to raua huru aau: “Aita anei to tâua aau i putapû roa a paraparau mai ai oia ia tâua i nia i te purumu, a tatara maitai mai ai i te mau Papai?” (Luka 24:32) Haaviti aˈera raua i te hoˈi i Ierusalema, i reira i itea mai ai ia raua te mau aposetolo e te tahi atu tei amui mai. Aita â raua i faatia ˈtura i ta raua i ite i na ôhia mai ai: “Ua faatiahia mai iho â te Fatu e ua fa ˈtu oia ia Simona!” (Luka 24:34) Faataa ˈtura raua mea nafea to Iesu faraa ˈtu ia raua atoa, a ite mata roa ˈtu ai raua ia ˈna.

Fa maira Iesu i roto i te piha. Hitimahuta ihora ratou pauroa, ua ponao hoi ratou i te mau opani no to ratou mǎtaˈu i te ati Iuda. Te tia nei râ Iesu i rotopu ia ratou. Parau maira oia ma te mǎrû: “Ei ia outou na te hau.” Te riaria ra râ ratou, te manaˈo ra hoi ratou e “e varua ta ratou e ite ra,” mai ta ratou i manaˈo na i te tahi atu taime.—Luka 24:36, 37; Mataio 14:25-27.

No te haapapu e ua hape to ratou manaˈo, e tino taata iho â to ˈna, faaite maira Iesu i to ˈna na rima e na avae e parau maira: “No te aha outou e horuhoru ai, e no te aha to outou aau e feaa ˈi? A hiˈo mai i to ˈu na rima e na avae, o vau iho â. A fafa mai e a hiˈo, aita hoi to te hoê varua e iˈo e e ivi mai to ˈu.” (Luka 24:36-39) Oaoa roa ihora ratou, te feaa rii noa ra râ.

No te tauturu â ia ratou ia taa e tino taata iho â to ˈna, ui maira oia: “E maa ta outou i ǒ nei?” Horoa ˈtura ratou i te tahi iˈa tunu paa, ta ˈna i amu. Parau maira oia: “A vai ai au ia outou ra [hou to ˈu pohe], i parau atu na vau e ia tupu te mau mea atoa i papaihia no ˈu i roto i te ture a Mose, te mau peropheta e te mau Salamo.”—Luka 24:41-44.

I tauturu na Iesu ia Keleopa e te tahi atu pǐpǐ ia taa i te mau Papai. E na reira â oia i te feia atoa i putuputu mai a na ô ai: “Teie tei papaihia: E mauiui te Mesia e e tia mai oia mai te pohe mai i te toru o te mahana, e ma to ˈna iˈoa, e porohia te tatarahapa ia faaorehia te hara i te mau nunaa atoa, na Ierusalema ˈtu ia haamata. Na outou ïa e faaite haere i te reira.”—Luka 24:46-48.

No te hoê tumu aita tatou i ite, aita te aposetolo Toma i reira. I te mau mahana i muri iho, faaite atura te tahi atu mau pǐpǐ ia ˈna ma te oaoa: “Ua ite matou i te Fatu!” Na ô maira Toma: “Ia ore au e ite i te puta naero i nia i to ˈna na rima, e ia ore au e fafa i te reira i to ˈu manimani rima e to ˈna aoao i to ˈu rima, e ore roa vau e tiaturi.”—Ioane 20:25.

E vaˈu mahana i muri iho, to roto faahou te mau pǐpǐ a Iesu i te fare ua ponaohia te mau opani, e to reira Toma. Fa maira Iesu i rotopu ia ratou ma te hoê tino taata e na ô maira: “Ei ia outou na te hau.” Fariu maira oia ia Toma e parau maira: “Fafa mai na i to ˈu na rima i to manimani rima e to ˈu aoao i to rima, e a faaea i te feaa, a tiaturi râ.” Umere atura Toma: “To ˈu Fatu e to ˈu Atua!” (Ioane 20:26-28) Tiaturi ihora oia e te ora ra Iesu ei varua puai e ei tia no te Atua ra o Iehova.

Na ô maira Iesu: “No to oe iteraa mai ia ˈu i tiaturi ai oe? E oaoa te feia aita e ite ra, o te tiaturi râ.”—Ioane 20:29.