Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 138

Te Mesia i te rima atau o te Atua

Te Mesia i te rima atau o te Atua

OHIPA 7:56

  • PARAHIRAA IESU I TE RIMA ATAU O TE ATUA

  • RIRORAA SAULO EI PǏPǏ

  • TUMU E OAOA ˈI TATOU

Ahuru mahana i muri iho i to Iesu revaraa i te raˈi, ua niniihia mai te varua moˈa i te mahana Penetekose. E haapapuraa ïa e tei te raˈi iho â oia. Ua horoahia mai te tahi atu â haapapuraa. Hou rii te pǐpǐ Setephano a pehihia ˈi i te ofai no to ˈna oreroraa ma te parau mau, ua na ô oia: “Inaha, te ite ra vau i te raˈi ua matara e te Tamaiti a te taata nei e tia ra i te rima atau o te Atua.”—Ohipa 7:56.

I te raˈi e to ˈna Metua, ua tiai Iesu i te tahi faaueraa papu i tohuhia i roto i te Parau a te Atua. Arataihia e te varua o te Atua, ua papai Davida: “Ua parau atura Iehova i tau Fatu [Iesu], E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe.” Ia hope taua tau tiairaa ra, e “arii” oia “i rotopu i to [ˈna] mau enemi.” (Salamo 110:1, 2) Eaha râ ta Iesu i rave mai te raˈi mai a tiai noa ˈi oia i tera taime?

I te Penetekose 33, ua haamauhia te amuiraa Kerisetiano. Mai te raˈi mai, haamata ihora Iesu i te faatere i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia i te varua. (Kolosa 1:13) Ua aratai oia ia ratou i roto i ta ratou pororaa e ua faaineine ia ratou no ta ratou hopoia a muri aˈe. Eaha taua hopoia ra? Te mau pǐpǐ o te tapea i to ratou haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe, e faatiahia mai ïa, a faatere atu ai e o Iesu i roto i te Faatereraa arii.

O Saulo, mea matau-maitai-hia aˈe Paulo to ˈna iˈoa Roma, te riro atoa ei arii. E hiˈoraa maitai ta ˈna i vaiiho mai. Mea haapao roa teie ati Iuda i te ture a Mose ehia matahiti. No te mea râ ua pee noa na oia i te haapiiraa hape a te mau aratai haapaoraa ati Iuda, ua turu oia i te pehiraahia Setephano i te ofai. I muri iho, i Damaseko i haere ai oia “o te haamǎtaˈu noa ra i te mau pǐpǐ a te Fatu a hinaaro noa ˈi e taparahi pohe ia ratou.” Na te tahuˈa rahi o Kaiapha i horoa ˈtu i te parau faatia ia haru i te mau pǐpǐ a Iesu e ia aratai mai ia ratou i Ierusalema. (Ohipa 7:58; 9:1) A haere ai râ oia i to ˈna tere, anaana maira te maramarama ati aˈe ia ˈna e marua ihora oia.

Na ô maira te hoê reo: “Saulo, Saulo, eaha oe e hamani ino ai ia ˈu?” Ui atura Saulo: “O vai oe?” Pahono maira te reo: “O Iesu, ta oe e hamani ino nei.”—Ohipa 9:4, 5.

Parau ihora Iesu ia Saulo e haere i Damaseko, a tiai atu ai i te tahi atu â mau faaueraa. Mea arataihia râ oia i te oire, no te mea ua matapohia oia no te anaana-semeio-raa mai te maramarama. I roto i te tahi atu orama, ua fa ˈtu Iesu ia Anania, te hoê pǐpǐ e faaea ra i Damaseko. Parau ihora Iesu ia Anania ia haere i te fare o te tahi taata to reira Saulo. Taiâ ihora Anania, tamǎrû maira râ Iesu ia ˈna: “E farii maitihia e au tera taata no te faaite i to ˈu nei iˈoa i te mau nunaa ěê, i te mau arii e i te mau tamarii Iseraela.” Ite faahou ihora Saulo e “poro ihora” na Damaseko “e o Iesu te Tamaiti a te Atua.”—Ohipa 9:15, 20.

Maoti te turu a Iesu i tamau noa ˈi Paulo e te tahi atu feia poro evanelia i te poro, te ohipa ta Iesu i haamata na. Ua haamaitai rahi te Atua ia ratou e ta ratou pororaa. Piri i te 25 matahiti i muri aˈe i to Iesu faraa ˈtu ia Paulo a haere ai oia i Damaseko, ua papai Paulo e ua “porohia” te parau apî oaoa “i rotopu i te taata atoa i raro aˈe i te raˈi.”—Kolosa 1:23.

E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua faaite Iesu i ta ˈna aposetolo here Ioane i te tahi mau orama tei papaihia i roto i te buka Bibilia Apokalupo. Na roto i teie mau orama, mai te huru ra ua ite Ioane i to Iesu hoˈiraa mai ei Arii. (Ioane 21:22) Ua “arataihia” Ioane “e te varua moˈa i te mahana o te Fatu.” (Apokalupo 1:10) Afea taua mahana ra i tae mai ai?

Te faaite ra te hiˈopoa-maitai-raahia te mau parau tohu Bibilia e ua haamata “te mahana o te Fatu” i 1914, i reira te tupuraa te Tamaˈi rahi matamua. E mai reira mai, ua rahi atu â te tamaˈi, te ati, te oˈe, te aueueraa fenua, e te vai ra ˈtu â. Te tupu ra ïa na te ao nei “te tapao” ta Iesu i horoa i ta ˈna mau aposetolo no nia i “te tau o to [ˈna] hoˈiraa mai” e “te hopea.” (Mataio 24:3, 7, 8, 14) Te porohia nei te parau apî oaoa o te Faatereraa arii eiaha noa na te mau tuhaa fenua o te hau emepera Roma, na te ao atoa nei râ.

Arataihia e te varua o te Atua, ua faataa Ioane i te auraa o teie mau tupuraa: “Teie mai nei te faaoraraa e te puai e te Faatereraa arii a to tatou Atua e te mana o ta ˈna Mesia.” (Apokalupo 12:10) Te vai mau ra te Faatereraa arii a te Atua i te raˈi, ta Iesu i poro haere ma te itoito rahi!

E parau apî oaoa roa teie no te mau pǐpǐ haapao maitai atoa a Iesu, a haafaufaa atu ai ratou i ta Ioane i parau: “No reira, a oaoa outou e ora ra i nia i te raˈi! Ua ati râ to te fenua e to te miti, no te mea ua haapouhia te Diabolo ia outou ma te riri rahi, ua ite hoi o ˈna e e taime poto to ˈna e toe ra.”—Apokalupo 12:12.

Aita ïa Iesu e parahi faahou ra i te rima atau o to ˈna Metua a tiai noa ˈi. Te faatere nei oia ei Arii, e fatata oia i te haamou pauroa to ˈna mau enemi. (Hebera 10:12, 13) Eaha te mau mea faahiahia e tiai mai ra ia tatou?