Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE HITU

E tupu te tia-faahou-raa!

E tupu te tia-faahou-raa!

1-3. Ua riro tatou paatoa ei feia o tei tapeahia e te aha? E nafea o Iehova e faatiamâ ˈi ia tatou?

 MAI te peu e faautuahia oe ia faaea i te toea o to oe oraraa i roto i te fare auri no te hoê ohipa ta oe i ore i rave. Aita e ravea no te faatiamâ ia oe. Auê oe i te hepohepo, eita atoa hoi ta oe e nehenehe e taui i te reira. I te hoê râ mahana, haere mai nei te tahi taata e mana to ˈna no te faatiamâ ia oe e ua parau atu oia e tauturu iho â o ˈna ia oe. Eaha to oe huru?

2 Ua riro tatou paatoa ei feia o tei tapeahia e te pohe. Aita e hororaa noa ˈtu eaha ta tatou e rave! E mana râ to Iehova no te faatiamâ ia tatou i te pohe. Ua fafau atoa oia: “O te pohe te enemi hopea ta ˈna e haamou.”—Korinetia 1, 15:26.

3 E topa te hau, e ere anei? Eita noa o Iehova e haamou i te pohe, e faatia faahou atoa râ i te feia pohe. Eaha ïa te auraa? Te fafau ra te Atua, e ora faahou mai “te feia i pohe.” (Isaia 26:19) Ia au i te Bibilia, e tupu ïa te tia-faahou-raa!

IA POHE TEI HEREHIA

4. (a) Ihea tatou e ite ai i te tamahanahanaraa? (b) O vai atoa tei riro ei hoa no Iesu?

4 E mauiui e e oto mau tatou ia pohe te tahi mero o te utuafare aore ra hoa piri. Aita ta tatou e ravea, eita roa tatou e nehenehe e faatia mai ia ratou i te ora. E ite râ tatou i te tamahanahanaraa i roto i te Bibilia. (A taio i te Korinetia 2, 1:3, 4.) E hiˈo anaˈe i te tahi hiˈoraa o te faaite te hinaaro ra o Iehova e Iesu e faahoˈi mai i te feia pohe i te ora. I te fenua nei, ua haere pinepine o Iesu e farerei ia Lazaro e to ˈna nau tuahine, Mareta e Maria. E hoa piri roa ratou no Iesu. Te na ô ra te Bibilia: “Mea here hoi na Iesu ia Mareta, ia Maria e ia Lazaro.”—Ioane 11:3-5.

5, 6. (a) Eaha te huru o Iesu i to ˈna iteraa i te fetii e te hoa o Lazaro ia oto? (b) No te aha mea tamahanahana ia ite i to Iesu huru ia pohe te taata?

5 I te hoê râ mahana, ua pohe Lazaro. Ua haere Iesu e tamahanahana ia Mareta e Maria. I to Mareta faarooraa te tae atura Iesu, ua haere oia i rapae i te oire no te farerei ia ˈna. Noa ˈtu to ˈna oaoa i te ite ia Iesu, ua na ô atu Mareta: “Fatu, ahani oe i ǒ nei, e ore ïa to ˈu taeae e pohe.” No Mareta, ua taere roa. I muri aˈe, haere atoa mai nei Maria ma te taˈi. I to Iesu iteraa ia raua ia oto, putapû roa aˈera to ˈna aau e taˈi ihora. (Ioane 11:21, 33, 35) Ua ite atoa ïa Iesu i te oto rahi ia pohe tei herehia.

6 E ere anei mea tamahanahana ia ite te taa ra ia Iesu i to tatou huru ia pohe te taata? Te faaite mai ra te reira mea au ore na Iesu e na to ˈna Metua i te pohe. (Ioane 14:9) E mana to Iehova no te haamou roa i te pohe e tera mau ta ˈna e fatata i te faatupu!

“HAERE MAI I RAPAE!”

7, 8. No te aha aita Mareta i hinaaro ia tatarahia te ofai i reira te tino o Lazaro i te vaiihoraahia, eaha râ ta Iesu i rave?

7 I to Iesu taeraa i te ana i vaiihohia te tino o Lazaro, ua tuuhia te hoê ofai rahi i te vahi tomoraa. Ua na ô atura Iesu: “A turai i te ofai.” Aita râ Mareta i hinaaro ia na reirahia, a maha ˈtura hoi mahana Lazaro i te poheraa. (Ioane 11:39) Aita oia i ite i ta Iesu e faaineine ra i te rave no to ˈna taeae.

A feruri na i te oaoa o te fetii e hoa o Lazaro i to ˈna tia-faahou-raa mai!—Ioane 11:38-44

8 Ua na ô aˈera Iesu ia Lazaro: “Haere mai i rapae!” Ua maere roa Mareta e Maria i ta raua e ite ra! “Haere maira te taata tei pohe na i rapae, ua vehîhia to ˈna na avae e na rima.” (Ioane 11:43, 44) E semeio mau tei tupu! Ua ora faahou mai o Lazaro e ua tahoê faahou e to ˈna mau fetii e hoa! E nehenehe ta ratou e tauahi, e tapea e e paraparau faahou ia ˈna. Ua faatia mai Iesu ia Lazaro i te ora.

“A TIA MAI!”

9, 10. (a) Na vai i horoa ia Iesu i te mana no te faatia faahou mai i te taata? (b) No te aha mea faufaa te mau faatiaraa no nia i te tia-faahou-raa no tatou?

9 Ua faatia mai anei Iesu i tei pohe maoti to ˈna iho puai? Aita. Hou oia a na reira ˈi no Lazaro, ua pure Iesu ia Iehova e na Iehova i horoa ia ˈna i te mana no te faatia mai ia Lazaro. (A taio i te Ioane 11:41, 42.) E ere o Lazaro anaˈe ta Iesu i faatia mai. Te faaite ra te Bibilia i ta ˈna i rave no te tahi tamahine 12 matahiti o tei maˈihia. Aita Iaeiro, te metua tane, i taa faahou eaha te rave. Haere atura oia e taparu ia Iesu ia faaora i te maˈi o te tamahine, hoê anaˈe hoi ta ˈna tamarii. A paraparau noa ˈi oia ia Iesu, haere mai nei te tahi mau taata e ua na ô atu: “Ua pohe to tamahine! Eiaha e haapeapea faahou i te Orometua.” Ua na ô atu râ Iesu ia Iaeiro: “Eiaha oe e mǎtaˈu, a faatupu noa râ i te faaroo.” I muri iho, apee atura Iesu ia Iaeiro. A piri atu ai ratou i to ˈna fare, ua ite e ua faaroo Iesu i te taata ia taˈi. Na ô ihora Iesu: “A faaea i te taˈi, aita hoi oia i pohe, te taoto ra râ.” Eita e ore, ua uiui na metua eaha ta Iesu i hinaaro e parau. Ani aˈera Iesu i te taata ia haere i rapae, e aratai ihora i te papa e te mama i roto i te piha i reira te tamahine i te vairaa. Ua rave Iesu i te rima o te tamahine e ua na ô: “E teie nei tamahine iti, te parau atu nei au ia oe: A tia mai!” Ua tia taue mai oia e ua haamata i te hahaere! A feruri na i te oaoa o na metua, ua ora faahou mai ta raua tamahine! (Mareko 5:22-24, 35-42; Luka 8:49-56) Eita roa e moˈehia ia raua ta Iehova i faatupu na roto ia Iesu. a

10 I muri aˈe, ua pohe faahou te feia o ta Iesu i faatia mai. Mea faufaa râ ta tatou e taio no nia ia ratou, e horoa mai hoi te reira i te tiaturiraa papu. Te hinaaro ra o Iehova e faatia mai i te taata i te ora e e na reira iho â o ˈna.

EAHA TE HAAPII MAI I TE MAU TIA-FAAHOU-RAA O TEI TUPU?

Ua faatia faahou mai te aposetolo Petero ia Doreka, te tahi vahine Kerisetiano.—Ohipa 9:36-42

Ua faatia faahou mai o Elisaia i te hoê tamaiti.—Te mau arii 2, 4:32-37

11. Eaha ta te Bibilia e haapii mai ra no nia ia Lazaro?

11 Te faaite papu ra te Bibilia, “aita . . . a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5) Mai ta Iesu i parau, mai te huru te taoto ra Lazaro. (Ioane 11:11) I roto i te apoo, aita Lazaro i ite noa ˈˈe i te tahi mea.

12. Eaha te haapapuraa ua tupu mau te tia-faahou-raa o Lazaro?

12 E rave rahi tei ite mata ia Iesu ia faatia mai ia Lazaro. Ua ite atoa to ˈna mau enemi na ˈna i faatupu i tera semeio. Ua ora faahou mai Lazaro e e haapapuraa ïa ua tupu mau te tia-faahou-raa. (Ioane 11:47) E rave rahi atoa o tei haere e farerei ia Lazaro e ua tiaturi i muri aˈe na te Atua i tono mai ia Iesu. Aita roa ˈtu te mau enemi o Iesu i au i te reira, opua ˈtura ratou e haapohe ia Iesu e ia Lazaro.—Ioane 11:53; 12:9-11.

13. Eaha te haapapuraa e faatia mai iho â o Iehova i tei pohe?

13 Ua parau Iesu, e tia faahou mai “te feia atoa i roto i te menema.” (Ioane 5:28) Te auraa, pauroa te feia ta Iehova e haamanaˈo, e tia faahou mai ïa. E tia anei râ ia Iehova ia haamanaˈo i te mau mea atoa no nia i te hoê taata? Te parau ra te Bibilia ua ite o Iehova i te iˈoa o te mau fetia atoa e e miria to roto i te ao nui! (A taio i te Salamo 147:4, 5.) Mai te peu e haamanaˈo oia i te iˈoa o te mau fetia atoa, eita anei e tia ia ˈna ia haamanaˈo i te mau mea atoa no nia i te feia o ta ˈna e faatia mai? Hau atu â, na Iehova i poiete i te mau mea atoa, e haapapuraa te reira e mana to ˈna no te faatia mai i tei pohe.

14, 15. Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te tia-faahou-raa na roto i ta Ioba mau parau?

14 Ua tiaturi te tavini taiva ore ra o Ioba e tupu te tia-faahou-raa. Ua ani oia: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei?” I muri iho, ua na ô oia ia Iehova: “Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe; e oto [aore ra hinaaro] â oe i te ohipa a to rima i rave.” Ua ite Ioba te tiai ru nei o Iehova i te taime e faatia mai ai o ˈna i te feia pohe.—Ioba 14:13-15.

15 Eaha to oe huru ua ite oe i teie nei e tupu te tia-faahou-raa? Te uiui ra paha oe, ‘E to ˈu fetii e hoa tei pohe, e tia faahou mai anei ratou?’ Auê tatou i te oaoa i te ite te hinaaro mau ra o Iehova e faatia mai i tei pohe. E ora râ ratou ihea? O vai ma te faatiahia mai? E hiˈopoa anaˈe eaha ta te Bibilia e parau ra.

E FAAROO RATOU I TO ˈNA REO, A HAERE MAI AI I RAPAE

16. Mai te aha te oraraa o te feia o te faatiahia mai i nia i te fenua?

16 I roto i te mau tia-faahou-raa o tei tupu, ua hoê faahou tei pohe na e to ratou fetii e hoa i nia i te fenua. Tera atoa te tupu a muri aˈe, mea maitai atu â râ! No te aha? No te mea eita te feia o te faatiahia mai i nia i te fenua e pohe faahou, e nehenehe ïa ratou e fanaˈo i te ora mure ore. Hau atu â, ia tae i tera mahana, e ere te oraraa mai ta tatou e ite nei, ua ore roa hoi te tamaˈi, te mau ohipa iino e te maˈi!

17. O vai ma te faatiahia mai?

17 O vai ma te faatiahia mai? Ua parau Iesu, “e faaroo . . . te feia atoa i roto i te menema i to ˈna reo, a haere mai ai i rapae.” (Ioane 5:28, 29) Te na ô atoa ra te Apokalupo 20:13: “Faahoˈi maira te miti i te feia pohe i roto ia ˈna, e faahoˈi atoa maira te pohe e te Apoo i te feia pohe i roto ia raua.” E miria taata o te ora faahou mai. Ua parau atoa te aposetolo Paulo, e tia-faahou-raa “to te feia parau-tia e to te feia parau-tia ore.” (A taio i te Ohipa 24:15.) Eaha ïa te auraa?

I roto i te paradaiso, e tia faahou mai tei pohe e e hoê faahou ratou e te feia herehia

18. O vai “te feia parau-tia” o te faatiahia mai?

18 O vai “te feia parau-tia”? O te mau tavini taiva ore a Iehova o tei ora hou Iesu a haere mai ai i te fenua nei. Mai ia Noa, Aberahama, Sara, Mose, Ruta e Esetera. E faatiahia mai ratou no te ora i nia i te fenua. E nehenehe oe e taio i te aamu o vetahi o ratou i roto i te Hebera pene 11. E tei pohe ma te tapea i te taiva ore ia Iehova i to tatou nei tau? Tei roto atoa ratou i te pǔpǔ o “te feia parau-tia,” e faatia-atoa-hia mai ratou.

19. O vai “te feia parau-tia ore”? Maoti o Iehova, eaha ta ratou e nehenehe e rave?

19 O vai “te feia parau-tia ore” o te faatiahia mai i te ora? O te mau miria taata tei ore i haapii o vai o Iehova. Noa ˈtu ua pohe ratou, aita o Iehova i haamoe ia ratou. E nehenehe tera mau taata e haapii o vai o ˈna e e tavini ia ˈna.

20. No te aha e ere pauroa te taata tei pohe te faatiahia mai?

20 Te auraa anei pauroa te taata tei pohe te faatiahia mai? E ere. Ua parau Iesu eita vetahi e faahoˈihia mai i te ora. (Luka 12:5) Na vai e faaoti o vai te tia faahou mai? O Iehova te Haava rahi, ua horoa râ oia ia Iesu i te mana no te “haava i te taata ora e te taata pohe.” (Ohipa 10:42) Ia haavahia te tahi ei taata ino o te ore e hinaaro e taui, eita oia e faatiahia mai.—A hiˈo i te faataaraa hau 19 i te pae hopea o te buka.

TE TIA-FAAHOU-RAA NO TE ORA I TE RAˈI

21, 22. (a) Eaha te tupu no te feia o te tia faahou i te raˈi? (b) O vai te taata matamua o tei tia faahou mai no te ora i te raˈi?

21 Te parau atoa ra te Bibilia, e ora vetahi i te raˈi. I to ratou tia-faahou-raa, eita ratou e faahoˈihia mai i te ora ei taata, ei varua râ no te ora i te raˈi.

22 O Iesu te taata matamua o tei fanaˈo i tera huru tia-faahou-raa. (Ioane 3:13) E toru mahana i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faatia mai o Iehova ia ˈna i te ora, eiaha râ ei taata. (Salamo 16:10; Ohipa 13:34, 35) Ua faataa te aposetolo Petero, ua haapohehia Iesu ei taata, ua faahoˈihia mai râ i te ora ei varua puai mau. (Petero 1, 3:18; Korinetia 1, 15:3-6) Te parau ra râ te Bibilia, e ere o ˈna anaˈe o te tia faahou mai mai tera.

23, 24. O vai ta Iesu i manaˈo i to ˈna faahitiraa i te “nǎnǎ iti” e ehia ratou i roto?

23 Hou a pohe ai, ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore: “Te haere nei au e faaineine i te tahi vahi no outou.” (Ioane 14:2) E tia faahou ïa vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ no te ora e o ˈna i te raˈi. Ehia ratou? Ua parau Iesu, e ere ratou i te mea rahi, e “nǎnǎ iti” noa. (Luka 12:32) Ua horoa te aposetolo Ioane i te numera tia i to ˈna iteraa ia Iesu “e tia ra i nia i te mouˈa Ziona [i te raˈi], e 144 000” i pihai iho ia ˈna.—Apokalupo 14:1.

24 Afea teie na 144 000 Kerisetiano e tia faahou ai? Te parau ra te Bibilia e tupu te reira i muri aˈe te Mesia e haamata ˈi i te faatere i te raˈi. (Korinetia 1, 15:23) Te ora nei tatou i tera tau e ua tia faahou aˈena te rahiraa o na 144 000 i te raˈi. No te toea i nia i te fenua o te pohe i to tatou nei tau, e tia faahou mai ïa no te ora i te raˈi i te taime iho â a pohe ai ratou. No te rahiraa râ, e tia faahou mai ratou a muri aˈe no te ora i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei.

25. Eaha ta tatou e haapii i roto i te pene i mua ˈtu?

25 Fatata roa o Iehova i te faatiamâ mai i te taata atoa i te pohe e e ore roa te reira e a muri noa ˈtu! (A taio i te Isaia 25:8.) Eaha râ ta te feia o te ora ˈtu i te raˈi e rave? Te faataa ra te Bibilia e faatere ratou e o Iesu i te Basileia. E haapii atu â tatou no nia i tera faatereraa i roto i te pene i mua ˈtu.

a E ere tera anaˈe te faatiaraa no nia i te tia-faahou-raa i roto i te Bibilia. Te faaite ra hoi te Parau a te Atua, ua faatiahia mai te taata apî e paari, te tane e te vahine, te taata Iseraela e to te nunaa ê. E nehenehe oe e taio i te reira i roto i Te mau arii 2, 4:32-37; 13:20, 21; Mataio 28:5-7; Mareko 5:22-24, 35-42; Luka 7:11–17; Ohipa 9:36-42; 20:7-12.