Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU

Te parau mau no nia i te mau melahi

Te parau mau no nia i te mau melahi

1. No te aha ia haapii tatou no nia i te mau melahi?

 TE HINAARO ra o Iehova ia haapii tatou no nia i to ˈna utuafare. E mero te mau melahi o te utuafare o te Atua. Te piihia ra ratou i roto i te Bibilia, “te mau tamarii . . . a te Atua.” (Ioba 38:7) Eaha te ohipa a te mau melahi? Mea nafea ratou i te tautururaa i te taata i tahito ra? E nehenehe anei ratou e tauturu mai i teie mahana?—A hiˈo i te faataaraa hau 8 i te pae hopea o te buka.

2. Na vai i poiete i te mau melahi? Ehia rahiraa ratou?

2 Na vai i poiete i te mau melahi? Te faaite ra te Kolosa 1:16, i te otiraa o Iehova i te poiete ia Iesu “i poietehia ˈi to te raˈi atoa e to te fenua atoa.” Tei roto atoa ïa te mau melahi. Ehia rahiraa ratou? Te parau ra te Bibilia, e mirioni e e mirioni melahi tei poietehia.—Salamo 103:20; Apokalupo 5:11.

3. Eaha ta te Ioba 38:4-7 e faaite ra no nia i te mau melahi?

3 Te haapii ra te Bibilia ua poietehia te mau melahi na mua ˈˈe i te fenua. Te faaite ra hoi te buka Ioba, ua oaoa roa te mau melahi i te hamaniraahia te fenua. Mea hoê mau â ïa ratou i te tahi e te tahi no te tavini ia Iehova.—Ioba 38:4-7.

E TAUTURU TE MAU MELAHI I TE MAU TAVINI O TE ATUA

4. Eaha te faaite ra mea tâuˈa na te mau melahi i te taata?

4 Mai mutaa mai, mea tâuˈa roa na te mau melahi i te taata e te opuaraa a Iehova no te fenua e te huitaata. (Maseli 8:30, 31; Petero 1, 1:11, 12) Eita e ore, ua peapea roa ratou i te orureraa hau a Adamu e Eva. Hoê â huru ia ite ratou i te rahiraa o te taata i teie mahana ia faaroo ore ia Iehova. Ia tatarahapa râ e ia hoˈi te tahi i te Atua, hope roa ratou i te oaoa. (Luka 15:10) Mea haapao roa na te mau melahi i te feia o te tavini i te Atua. Te faaohipa ra o Iehova ia ratou no te tauturu e no te paruru i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua. (Hebera 1:7, 14) E hiˈo anaˈe te tahi mau hiˈoraa.

“Ua tono mai tau Atua i tana melahi, e ua opani oia i te vaha o te mau liona.”—Daniela 6:22

5. Mea nafea te mau melahi i te tautururaa i te mau tavini o te Atua i tahito?

5 Ua tono o Iehova e piti melahi no te tauturu ia Lota e to ˈna utuafare ia ora ˈtu ratou i te haamouraa o Sodoma e Gomora. (Genese 19:15, 16) I te tuuraahia te peropheta Daniela i roto i te apoo liona, aita o ˈna i hauti-noa ˈˈe-hia. Eaha tei tupu? Ua na ô te peropheta: “Ua tono mai tau Atua i tana melahi, e ua opani oia i te vaha o te mau liona.” (Daniela 6:22) Ua tono o Iehova i te tahi melahi no te faatiamâ i te aposetolo Petero mai roto mai i te fare tapearaa. (Ohipa 12:6-11) Ua tauturu atoa te mau melahi ia Iesu i nia i te fenua. Te na ôhia ra, “aupuru maira râ te mau melahi ia Iesu” i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa. (Mareko 1:13) Hou Iesu a haruhia ˈi, ua haere mai te tahi melahi e “faaitoito ihora ia ˈna.”—Luka 22:43.

6. (a) Eaha te faaite ra te tauturu ra te mau melahi i te mau tavini o te Atua i teie mahana? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e pahono?

6 I teie mahana, eita te mau melahi e fa faahou i te taata. Aita râ te Atua i faaea i te faaohipa ia ratou no te tauturu i ta ˈna mau tavini. Te na ô ra te Bibilia: “Te patia nei te melahi a Iehova i te puhapa e ati noa ˈˈe i te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e ua faaora ia ratou.” (Salamo 34:7) No te aha tatou e hinaaro ai i te parururaa? No te mea e rave rahi enemi puai mau o te tamata ra i te haamauiui ia tatou. O vai ratou? No te aha ratou e na reira ˈi? No te pahono i tera na uiraa, e hiˈo anaˈe eaha tei tupu tau taime i muri aˈe Adamu e Eva i te poieteraahia.

TE MAU DEMONI

7. Ua turai Satani i te taata ia aha?

7 Mai ta tatou i haapii i roto i te pene 3, ua patoi te hoê melahi i te Atua e ua hinaaro oia e faatere ia vetahi ê. Ua piihia o ˈna i roto i te Bibilia, te Diabolo ra o Satani. (Apokalupo 12:9) Ua turai atoa Satani i te taata ia orure hau i te Atua. Ua haavare oia ia Eva e mai reira mai, ua na reira atoa i nia i te rahiraa o te taata. Aita râ te tahi mau tavini a Iehova i taiva ia ˈNa mai ia Abela, Enoha e Noa.—Hebera 11:4, 5, 7.

8. (a) Mea nafea te mau melahi i te riroraa ei demoni? (b) Eaha ta ratou i rave no te ora ˈtu i te diluvi?

8 I te tau o Noa, ua orure hau te tahi mau melahi e ua faarue i to ratou nohoraa i te raˈi no te ora ei taata i nia i te fenua. Eaha te tumu? Te parau ra te Bibilia, ua faahinaaro ratou i te vahine. (A taio i te Genese 6:2.) Eita e tia i te mau melahi ia na reira. (Iuda 6) I muri aˈe, ua pee te rahiraa i nia i te fenua i to ratou huru ma te rave i te ohipa iino e te tia ore. Faaoti atura o Iehova i te faatupu i te diluvi, o ta ˈna anaˈe râ mau tavini taiva ore tei ora mai. (Genese 7:17, 23) Ia ore ratou ia haamouhia, ua hoˈi te mau melahi iino i te raˈi. Ua piihia ratou i roto i te Bibilia, te mau demoni. Ua faaoti ratou i te turu i te orureraa hau a Satani e ua riro atura te Diabolo ei faatere no ratou.—Mataio 9:34.

9. (a) Eaha tei tupu i nia i te mau demoni i to ratou hoˈiraa i te raˈi? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i muri iho?

9 I te mea ua orure hau te mau demoni, aita Iehova i farii faahou ia ratou i roto i to ˈna utuafare. (Petero 2, 2:4) Eita te mau demoni e nehenehe faahou e rave i te tino taata, te tamau noa ra râ ratou i “te haavare . . . i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9; Ioane 1, 5:19) E hiˈopoa anaˈe eaha ta ratou ravea no te haavare i te rahiraa o te taata.—A taio i te Korinetia 2, 2:11.

E HAAVARE TE MAU DEMONI I TE TAATA

10. Eaha ta te mau demoni e faaohipa ia noaa te taata ia ratou?

10 Mea rahi te mau raveraa a te mau demoni no te haavare i te taata. E aparau tia roa ˈtu vetahi i te mau demoni aore ra e na reira ratou na roto i te hoê tahuˈa. E peu tahutahu te reira. Te faaue ra te Bibilia eiaha roa ia hauti i te mau mea atoa no ǒ mai i te mau demoni. (Galatia 5:19-21) Eaha te tumu? Mai te taata haru animara, e faaohipa te mau demoni i te mau ravea haavarevare ia noaa te taata ia ratou e ia riro ei teuteu na ratou.—A hiˈo i te faataaraa hau 26 i te pae hopea o te buka.

11. Eaha te peu hiˈohiˈo e no te aha e tia ia haapae i te reira?

11 Te tahi ravea a te mau demoni, o te peu hiˈohiˈo. O te faaohiparaa i te mana no ǒ mai i te mau demoni no te ite eaha te tupu ananahi aore ra eaha te auraa o te tahi tupuraa. Ua rau te raveraa, e hiˈo i te fetia aore ra te apu rima o te taata, e imi i te tapao, e faaohipa i te hoê pôro manamana e te pere. E rave rahi te manaˈo ra, e ere tera mau peu i te mea ino. Mea hape râ, mea atâta roa te reira. Te faaite ra te Bibilia no ǒ mai te mana o te taata hiˈohiˈo i te mau demoni. I roto i te Ohipa 16:16-18, te faaitehia ra na “te hoê demoni hiˈohiˈo” i tauturu i te tahi potii ia rave i “ta ˈna peu hiˈohiˈo.” I to Paulo faaueraa i te demoni ia haere i rapae i te potii, aita i tia faahou ia ˈna ia tohu i te ananahi.

12. (a) No te aha mea ino ia paraparau i te feia pohe? (b) No te aha eita te mau tavini a te Atua e rave i te mau peu demoni?

12 Eaha te tahi atu raveraa no te haavare i te taata? E turai te mau demoni ia tiaturi e nehenehe e paraparau i te feia pohe. Aore ra, e ora ˈtu te tahi mea ia pohe te taata e e nehenehe ïa ratou e haamauiui mai. E haere paha vetahi e farerei i te tahuˈa no te paraparau i to ratou hoa aore ra fetii tei pohe. E faahiti paha te tahuˈa i te tahi parau no nia i tera hoa aore ra fetii. Peneiaˈe, e rave roa atoa i te reo o te taata pohe. (Samuela 1, 28:3-19) Varehia ˈtura o te taata pohe tei paraparau. E ere roa ˈtu râ, o te mau demoni to muri mai. E rave rahi peu o tei niuhia i nia i te haapiiraa e ora ˈtu te tahi mea ia pohe tatou. Mai te pûpûraa i te tusia no tei pohe, te tahi mau oroa taa ê o te faatupuhia no te hunaraa, no te tiai i te tino pohe aore ra no te faahanahana i tei pohe. Eita anaˈe te mau Kerisetiano e apiti e e rave i tera mau peu, e faaino e e tuhi te taata ia ratou. E hiˈo ino atoa ˈtu paha te fetii. Ua ite râ te mau tavini a te Atua, eita te tahi mea e ora ˈtu ia pohe te taata. Ua taa ia ratou, eita e nehenehe e paraparau i te feia pohe e eita ratou e nehenehe e haamauiui mai. (Salamo 115:17) A haapao maitai ïa! Eiaha roa ˈtu e tamata i te paraparau i te feia pohe e i te mau demoni. Eiaha e rave i te hoê noa ˈˈe peu no ǒ mai ia ratou.—A taio i te Deuteronomi 18:10, 11; Isaia 8:19.

13. Eaha tei itehia i nia e tausani taata?

13 Eita te mau demoni e haavare noa i te taata, e faariaria atoa râ. I teie mahana, ua ite Satani e ta ˈna mau demoni “e taime poto” te toe ra. Fatata roa hoi te Atua i te tapea i ta ratou ohipa i te fenua nei. E riri rahi to ratou e te imi ra ïa i te mau ravea atoa no te haamauiui i te taata. (Apokalupo 12:12, 17) E tausani râ tei faaea i te riaria i te mau demoni. Eaha ïa ta teie nei feia i rave?

NO TE UPOOTIA I TA TATOU ARORAA I TE MAU DEMONI

14. Mai te mau Kerisetiano i te senekele matamua, eaha te rave no te faaea i te riro ei teuteu na te mau demoni?

14 Te faaite ra te Bibilia e nafea ia patoi i te mau demoni e ia faaea i te riaria ia ratou. I te senekele matamua, i paraparau na vetahi i Ephesia i te mau demoni hou a haapii ai i te Bibilia. Eaha ta ratou i rave i faaea ˈi ratou i te riro ei teuteu na te mau demoni? Te na ô ra te Bibilia: “Haaputu maira e rave rahi tei rave na i te peu tahutahu i ta ratou mau buka e tanina ˈtura i te auahi i mua i te taata atoa.” (Ohipa 19:19) Ua na reira ratou no te riro ei Kerisetiano. Tera atoa te titauhia ia rave i teie mahana. E tia i te feia atoa o te hinaaro e tavini ia Iehova ia haapae i te mau mea atoa ta te mau demoni e faaohipa nei. Peneiaˈe, e buka, e vea, e poroi o te faaite i te ananahi, e hohoˈa teata, e pehe aore ra e hauti tahutahu. Pauroa ïa te mau ohipa o te turai ia manaˈo, e ere i te mea atâta aore ra e ohipa hauti noa te peu tahutahu e te mau ohipa maere e manamana. Hoê â huru no te mau taoˈa ta te taata e rave no te paruru ia ratou i te ino.—Korinetia 1, 10:21.

15. Eaha ˈtu â tei titauhia ia rave no te patoi ia Satani e te mau demoni?

15 Tau matahiti i muri aˈe ratou i tanina ˈi i te mau buka, ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no Ephesia ia tamau i te “aro” no te patoi i “te mau varua ino i te raˈi.” (Ephesia 6:12) Aita ïa te mau demoni i vaiiho oioi i tera mau Kerisetiano, ua tamata noa râ i te haamauiui atu. Eaha ˈtu â tei titauhia ia rave? Ua na ô Paulo: “A rave i te paruru rahi o te faaroo, e na reira ïa outou e tupohe ai i te mau teˈa auahi atoa a te varua ino.” (Ephesia 6:16) Mai te paruru a te faehau o te haere i te aroraa, na te faaroo e paruru ia tatou. Ua tiaturi papu anaˈe tatou e paruru mai o Iehova, e tia ia tatou ia patoi ia Satani e te mau demoni.—Mataio 17:20.

16. Eaha te rave ia puai atu â to tatou faaroo ia Iehova?

16 Eaha te rave ia puai atu â to tatou faaroo ia Iehova? E taio i te Bibilia i te mau mahana atoa e e haapii anaˈe i te tiaturi ia ˈna no te fanaˈo i te parururaa. Mea puai anaˈe to tatou tiaturi ia Iehova, eita Satani e te mau demoni e nehenehe e haamauiui mai.—Ioane 1, 5:5.

17. Eaha ˈtu â te titauhia ia rave no te paruru ia tatou i te mau demoni?

17 Ua navai anei i reira? Ua riro Ephesia ei oire o tei î i te mau ohipa a te mau demoni. Ua parau ïa Paulo i te mau Kerisetiano i Ephesia, “ia pure outou ma te tuutuu ore.” (Ephesia 6:18) Ua titauhia ia ani ratou i ta Iehova parururaa i te mau taime atoa. E no tatou? I teie atoa mahana, ua î roa te ao i te mau ohipa a te mau demoni. E ani anaˈe ïa i ta Iehova parururaa e e faahiti anaˈe i to ˈna iˈoa a pure ai. (A taio i te Maseli 18:10.) Ia tamau tatou i te ani ia Iehova ia faaora ia tatou i te Diabolo ra o Satani, e pahono o Iehova i ta tatou pure.—Salamo 145:19; Mataio 6:13.

18, 19. (a) E nafea ia upootia i ta tatou aroraa ia Satani e te mau demoni? (b) Eaha te uiraa o te pahonohia i roto i te pene i mua ˈtu?

18 Ma te haapae i te mau mea atoa ta te mau demoni e faaohipa nei e ma te tiaturi ia Iehova no te paruru mai, e nehenehe tatou e patoi ia Satani e ta ˈna mau demoni. Eiaha ïa e riaria ia ratou. (A taio i te Iakobo 4:7, 8.) O Iehova te mea puai roa ˈˈe i te mau demoni! Ua faautuahia ratou i te tau o Noa e o te haamouraa te tiai mai ra ia ratou a muri aˈe. (Iuda 6) A haamanaˈo, e ere o tatou anaˈe i roto i tera aroraa. Te faaohipa ra o Iehova i ta ˈna mau melahi no te paruru ia tatou. (Te mau arii 2, 6:15-17) E upootia tatou ma te tiaturi ia Iehova no te patoi ia Satani e te mau demoni!—Petero 1, 5:6, 7; Petero 2, 2:9.

19 Mea rahi râ te mauiui ta Satani e te mau demoni e faatupu nei. No te aha te Atua i ore ai i haamou atura ia ratou? E pahonohia tera uiraa i roto i te pene i mua ˈtu.