Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU MA HOÊ

No te aha ua rahi roa te mauiui?

No te aha ua rahi roa te mauiui?

1, 2. E rave rahi o te uiui i teihea mau uiraa?

 UA INO roa te tahi oire iti i muri aˈe i te tahi miti faaî. Ua haere mai te hoê taata i roto i te tahi fare pure e ta ˈna pupuhi, e rave rahi tei pohe e tei pepe. Ua pohe te tahi metua vahine no te mariri ai taata, e pae tamarii ta ˈna i vaiiho mai.

2 Ia tupu te ati mai tera, e rave rahi o te uiui, ‘No te aha te reira i tupu ai? No te aha ua rahi roa te mauiui e te ino na te ao?’ Ua feruri atoa anei oe mai tera?

3, 4. (a) Eaha te mau uiraa ta Habakuka i ani ia Iehova? (b) Mea nafea te Atua i te pahonoraa ia ˈna?

3 Te faaite ra te Bibilia, ua uiui atoa te mau tavini e faaroo puai to ratou i te Atua i tera mau uiraa. A hiˈo na i te peropheta Habakuka. Ua ani oia ia Iehova: “Eaha ra hoi oe i faaite mai ai i te ino, e ia hiˈo hoi au i te oto ra? te vai nei hoi te haru e te rave aroha ore i mua ia ˈu nei: e te vai nei hoi te feia e faatupu i te mârô e te tamaˈi.”—Habakuka 1:3.

4 Ua pahono te Atua i te mau uiraa a te peropheta i roto i te Habakuka 2:2, 3. Ua fafau atoa ˈtu oia i ta ˈna e rave no te faaafaro i te reira. Mea here roa na Iehova i te taata. Te na ô ra hoi te Bibilia: “Te tâuˈa mai ra oia.” (Petero 1, 5:7) Mea au ore roa na te Atua ia ite i te taata ia mauiui. (Isaia 55:8, 9) I teie nei, e hiˈopoa anaˈe no te aha ua rahi roa te mauiui na te ao.

NO TE AHA UA RAHI ROA TE MAUIUI NA TE AO?

5. Eaha ta te mau tia haapaoraa e parau no nia i te tumu o te mau ati? Eaha ta te Bibilia e haapii ra?

5 E pinepine te mau orometua, perepitero e tia haapaoraa i te parau, o te Atua te tumu o te mau ati. E na ô paha vetahi, ‘Ua faaoti aˈena te Atua eaha te tupu i roto i te oraraa o te taata, oia atoa te mau ati ta ratou e faaruru. Eita e nehenehe e faataa i te reira.’ Peneiaˈe, e na ô te tahi atu, ‘E pohe te taata, oia atoa te tamarii no te haere i pihai iho i te Atua i te raˈi.’ Mea hape roa râ! E ere roa ˈtu o Iehova te tumu o teie mau ati. Te na ô ra te Bibilia: “Eiaha roa te parau ino ra e hurihia ˈtu i te Atua! eiaha roa te Puaihope ia parauhia i te rave parau ino ra!”—Ioba 34:10.

6. No te aha e rave rahi te manaˈo o te Atua te tumu o te mau ati atoa na te ao?

6 E rave rahi o te manaˈo o te Atua te tumu e mauiui ai te taata no te mea te tiaturi ra ratou na ˈna e faatere ra i te ao. Mai ta tatou râ i haapii i roto i te pene 3, o te Diabolo ra o Satani te faatere mau ra i te ao.

7, 8. Eaha te tumu i rahi roa ˈi te mauiui na te ao?

7 Te parau ra te Bibilia: “Te vai nei râ to te ao atoa i raro aˈe i te mana o te varua ino.” (Ioane 1, 5:19) Mea ino roa Satani, te faatere o teie nei ao, e mea au roa na ˈna ia mauiui te taata. O ˈna “te haavare nei i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9) E rave rahi o te pee ra i to ˈna huru ma te haavare, ma te rave i te ino e ma te haamauiui ia vetahi ê. Tera te tahi tumu i rahi roa ˈi te mauiui na te ao.

8 E ere râ tera anaˈe. I muri aˈe i te orureraa hau a Adamu e Eva, ua tutuu raua i te hara, aore ra te huru tia ore, i ta raua huaai tamarii. E nehenehe vetahi ê e mauiui no te huru tia ore o te tahi taata. E pinepine ratou i te faateitei. E faatupu i te aroraa, te tamaˈi, e hamani ino aore ra e faahepo ia vetahi ê. (Koheleta 4:1; 8:9) I te tahi atoa taime, e mauiui aore ra e ati te taata ia tupu te tahi ohipa i te vahi e te taime manaˈo-ore-hia.—Koheleta 9:12.

9. No te aha mea tano ia parau e tumu papu e vaiiho noa ˈi te Atua ia tupu te ati?

9 E ere roa ˈtu o Iehova te tumu e mauiui ai te taata. E ere o ˈna te faatupu ra i te mau tamaˈi, ohipa iino e te hamani-ino-raa. E ere atoa o ˈna to muri mai i te mau ati mai te aueueraa fenua, mataˈi rorofai e te pape pue. E na ô paha oe, ‘O Iehova te mea puai roa ˈˈe, no te aha o ˈna e ore ai e tapea i tera mau ati?’ I te mea te tâuˈa mau ra te Atua ia tatou, no te aha ïa o ˈna e vaiiho noa ˈi ia tupu te ati? Te vai ra ïa hoê tumu papu, e ere anei?—Ioane 1, 4:8.

NO TE AHA TE ATUA E VAIIHO AI IA MAUIUI TE TAATA?

10. Ua faaino Satani ia Iehova, eaha hoi ta ˈna i parau?

10 I roto i te ô Edene, ua turai te Diabolo ia Adamu raua Eva ia hara. Ua parau Satani e faatere ino te Atua. Ua tapea noa oia i te tahi maitai na ˈna e aita i horoa atoa na Adamu e Eva. Ua hinaaro Satani ia tiaturi raua mea maitai aˈe ta ˈna huru faatereraa i ta Iehova e aita e faufaa no raua ia haapao i te Atua.—Genese 3:2-5; a hiˈo i te faataaraa hau 27 i te pae hopea o te buka.

11. E hinaaro tatou i te pahonoraa o teihea uiraa?

11 Ua faaroo ore Adamu e Eva ia Iehova e ua orure hau ia ˈna. Ua manaˈo toopiti, e tiaraa to raua no te faaoti eaha te mea maitai e eaha te mea ino. Eaha ta Iehova e rave no te haapapu ua hape Adamu e Eva e o ˈna tei ite eaha te mea maitai no tatou?

12, 13. (a) No te aha aita o Iehova i haamou ia Adamu e Eva i tera iho â taime? (b) No te aha o Iehova i vaiiho ai ia Satani ia riro ei faatere no teie nei ao e i te taata ia faatere ia ratou iho?

12 Aita o Iehova i haamou ia Adamu e Eva i tera iho â taime, ua vaiiho râ ia raua ia tamariihia. Ua hinaaro oia na ta raua iho tamarii e faaoti o vai ta ratou e maiti ei faatere. Te opuaraa a Iehova, ia î ïa te fenua i te taata tia roa. E tupu iho â te reira noa ˈtu te mau raveraa a te Diabolo.—Genese 1:28; Isaia 55:10, 11.

13 Ua patoi e ua faaino Satani ia Iehova i mua e mirioni e e mirioni melahi. (Ioba 1:6; Apokalupo 5:11) Ua vaiiho ïa Iehova ia Satani i te taime no te haapapu ua tano anei ta ˈna pariraa. Ua vaiiho atoa oia i te taime i te taata ia haamau i ta ratou iho faatereraa i raro aˈe i te aratairaa a Satani. Na te tau e faaite, e maitaihia anei ratou i te ore e haapao i te Atua.

14. Eaha ta te tau i haapapu?

14 Ehia aˈenei matahiti i teie nei, ua tamata te taata i te faatere ia ratou iho, aita râ i manuïa. Ua haapapuhia ua haavare o Satani. E hinaaro mau te taata i te tauturu a te Atua. Ua tano te peropheta Ieremia i te parauraa: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”—Ieremia 10:23.

NO TE AHA E TITAUHIA TE TAIME?

15, 16. (a) No te aha te Atua i vaiiho ai ia mauiui te taata ehia maororaa matahiti i teie nei? (b) Eaha te tumu eita o Iehova e tapea i te mau ati ta Satani e faatupu?

15 No te aha te Atua i vaiiho ai ia mauiui te taata ehia maororaa matahiti i teie nei? No te aha o ˈna e ore ai e tapea i te mau ati? E titauhia te taime no te haapapu aita ta Satani huru faatereraa i manuïa. Ua tamata te taata i te mau hohoˈa faatereraa atoa, aita atoa ratou i manuïa. Noa ˈtu ua haere te taata i mua i roto i te ihi e te mau ravea apî, te rahi noa ˈtura te ohipa tia ore, te veve, te ino e te tamaˈi. Aita anaˈe te tauturu a te Atua, eita tatou e nehenehe e faatere maitai ia tatou.

16 Eita te Atua e tapea i te mau ati ta Satani e faatupu. Ia na reira oia, e turu o ˈna i te faatereraa a Satani. I to oe manaˈo, e na reira anei te Atua? Eita roa ˈtu ïa! E manaˈo atoa ïa te taata, e nehenehe iho â ta ratou e faatere maitai ia ratou iho. E haavare tera, e turu anei o Iehova i te haavare? Eita roa ˈtu!—Hebera 6:18.

17, 18. Eaha ta Iehova e rave no te ino atoa ta Satani i faatupu?

17 E nehenehe anei o Iehova e faaore i te mau fifi atoa o tei tupu no te orureraa hau a Satani e a te taata? E, e tia te mau mea atoa i te Atua. Ua ite o Iehova i teihea taime e haapapuhia ˈi mea hape te mau pariraa atoa a Satani. I muri aˈe, e faariro oia i te fenua ei paradaiso mai ta ˈna i opua na. E tia faahou mai te feia atoa i roto i “te menema.” (Ioane 5:28, 29) Eita te taata e maˈihia e e pohe faahou. Eaha ta Iehova e rave no te ino atoa ta Satani i faatupu? E faaohipa o ˈna ia Iesu “no te faaore i te mau ohipa a te Diabolo.” (Ioane 1, 3:8) Auê tatou i te mauruuru i te faaoromai rahi o Iehova. Ua vaiiho mai hoi oia i te taime no te haapii o vai o ˈna e no te faaoti o ˈna anei ta tatou e maiti ei faatere. (A taio i te Petero 2, 3:9, 10.) Noa ˈtu e mauiui tatou, e tauturu mai oia ia faaoromai.—Ioane 4:23; a taio i te Korinetia 1, 10:13.

18 Aita o Iehova e faahepo mai ra ia maiti ia ˈna ei faatere no tatou. Ua horoa o ˈna i te taata i te tiamâraa ia maiti. E hiˈo anaˈe eaha te faufaaraa o tera ô faahiahia mau.

E NAFEA OE IA FAAOHIPA I TO OE TIAMÂRAA IA MAITI?

19. Eaha te ô faahiahia mau ta Iehova i horoa mai? No te aha e tia ia mauruuru tatou i tera ô?

19 Aita tatou i hamanihia mai te animara. E ere atoa tatou mai te matini o te rave noa i tei faauehia ia ˈna. Na tatou iho e faaoti o vai to tatou mau hoa, e riro anei tatou ei taata maitai e aore ra ei taata ino, oia atoa eaha te oraraa ta tatou e hinaaro. Ua horoa mai o Iehova i te hoê ô faahiahia mau, te tiamâraa ia maiti. Aita oia e faahepo mai ra ia rave i te mau mea e oaoa ˈi o ˈna ia tatou. (Deuteronomi 30:19) Te imi noa ra o Iehova i to tatou maitai, tirara ˈtu ai.

20, 21. Eaha te faaotiraa maitai roa ˈˈe o ta oe e nehenehe e rave i teie nei?

20 Te hinaaro ra o Iehova ia here tatou ia ˈna. (Mataio 22:37, 38) E au o ˈna i te hoê metua tane o te oaoa ia parau atu ta ˈna tamarii ma te aau tae, ‘Papa, mea here roa na ˈu ia oe!’ Ua horoa mai o Iehova i te tiamâraa ia maiti e tavini anei tatou ia ˈna e aore ra eita. Ua faaoti Satani, Adamu e Eva i te patoi ia Iehova. E oe, e nafea oe ia faaohipa i to oe tiamâraa ia maiti?

21 A faaoti i te tavini ia Iehova. E mirioni tei maiti i te faaoaoa i te Atua e te patoi ia Satani. (Maseli 27:11) Eaha te tia ia oe ia rave i teie nei no te ora i roto i te ao apî a te Atua aita faahou e mauiui i reira? E pahonohia tera uiraa i roto i te pene i mua ˈtu.