Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 13

Bisisaca guendanabani ni rudii Dios

Bisisaca guendanabani ni rudii Dios

1. ¿Tu bidii laanu guendanabani?

JEHOVÁ «nga Dios ni nabani» (Jeremías 10:10). Laa bizáʼ ne bidii guendanabani laanu. Sicaríʼ ná Biblia de Jehová: «Lii bizaʼluʼ guiráʼ xixé ni nuu. Guyáʼ ni ne nuuni purtiʼ nga nga ni racaláʼdxiluʼ» (Apocalipsis 4:11). Nabáninu purtiʼ nga nga ni racalaʼdxiʼ Jehová. Guendanabani nga ti regalu galán ni bidii Dios laanu (biindaʼ Salmo 36:9).

2. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para guibáninu galán?

2 Rudii Jehová laanu guiráʼ ni caquiiñenu para guibáninu, rudiibe laanu ni guidoʼno ne nisa (Hechos 17:28). Ne racaláʼdxibe guibáninu nayecheʼ (Hechos 14:15-17). Para guibáninu galán, caquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Dios (Isaías 48:17, 18).

¿XIMODO RUUYAʼ DIOS GUENDANABANI?

3. ¿Xi biʼniʼ Jehová dxi biiti Caín Abel?

3 Biblia rusiidiʼ nabé risaca para Jehová guendanabani stiʼ guiráʼ binni. Guzéʼtenu ni bizaaca Caín, baʼduʼ primé stiʼ Adán ne Eva. Guizáʼ bidxiichinebe bíʼchibe Abel. Nga runi, gudxi Jehová Caín gucueeza xiana stiʼ. Peru qué ñúnibe ni. Guizáʼ bidxiichibe ne bicaalube Abel bíʼchibe ne biitibe laa (Génesis 4:3-8). Biʼniʼ castigar Jehová Caín pur ni biʼniʼ que (Génesis 4:9-13). Ndiʼ rusiidiʼ laanu pa guidaʼnu xiana ne gaca nanaláʼdxinu tuuxa zándaca gucaa ni laanu gúninu xiixa cosa nabé malu. Ca binni ni runi ni bizéʼtenu riʼ qué zacaacaʼ guendanabani ni qué zaluxe (biindaʼ 1 Juan 3:15). Para chuulaʼdxiʼ Jehová ni rúninu, caquiiñeʼ gannaxhiinu guiráʼ binni (1 Juan 3:11, 12).

4. ¿Xi rusiidiʼ tobi de ca Chii Mandamientu que laanu de modo ruuyaʼ Dios guendanabani?

4 Mil iza despué, bidii Jehová Moisés Chii Mandamientu. Tobi de ca mandamientu que ná: «Cadi guutiluʼ» (Deuteronomio 5:17). Dxiqué, pa ti binni, laa peʼ guyubi guuti stobi la? caquiiñeʼ gatiʼ. Ndiʼ rusiidiʼ laanu guizáʼ risaca guendanabani para Jehová.

5. ¿Ximodo ruuyaʼ Dios gutiidiʼ binni xiiñiʼ o guni abortar?

5 ¿Ximodo ruuyaʼ Dios gutiidiʼ binni xiiñiʼ o guni abortar? Para laabe, dede xquendanabani ti baʼduhuiiniʼ ni caʼruʼ gale nabé risaca. Ne bihuinni ni pur Ley ni bidiibe ca israelita, luni ná pa ti binni guniná ti gunaa ni naca xiiñiʼ ne gueeda gatiʼ xiiñiʼ la? caquiiñeʼ gatiʼ binni ca (biindaʼ Éxodo 21:22, 23; Salmo 127:3). Ndiʼ rusiidiʼ laanu qué riuulaʼdxiʼ Jehová gutiidiʼ binni xiiñiʼ o guni abortar. (Biindaʼ nota 28, «Gutiidiʼ binni xiiñiʼ o guni abortar»).

6, 7. ¿Ximodo guluinu Jehová rusisácanu guendanabani?

6 ¿Ximodo zanda guluinu Jehová rusisácanu guendanabani? Cadi naquiiñeʼ gúninu xiixa ni uguu xquendanabáninu o xquendanabani xcaadxi lu peligru. Nga runi qué rigúbanu gueza, qué riguu xiinu tiner o resistol ne qué rigúbanu marihuana o sti tipu droga purtiʼ zanda guni huará ca ni o guuti ca ni laanu.

7 Cumu Dios nga bidii laanu guendanabani ne cuerpu stinu la? galán iquiiñenu ca ni modo riuuláʼdxibe. Nga runi, caquiiñeʼ gápanu cuerpu stinu. Pa qué gúninu ni, qué zuuyaʼ Dios laanu casi ti binni nayá (Romanos 6:19; 12:1; 2 Corintios 7:1). Qué zanda guni adorarnu Dios pa qué rusisácanu guendanabani, regalu ni bidiibe laanu. Zándaca gaca nagana para laanu gusaananu xiixa viciu o xiixa costumbre ni cadi jneza. Peru pa rusisácanu guendanabani ne rúninu stipa pur gusaananu ca ni la? zacané Jehová laanu.

8. ¿Xi zanda gúninu para cadi uguʼnu xquendanabáninu o xquendanabani xcaadxi lu peligru?

8 Maʼ bizíʼdinu guendanabani nga ti regalu ni nabé risaca bidii Dios laanu. Qué racalaʼdxiʼ Jehová uguʼnu xquendanabáninu o xquendanabani xcaadxi lu peligru. Nga runi, rusanu carru o moto stinu né cuidadu. Ne laaca qué riguítenu xiixa juegu ra zanda gacananu o gueeda gátinu (Salmo 11:5). Laaca riuʼnu cuidadu cadi chuʼ xiixa cosa ra lídxinu ni guniná stobi. Biʼniʼ mandar Jehová ca israelita: «Pa gucuiluʼ ti yoo, napa xidé gúniluʼ ti muruhuiiniʼ guidubi vuelta ique yoo ca, ti cadi gaʼniʼ donda íqueluʼ pa gatiʼ tuuxa ni guiaba de racá» (Deuteronomio 22:8).

9. ¿Ximodo caquiiñeʼ guni tratarnu ca maniʼ ca?

9 Laaca ruuyaʼ Jehová ximodo runi tratarnu ca maniʼ. Rudiibe lugar guutinu maniʼ para guidoʼno ne para gúninu lari ni gácunu. Laaca rudiibe lugar guutinu maniʼ ora racalaʼdxiʼ guniná o guuti laanu (Génesis 3:21; 9:3; Éxodo 21:28). Peru cadi naquiiñeʼ guninanu o guutinu ca maniʼ nin gucaʼnu laacame tíndecame pur diversión (Proverbios 12:10).

BISISACA GUENDANABANI CÁSICA RUNI DIOS NI

10. ¿Xiñee nánnanu runi representar rini ca guendanabani?

10 Nabé risaca rini ca para Jehová purtiʼ runi representar ni guendanabani. Pur nga biʼniʼ castigar Jehová Caín pur biiti Abel (Génesis 4:10). Despué de Diluviu que, laaca bisihuinni Jehová runi representar rini ca guendanabani. Bidii Jehová lugar gó Noé ne familia stiʼ xpeela maniʼ. Gúdxibe laacaʼ: «Guiráʼ maniʼ ni nabani zanda iquiiñetu para goto. Cásica bidieeʼ laatu guiráʼ verdura, laaca cudieeʼ guirácame laatu». Peru biʼniʼ prohibirbe laacaʼ ti cosa: «Ni cadi naquiiñeʼ si goto nga beela napa rini, purtiʼ rini ca nga guendanabani» (Génesis 1:29; 9:3, 4).

11. ¿Xi mandamientu ni caníʼ de rini bidii Jehová xquidxi?

11 Gudiʼdiʼ si biaʼ xhono gayuaa iza despué de gudxi Jehová Noé cadi gó rini, gúdxibe guidxi Israel: «Pa tobi de ca israelita o tuuxa binni de sti guidxi ni nabeza ládetu cheʼ guuzeʼ ne guinaazeʼ ti maniʼ guiʼxhiʼ o ti maniʼ ripapa ni zanda gó binni la? napa xidé guxhii rini stime ne guchá yu luni». Ne laaca guniʼbe: «Cadi goto rini» (Levítico 17:13, 14). Racaláʼdxiruʼ Jehová gusisaca xquidxi rini. Zanda gócabe beela, peru rini ca coʼ. Ora ruuticabe ti maniʼ para gócabe la? napa xidé guxhiicabe rini ca layú.

12. ¿Ximodo ruuyaʼ ca xpinni Cristu rini?

12 Caadxi iza despué de guti Jesús, bidagulisaa ca apóstol ne ca ancianu de Jerusalén para gúʼyacaʼ xi parte de Ley bidii Dios ca israelita laaca caquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu (biindaʼ Hechos 15:28, 29; 21:25). Gucané Jehová ca apóstol ne ca ancianu que guiénecaʼ nabé risaca rini ca para laa ne zacaca caquiiñeʼ guʼyaʼ ca xpinni Cristu ni. Nga runi, ca primé xpinni Cristu riʼ cadi caquiiñeʼ gocaʼ ne guecaʼ rini. Laaca cadi naquiiñeʼ gocaʼ beela nuchaʼ rini. Purtiʼ pa gúnicabe ni, zeeda gaca ni casi ora ñuni adorárcabe bidóʼ o ñuni cometércabe pecadu sexual. Pur nga, dede yanna qué ró ne qué reʼ ca ni dxandíʼ xpinni Cristu rini. Racaláʼdxiruʼ Jehová gusisácanu rini.

13. ¿Xiñee qué ricá ca xpinni Cristu rini?

13 ¿Ñee riníʼ nga cadi naquiiñeʼ guicá ca xpinni Cristu rini la? Ya. Cayabi Jehová laanu cadi naquiiñeʼ guidoʼno ne guideʼnu rini. Guzéʼtenu ti ejemplu, pa ñabi doctor lii qué zanda gueluʼ nisadxuʼniʼ, ¿ñee zacaluʼ ni lu vena la? Coʼ ¿njaʼ? Ndiʼ rusihuinni, mandatu bidii Dios laanu de cadi guidoʼno ne guideʼnu rini, laaca riníʼ ni cadi caquiiñeʼ guicanu ni (Biindaʼ nota 29, «Guicá binni rini»).

14, 15. Neca laanu ca xpinni Cristu runi respetarnu guendanabani, ¿xiñee jma risaca guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová lugar de gulanu xquendanabáninu?

14 ¿Xi gúninu pa gabi ti doctor laanu zátinu pa qué guicanu rini yaʼ? Cada tobi de laanu naquiiñeʼ guni decidir pa zuni ni ná ley stiʼ Dios ni caníʼ de rini. Laanu, ca xpinni Cristu ridúʼyanu rini casi ti regalu stiʼ Dios ne guizáʼ rusisácanu ni. Nga runi, ruyúbinu xcaadxi tratamientu para guiándanu ne cadi gátinu, peru qué ricanu rini ne qué rudiʼnu rini stinu para guicá sti binni.

15 Rúninu stipa para chuʼnu nazaaca. Peru cumu runi representar rini ca guendanabani ne nabé risaca ni la? qué ricanu rini. Para laanu jma risaca guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová lugar de gulanu xquendanabáninu ne guchéʼnenu laabe. Jesús guníʼ: «Tu gacalaʼdxiʼ gulá xpida la? zuniti ni, peru tu guniti xpida pur naa la? zadxela ni» (Mateo 16:25). Racaláʼdxinu guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová purtiʼ nadxiinu laa. Ne laabe nánnabe xii nga ni jma galán para laanu. Nga runi, rusisácanu guendanabani cásica runi Dios (Hebreos 11:6).

16. ¿Xiñee ruzuubaʼ ca xpinni Cristu stiidxaʼ Dios?

16 Ca ni dxandíʼ xpinni Cristu nuucaʼ decididu chinándacaʼ mandatu ni bidii Dios de rini. Nga runi, qué rocaʼ ne qué reʼcaʼ rini ne laaca qué ricaacaʼ ni casi ti tratamientu. * Peru ricaacaʼ xcaadxi tratamientu para gulacaʼ xquendanabánicaʼ. Bizáʼ Dios guendanabani ne rini pur nga nuucaʼ seguru Dios nga nanna xii nga ni jma galán para laanu. Lii yaʼ, ¿ñee nuuluʼ seguru Dios si nga nanna xii nga ni jma galán para lii la?

RA BIDII SI JEHOVÁ LUGAR IQUIIÑECABE RINI

17. Tiempu bibani ca israelita, ¿pora si bidii Jehová lugar iquiiñeʼ rini?

17 Lu ley ni bidii Jehová Moisés gúdxibe ca israelita: «Guendanabani stiʼ cada maniʼ nuuni lu rini ca. Ne cudieeʼ lii rini ca para gurúbaluʼ lu altar, para gaca perdonar ca pecadu stitu. Cumu lu rini ca nuu guendanabani ca la? zanda gaca perdonar ca pecadu» o ca pecadu stiʼ binni (Levítico 17:11). Ora runi cometer ca israelita xiixa pecadu, zanda gaca perdonarcaʼ pa chinecaʼ ti maniʼ ra templu para guuti sacerdote laame ne guxhii caadxi rini stime lu altar que. Raríʼ si nga bidii Jehová lugar iquiiñeʼ rini tiempu bibani ca israelita.

18. ¿Xi zanda guicaanu pur bidii Jesús xquendanabani?

18 Dxi beeda Jesús lu Guidxilayú riʼ, bidii xquendanabani o rini stiʼ para gaca perdonar ca pecadu stinu. Despué, maʼ qué ñuni sacrificar binni maniʼ. Maʼ cadi caquiiñeʼ chinándacabe ley ni gucuaa Moisés (Mateo 20:28; Hebreos 10:1). Guizáʼ risaca xquendanabani Jesús, pur bidiibe xquendanabánibe casi sacrificiu bidii Jehová laanu oportunidad de guibáninu para siempre (Juan 3:16; Hebreos 9:11, 12; 1 Pedro 1:18, 19).

¿Ximodo zanda gusihuínniluʼ rusisácaluʼ guendanabani ne rini?

19. ¿Xi caquiiñeʼ gúninu para cadi gápanu «donda pa gatiʼ binni»?

19 Rudiʼnu xquixe peʼ Jehová pur bidii laanu guendanabani. Nga runi, rábinu binni pa gápacaʼ fe Jesús zanda guibánicaʼ para siempre. Cumu nadxiinu binni la? rúninu stipa pur gusíʼdinu laacaʼ xi caquiiñeʼ gúnicaʼ para guicaacaʼ guendanabani ni qué zaluxe (Ezequiel 3:17-21). Zacá zanda guininu casi guníʼ apóstol Pablo: «Cadi naa diaʼ napaʼ donda pa gatiʼ binni, purtiʼ qué ñaanadxieeʼ de nudieeʼ laacaʼ guiráʼ ca conseju stiʼ Dios» (Hechos 20:26, 27). Ora rusíʼdinu de Jehová ne pabiáʼ risaca para laabe guendanabani, rusihuínninu pabiáʼ rusisácanu rini ne guendanabani.

^ párrafo 16 Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de ximodo riquiiñeʼ ca doctor ca rini, zanda gúʼndaluʼ yaza 77 ne 78 stiʼ libru Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová.