Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU MA MAHA

E nehenehe to oe utuafare e oaoa

E nehenehe to oe utuafare e oaoa

1, 2. Eaha ta Iehova e hinaaro ra no te mau utuafare?

 NA TE Atua ra o Iehova i faatupu i te faaipoiporaa matamua. Te parau ra te Bibilia, ua hamani te Atua i te vahine matamua e “ua aratai maira oia ia ˈna ia Adamu ra.” No to ˈna oaoa rahi i na ô ai Adamu: “E ivi teie no to ˈu nei ivi, e iˈo hoi no to ˈu nei iˈo.” (Genese 2:22, 23) Te faaite mai ra te reira, te hinaaro ra o Iehova ia oaoa te feia faaipoipo.

2 E rave rahi o tei ore i ite i te oaoa i roto i to ratou oraraa utuafare. Te faaite ra râ te Bibilia e rave rahi faaueraa e aratairaa o te tauturu i te mau mero atoa o te utuafare ia rave i ta ratou tuhaa e ia oaoa.—Luka 11:28.

TA TE ATUA E HINAARO I TE TANE

3, 4. (a) Eaha te huru e tia ia faaite te tane i nia i ta ˈna vahine? (b) No te aha e tia i te tane e te vahine ia faaore i te hara a te tahi e te tahi?

3 Te parau ra te Bibilia e tia i te tane ia here e ia faatura i ta ˈna vahine. A taio na i te Ephesia 5:25-29. Ma te here, e hamani maitai noa te tane i ta ˈna vahine. Hau atu â, e paruru e e tâuˈa atoa ˈtu oia ia ˈna. Eita oia e haamauiui atu na roto i ta ˈna mau parau aore ra e tupai i ta ˈna vahine.

4 Eaha râ te huru o te tane ia hape ta ˈna vahine? Teie tei faauehia i te mau tane: “A here noa i ta outou iho vahine e eiaha e iria ˈtu ia ratou.” (Kolosa 3:19) E te mau tane, aita atoa anei outou e hape ra? Ia hinaaro outou ia faaore te Atua i ta outou hapa, e tia ia faaore atoa outou i ta ta outou vahine. (Mataio 6:12, 14, 15) Mai tera anaˈe te tane e te vahine i nia i te tahi e te tahi, e tauturu te reira ia raua ia oaoa.

5. Eaha te tumu e tia i te tane ia faatura i ta ˈna vahine?

5 Te ani ra o Iehova i te tane ia faatura i ta ˈna vahine. E tia i te tane ia feruri maite i te mau hinaaro pae tino e te huru aau o ta ˈna vahine. E ere roa ˈtu i te ohipa hauti. Ia ore hoi te tane e na reira i nia i ta ˈna vahine, eita o Iehova e faaroo i ta ˈna mau pure. (Petero 1, 3:7) Aita o Iehova i au aˈe i te tane i te vahine. Te mea faufaa no ˈna, o to tatou ïa here ia ˈna.

6. Eaha te auraa e ere atura te tane e te vahine faaipoipo e piti, “hoê râ”?

6 Ua faataa Iesu no te tane e te vahine faaipoipo, “e ere atura ïa raua e piti, hoê râ.” (Mataio 19:6) Eita raua e taiva e e faarue i te tahi e te tahi. (Maseli 5:15-21; Hebera 13:4) E tia i te tane e te vahine faaipoipo ia tâuˈa e ia haamâha i to te tahi e te tahi hinaaro. (Korinetia 1, 7:3-5) E tia i te tane ia haamanaˈo, “aita hoi e taata i au ore roa aˈenei i to ˈna iho tino, e faatamaa râ e e aupuru oia i te reira.” E tia ïa ia ˈna ia here e ia aupuru i ta ˈna vahine. Te mea faufaa aˈe no te hoê vahine, o te hamani maitai e te here ïa o ta ˈna tane.—Ephesia 5:29.

TA TE ATUA E HINAARO I TE VAHINE

7. No te aha e titauhia te hoê upoo i roto i te utuafare?

7 E titauhia te hoê upoo i roto i te mau utuafare atoa. Na ˈna e faatere i te utuafare ia haapao te mau mero atoa i ta ratou tuhaa, aore ra hopoia. Te parau ra te Bibilia i roto i te Korinetia 1, 11:3: “Te upoo o te mau tane atoa, o te Mesia ïa, e te upoo o te vahine, o te tane ïa, e te upoo o te Mesia, o te Atua ïa.”

8. Eaha ta te vahine e rave no te faaite i to ˈna faatura rahi i ta ˈna tane?

8 E nehenehe te mau tane atoa e hape. Ia turu râ te vahine i te mau faaotiraa a ta ˈna tane e ia farii oia i te haa amui e o ˈna, o te utuafare taatoa te maitaihia. (Petero 1, 3:1-6) Te na ô ra te Bibilia: “Area te vahine faaipoipo ra, ia faatura maite ïa i ta ˈna tane e tia ˈi.” (Ephesia 5:33) Te tiaturi ra anei ta ˈna tane i te Atua aore ra eita, e tia i te vahine ia faatura maite atu ia ˈna. Te parau ra te Bibilia: “Oia atoa outou te mau vahine faaipoipo, a auraro i ta outou iho tane, ore noa ˈtu â ratou e faaroo i te parau a te Atua, e nehenehe ratou e taui eiaha maoti te parau, maoti râ te haerea o ta ratou iho vahine, no te mea ua ite roa ˈtu ratou i to outou haerea mâ e to outou faatura rahi.” (Petero 1, 3:1, 2) E nehenehe te hiˈoraa maitai o te vahine e tauturu i ta ˈna tane ia taa mea faufaa te mau haapiiraa Bibilia no ˈna e e faatura ˈtu oia i te reira.

9. (a) Eaha ta te vahine e rave aita anaˈe o ˈna e mauruuru ra i te faaotiraa a ta ˈna tane? (b) Eaha te aˈoraa o te horoahia ra i te mau vahine i roto i te Tito 2:4, 5?

9 Eaha ta te vahine e rave aita anaˈe o ˈna e mauruuru ra i te faaotiraa a ta ˈna tane? E tia ia faaite oia i to ˈna mau manaˈo ma te faatura. A hiˈo na ia Sara, aita ta ˈna tane i au i ta ˈna i parau atu, ua na ô râ o Iehova ia Aberahama: “E faaroo oe i te reo o Sara ra, e ta ˈna parau atoa ta ˈna i parau mai ia oe ra.” (Genese 21:9-12) Ia rave râ te tane i te faaotiraa hopea o te ore e ofati i ta te Bibilia e parau ra, e tia i ta ˈna vahine ia turu ia ˈna. (Ohipa 5:29; Ephesia 5:24) E aupuru maite atoa te vahine maitai i to ˈna utuafare. (A taio i te Tito 2:4, 5.) Ia ite ta ˈna tane e tamarii i te ohipa rahi ta ˈna e rave ra no ratou, e here e e faatura ˈtu â ratou ia ˈna.—Maseli 31:10, 28.

No te aha e hiˈoraa maitai o Sara no te mau vahine faaipoipo?

10. Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faataa-ê-raa e te faataaraa?

10 I te tahi taime, oioi noa te feia faaipoipo i te faaoti i te faataa ê aore ra i te faataa. Te parau ra râ te Bibilia, “eiaha te vahine faaipoipo e faataa ê i ta ˈna iho tane” e “eiaha roa te hoê tane faaipoipo e faarue i ta ˈna iho vahine.” (Korinetia 1, 7:10, 11) I roto râ te tahi mau tupuraa ino roa, e faaoti paha raua i te faataa ê. E tia râ ia feruri maite, e ere hoi i te ohipa hauti. a E no te faataaraa? Te faaite ra te Bibilia, hoê anaˈe tumu papu no te faataaraa, ia rave ïa te hoa faaipoipo i te peu taotoraa tia ore na muri i te tahi atu.—Mataio 19:9.

TA TE ATUA E HINAARO I TE MAU METUA

E hiˈoraa maitai o Iesu no te mau mero atoa o te utuafare

11. Eaha te ohipa faufaa roa ta te mau metua e tia ia rave no ta ratou tamarii?

11 E te mau metua, a horoa i te rahiraa o to outou taime no ta outou tamarii. E hinaaro ratou ia outou, e te mea faufaa roa ˈtu â, e tia na outou e haapii atu o vai o Iehova.—Deuteronomi 6:4-9.

12. Eaha te tia i te mau metua ia rave no te paruru i ta ratou tamarii?

12 Te ino e te atâta noa ˈtura te ao a Satani. Te vai atoa ra vetahi taata o te hinaaro e hamani ino e tae roa atoa i te rave i te peu faufau i nia i ta tatou tamarii. No vetahi metua, e ere i te mea ohie ia aparau no nia i te reira. E titauhia râ ia faaara te mau metua i ta ratou tamarii no nia i tera mau taata a faaineine atu ai ia ratou ia ite eaha te rave. E te mau metua, e tia ia paruru i ta outou tamarii! bPetero 1, 5:8.

13. Eaha ta te mau metua e tia ia rave no te haapii i ta ratou tamarii?

13 Na te mau metua te hopoia e haapii i ta ratou tamarii ia faaite i te haerea maitai. Eaha ïa te rave? E tia ia haamatau ia ratou i te faaroo. E titau-atoa-hia râ ia aˈo atu, eiaha râ ma te haavî aore ra ma te etaeta. (Ieremia 30:11) Eiaha roa ïa e aˈo i te tamarii ua riri anaˈe outou. Eiaha atoa ta outou mau parau ia riro mai “te ˈoˈe patiatia” o te haamauiui ia ratou. (Maseli 12:18) A faataa i te tamarii eaha te tumu mea faufaa ia faaroo.—Ephesia 6:4; Hebera 12:9-11; a hiˈo i te faataaraa hau 30 i te pae hopea o te buka.

TA TE ATUA E HINAARO I TE MAU TAMARII

14, 15. No te aha e tia i te mau tamarii ia faaroo i to ratou metua?

14 Ua faaroo noa iho â o Iesu i to ˈna Metua, oia atoa i te mau taime e ere i te mea ohie. (Luka 22:42; Ioane 8:28, 29) Te hinaaro atoa ra o Iehova ia faaroo te mau tamarii i to ratou metua.—Ephesia 6:1-3.

15 E te mau tamarii, e ere iho â i te mea ohie ia faaroo i to outou metua i te tahi mau taime. A haamanaˈo râ, ia na reira outou, e oaoa o Iehova e oia atoa to outou metua. cMaseli 1:8; 6:20; 23:22-25.

Eaha te tauturu i te feia apî ia tamau i te faaite i to ratou here i te Atua ia turaihia ratou ia rave i te mea ino?

16. (a) Eaha ta Satani e faaohipa no te turai i te feia apî ia rave i te mea ino? (b) No te aha mea faufaa ia maiti i te hoa o te here ia Iehova?

16 E nehenehe te Diabolo e faaohipa i te mau hoa e te tahi atu feia apî no te turai i te tamarii ia rave i te mea ino. Ua ite oia mea ohie ia hema i mua i te faaheporaa a vetahi ê. A hiˈo na ia Dina, te tamahine a Iakoba o tei faahoa i te feia o tei ore i here ia Iehova. Ua peapea mau o ˈna e to ˈna utuafare no te reira. (Genese 34:1, 2) Mai te peu e hoa to oe o te ore e here ra ia Iehova, e nehenehe ratou e turai atu ia rave i ta Iehova e ore e au. E fifihia oe e e oto atoa to oe utuafare e te Atua atoa. (Maseli 17:21, 25) No reira, mea faufaa roa ia maiti i te hoa o te here ia Iehova.—Korinetia 1, 15:33.

E NEHENEHE TO OE UTUAFARE E OAOA!

17. Eaha te tuhaa a te mau mero o te utuafare?

17 Ia haapao te mau mero atoa o te utuafare i te mau faaueraa a te Atua, e rave rahi fifi ta ratou e nehenehe e ape. No reira, mai te peu e tane faaipoipo oe, a here i ta oe vahine e a faaite i te reira na roto i ta oe mau haaraa i nia ia ˈna. E vahine faaipoipo anei oe? A faatura e a auraro i ta oe tane. A pee atoa i te hiˈoraa o te vahine faaitehia i roto i te Maseli 31:10-31. Mai te peu e metua oe, a haapii i ta oe tamarii ia here i te Atua. (Maseli 22:6) E metua tane anei oe? A “faatere maitai” i to oe utuafare. (Timoteo 1, 3:4, 5; 5:8) E te mau tamarii, a faaroo i to outou metua. (Kolosa 3:20) A haamanaˈo atoa râ, e nehenehe te mau mero atoa o te utuafare e hape, a faaite ïa i te haehaa e a faaore i te hapa a te tahi e te tahi. Tei roto i te Bibilia ta Iehova aratairaa no te mau mero atoa o te utuafare.

a No te ite atu â, a hiˈo i te mau api 219-221 o te buka Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua piahia e te mau Ite no Iehova.

b No te ite atu â eaha te rave no te paruru i ta outou tamarii, a mataitai i te haapiiraa 17 A paruru i ta outou mau tamarii o te anairaa video A riro ei hoa no Iehova piahia e te mau Ite no Iehova.

c Eita e titauhia i te tamarii ia faaroo i to ˈna na metua mai te peu te ani ra raua ia rave i te hoê mea o te ofati ra i te ture a te Atua.—Ohipa 5:29.