Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU MA ONO

A maiti i te haamori i te Atua mai ta ˈna e hinaaro

A maiti i te haamori i te Atua mai ta ˈna e hinaaro

1, 2. Eaha te tia ia ui ia tatou iho e no te aha mea faufaa ia pahono i tera uiraa?

 I TE roaraa o ta oe haapiiraa Bibilia, ua ite oe e rave rahi taata o te parau te haamori ra ratou i te Atua. I te hoê â râ taime, e haapii aore ra e rave ratou i te mau mea o ta te Atua e ore e au. (Korinetia 2, 6:17) No reira o Iehova e faaue mai ai ia haere ê mai i rapae ia “Babulonia rahi,” oia hoi te haapaoraa hape. (Apokalupo 18:2, 4) Eaha ïa ta oe e rave? Tei mua tatou paatoa i te hoê faaotiraa. E tia ïa ia ui ia tatou iho, ‘E haamori anei au ia ˈna mai ta ˈu i matau i te rave? Aore ra, e maiti au i te haamori i te Atua mai ta ˈna e hinaaro.’

2 Mai te peu ua faarue aˈena oe i te haapaoraa hape, mea maitai. Tera râ i roto ia oe, te au noa ra paha oe i te tahi mau peu no ǒ mai i te haapaoraa hape. E hiˈopoa anaˈe i te tahi o tera mau peu e no te aha mea faufaa ia hiˈo oe i te reira mai ia Iehova.

E FAAOHIPA I TE HOHOˈA NO TE HAAMORI I TE ATUA E E PURE NO TE FEIA POHE

3. (a) No te aha e ere i te mea ohie no vetahi ia faaea i te faaohipa i te hohoˈa no te haamori i te Atua? (b) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te faaohiparaa i te hohoˈa no te haamori i te Atua?

3 Mea maoro to vetahi faaohiparaa i te mau hohoˈa no te haamori i te Atua. I faataa atoa na paha ratou i te hoê vahi taa ê i roto i to ratou fare no te reira. Mai te peu tera atoa to oe tupuraa, mea huru ê aore ra mea ino paha no oe ia ore ia faaohipa i te hohoˈa no te haamori i te Atua. A haamanaˈo na râ, te haapii ra o Iehova e nafea ia haamori ia ˈna. E te parau maitai ra te Bibilia, eita o Iehova e hinaaro ia faaohipa tatou i te hohoˈa no te haamori ia ˈna.—A taio i te Exodo 20:4, 5; Salamo 115:4-8; Isaia 42:8; Ioane 1, 5:21.

4. (a) No te aha eiaha tatou ia pure no te feia pohe? (b) No te aha o Iehova i parau ai i to ˈna nunaa eiaha e tamata i te paraparau i te feia pohe?

4 E faaohipa vetahi taata e rave rahi taime no te rave i te tahi mau peu matauhia no te maitai o te feia pohe mai te pureraa no ratou. E tamata atoa paha te tahi atu i te tamǎrû e te ani i ta ratou tauturu. Ua haapii râ tatou eita te tahi mea e ora ˈtu ia pohe te taata. Eita tei pohe e nehenehe e tauturu aore ra e haamauiui mai. Mea atâta roa ia tamata i te paraparau atu. E manaˈo tatou e no ǒ mai te tahi poroi ia ratou, e ere roa ˈtu râ, no ǒ mai ïa i te mau demoni. No reira o Iehova i faaue ai i te mau Iseraela eiaha e tamata i te paraparau i te feia pohe e eiaha atoa e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa no ǒ mai i te mau demoni.—Deuteronomi 18:10-12; a hiˈo i te faataaraa hau 26 e 31 i te pae hopea o te buka.

5. Eaha te tauturu ia oe ia faaea i te faaohipa i te hohoˈa no te haamori i te Atua e te rave i te mau peu no te maitai o te feia pohe?

5 Eaha te tauturu ia oe ia faaea i te faaohipa i te hohoˈa no te haamori i te Atua e te rave i te mau peu no te maitai o te feia pohe? E titauhia ia taio i te Bibilia e ia feruri maite eaha to Iehova manaˈo i tera mau peu. No Iehova, “mea faufau” te reira. (Deuteronomi 27:15) I te mau mahana atoa, a pure ia Iehova no te tauturu ia oe ia manaˈo mai ia ˈna e ia horoa ˈtu i te haamoriraa ta ˈna e hinaaro. (Isaia 55:9) E fanaˈo iho â oe i te puai e titauhia ia faaea roa oe i te rave i te mau mea no ǒ mai i te haapaoraa hape.

E FAATUPU ANEI TATOU I TE NOELA?

6. No te aha i maitihia ˈi te 25 no Titema no te faatupu i te oroa fanauraa o Iesu?

6 Na te ao, e faatupu te rahiraa i te Noela. E rave rahi o te manaˈo e oroa tera no te fanauraa o Iesu. No ǒ mai râ te reira i te haapaoraa hape. Te faataa ra te tahi buka îite, e faatupu na te feia e haamori e rave rahi atua i Roma i te faraa, aore ra fanauraa, o te mahana i te 25 no Titema. Noa ˈtu aita Iesu i fanauhia i tera taio mahana, ua faaoti te mau tia haapaoraa ia faatupuhia to ˈna oroa fanauraa i te 25 no Titema. Ua hinaaro ratou ia riro e rave rahi atu â taata ei Kerisetiano. (Luka 2:8-12) Aita te mau pǐpǐ a Iesu i faatupu i te Noela. Te faataa ra te tahi buka papu e i te roaraa o na 200 matahiti i muri aˈe i te fanauraa o Iesu, “aita hoê noa ˈˈe tei ite, e mea iti roa tei tâuˈa, eaha te mahana o ˈna i fanauhia ˈi.” (Sacred Origins of Profound Things) Ua haamata te oroa Noela i te itehia tau 300 matahiti i muri aˈe i te fanauraa o Iesu.

7. No te aha eita te mau Kerisetiano mau e faatupu i te Noela?

7 E rave rahi tei ite e oroa Noela no ǒ mai i te mau nunaa o tei haamori e rave rahi atua. No tera tumu i opanihia ˈi na mua ˈˈe ia faatupu i te Noela i Beretane e i te tahi mau vahi na Marite. E faautuahia te feia o te ore e haapao i tera opaniraa. Ua haamata faahou râ te taata i te faatupu i te Noela i muri aˈe. No te aha eita te mau Kerisetiano mau e faatupu i te Noela? No to ratou hinaaro e faaoaoa i te Atua i roto i te mau ohipa atoa ta ratou e rave.

E FAATUPU ANEI TATOU I TE OROA O TE MAHANA FANAURAA?

8, 9. No te aha aita te mau Kerisetiano matamua i faatupu na i te oroa o te mahana fanauraa?

8 Te tahi atu oroa o te faatupuhia e te rahiraa, o te oroa o te mahana fanauraa. E faatupu anei te mau Kerisetiano i te reira? I roto i te Bibilia, ua faahiti-noa-hia e piti taata o tei faatupu i te oroa fanauraa. E ere râ raua i te taata o tei haamori ia Iehova. (Genese 40:20; Mareko 6:21) E faatupuhia na te oroa fanauraa no te faahanahana i te mau atua hape. No reira te mau Kerisetiano matamua “i faariro ai i te oroa o te mahana fanauraa ei peu na te mau nunaa o te haamori e rave rahi atua.”—The World Book Encyclopedia.

9 E tiaturi na te feia no Roma e no Heleni, te vai ra te hoê varua o te haere mai i te fanauraa e na ˈna e paruru i tera taata i te roaraa o to ˈna oraraa. Te faataa ra te tahi buka, “e faatupu na te feia e ere ratou i te Kerisetiano i te oroa o te mahana fanauraa no te manaˈo e paruru te mau atua i te taata no ˈna te oroa.”—The Lore of Birthdays.

10. No te aha eita tatou e faatupu i te oroa o te mahana fanauraa?

10 I to oe manaˈo, e mauruuru anei o Iehova ia faatupu te taata i te mau oroa no ǒ mai i te haapaoraa hape? (Isaia 65:11, 12) Eita roa! No reira tatou e ore ai e faatupu i te oroa o te mahana fanauraa e te tahi atu mau oroa no ǒ mai i te haapaoraa hape.

MEA FAUFAA ANEI IA ITE NOHEA MAI TE OROA?

11. No te aha vetahi e faatupu ai i te mau oroa? Eaha te mea faufaa roa ˈˈe no oe?

11 Ua ite te tahi mau taata nohea mai te Noela e te tahi atu mau oroa. Noa ˈtu râ, e tamau noa ratou i te faatupu i te reira. No ratou, e taime noa tera no te farerei i te fetii. Tera atoa anei to oe manaˈo? O Iehova te tumu o te utuafare e te hinaaro ra o ˈna ia hoê noa ratou. E ere ïa i te mea ino ia hinaaro e tahoê e to tatou utuafare aore ra fetii. (Ephesia 3:14, 15) E titauhia râ ia haafaufaa na mua i to tatou auhoaraa e o Iehova ma te ore e faatupu i te oroa no ǒ mai i te haapaoraa hape. No reira te aposetolo Paulo i parau ai: “A tamau i te imi i ta te Fatu e farii.”—Ephesia 5:10.

12. Eaha te mea e ore ai Iehova e farii i te tahi oroa?

12 E rave rahi o te parau, e ere te mea faufaa ia ite nohea mai tera e tera oroa. Mea taa ê roa râ te manaˈo o Iehova. Eita o ˈna e farii i te oroa no ǒ mai i te haapaoraa hape aore ra te mau oroa here aiˈa e te faahanahana i te taata. Mea rahi te mau oroa ta to Aiphiti e faatupu na no to ratou mau atua hape. I muri aˈe te mau Iseraela i te haereraa mai mai Aiphiti mai, ua faatupu ratou hoê o te mau oroa no ǒ. I muri iho, ua parau “e mahana oroa” no Iehova, ua faautua râ o ˈna ia ratou i te raveraa i te reira. (Exodo 32:2-10) Mai ta te peropheta Isaia i parau, e tia ia tatou “eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii.”—A taio i te Isaia 52:11.

E HAMANI MAITAI ANAˈE IA VETAHI Ê

13. Eaha te mau uiraa o te hiti mai ia maiti oe i te faaea i te faatupu i te mau oroa?

13 Ia maiti oe i te faaea i te faatupu i te mau oroa, mea rahi paha ta oe uiraa. Mai teie te huru, ‘Eaha ta ˈu e rave ia ani mai te hoa ohipa no te aha eita vau e apiti e o ratou no te faatupu i te Noela? E ia horoa mai te tahi i te taoˈa horoa noa no te Noela, e nafea vau? Eaha te tia ia ˈu ia rave ia hinaaro to ˈu hoa faaipoipo ia faatupu vau i te tahi oroa? Eaha ta ˈu e rave ia ore ta ˈu tamarii ia huru ê no te mea eita e faatupuhia to ˈna oroa fanauraa aore ra te tahi atu oroa?’

14, 15. Eaha ta oe e nehenehe e rave ia na ô atu te taata, “Ia oaoa oe i teie Noela”? E ia horoa ˈtu te tahi i te taoˈa?

14 Mea faufaa ia faaite i te manaˈo tano no te ite eaha te parau e te rave i roto i tera e tera tupuraa. A hiˈo na, ia na ô atu te taata: “Ia oaoa oe i teie Noela!” E haavare ite anei oe ia ratou? Eita, e nehenehe noa oe e parau atu: “Mauruuru.” Ia hinaaro râ te taata e ite atu â, e faaoti paha oe i te faataa i te tumu eita oe e faatupu i tera oroa. Noa ˈtu eaha te tupuraa, a hamani maitai noa, a faatura e a maiti i te parau eita te taata e inoino. Te na ô ra te Bibilia: “Ei parau nehenehe noa ta outou e te tamitihia, ia ite hoi outou e nafea ia pahono i te taata tataitahi.” (Kolosa 4:6) Peneiaˈe, e nehenehe e faataa e farerei oe i te hoa aore ra fetii e e horoa atoa i te taoˈa horoa noa, eiaha râ i te mau oroa.

15 Eaha ta oe e rave ia horoahia ˈtu te tahi i te taoˈa horoa noa? Aita te Bibilia e horoa ra i te hoê tapura, te parau ra râ e tia ia tatou ia tapea i te hoê manaˈo haava maitai. (Timoteo 1, 1:18, 19) Peneiaˈe, ua horoa ˈtu tera taata i te taoˈa no te mea aita o ˈna i ite eita oe e faatupu i te oroa. Aore ra, e na ô mai paha te tahi: “Hinaaro vau e horoa ˈtu i teie taoˈa noa ˈtu ua ite au eita oe e faatupu i tera oroa.” I roto na tupuraa, na oe e faaoti e farii anei oe i te reira aore ra eita. Eiaha râ to oe manaˈo haava ia huru ê no ta oe faaotiraa. Eita tatou e hinaaro e rave i te tahi noa ˈˈe mea e ino ai to tatou auhoaraa e o Iehova.

TO OE HURU I NIA I TO OE UTUAFARE

E oaoa te feia o te tavini ia Iehova

16. Eaha te tia ia oe ia rave ia hinaaro te utuafare e faatupu i te oroa?

16 Eaha te tia ia oe ia rave ia hinaaro te utuafare e faatupu i te oroa? Aita e faufaa ia mârô. A haamanaˈo, e tiamâraa to ratou. A faaite i te maitai i nia ia ratou e a faatura i ta ratou faaotiraa mai ia oe e hinaaro ia faatura ratou i ta oe. (A taio i te Mataio 7:12.) E ia hinaaro to utuafare ia tahoê oe e o ratou i te oroa? A pure na mua ia Iehova ia tauturu ia oe ia rave i te faaotiraa maitai. A feruri maite i te tupuraa e a rave i te maimiraa i nia i te reira. A haamanaˈo, e hinaaro noa oe ia mauruuru o Iehova ia oe.

17. Eaha ta oe e nehenehe e rave ia ore te tamarii ia huru ê ia ite ratou i te tahi atu ia faatupu i te oroa?

17 Eaha te nehenehe e rave ia ore ta oe tamarii ia huru ê ia ite ratou i te tahi atu ia faatupu i te oroa? Taime anaˈe, a faanaho i te tahi ohipa taa ê na ratou e a faaineine atoa i te taoˈa horoa noa. O to oe râ taime e here te ô faufaa roa ˈˈe no ta oe tamarii.

A MAITI I TE HAAMORI I TE ATUA MAI TA ˈNA E HINAARO!

18. No te aha e tia ia haere i te mau putuputuraa Kerisetiano?

18 Ia au mai o Iehova ia tatou, e titauhia ia faarue i te haapaoraa hape, ta ˈna mau peu e oroa. Eita râ e navai, e tia atoa hoi ia haamori i te Atua mai ta ˈna e titau ra. No reira a tahi roa, a haere tamau i te mau putuputuraa Kerisetiano. (A taio i te Hebera 10:24, 25.) E tuhaa faufaa roa te reira no te haamoriraa mau. (Salamo 22:22; 122:1) E nehenehe tatou e faaitoito i te tahi e te tahi i tera mau taime.—Roma 1:12.

19. No te aha mea faufaa ia faaite i te pue parau mau Bibilia ta oe i haapii?

19 Te tahi atu ohipa te tia ia rave, o te faaiteraa i ta oe i haapii mai i roto i te Bibilia. E rave rahi taata o te peapea ra no te mau ohipa iino e tupu ra na te ao. Ua matau anei oe vetahi o ratou? No te aha e ore ai e farerei ia ratou no te faaite i te mau ohipa faahiahia o te tupu a muri aˈe! Ma te tae i te putuputuraa e ma te faaite i te pue parau mau Bibilia, eita oe e hinaaro faahou e riro ei mero no te haapaoraa hape e e rave i ta ˈna mau peu. Ia maiti oe i te haamori ia Iehova mai ta ˈna e hinaaro ra, e oaoa mau oe e e haamaitai o ˈna i ta oe mau tutavaraa.—Malaki 3:10.