Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE AHURU MA IVA

Ia vai piri noa oe ia Iehova!

Ia vai piri noa oe ia Iehova!

1, 2. Ihea tatou e ite ai i te parururaa i teie mahana?

 A FERURI na tei rapae oe, te faarumaruma ra te raˈi, haamata ˈtura te uira i te anapa e te patiri i te haruru. I muri iho, e ûa iti rahi. Ia itehia mai ia oe i te hoê vahi papu e ore ai oe e rari i te pape, ua topa roa ïa to oe hau! E ere anei?

2 Tei roto tatou i te hoê â tupuraa i teie mahana. Te ino noa ˈtura te ao e te oraraa o te taata. E ui paha ïa oe, ‘E horo vau ihea no te paruru ia ˈu?’ Ua na ô te tahi papai Salamo: “Te parau nei au ia Iehova, To ˈu ïa haapuraa e to ˈu pare, tau Atua, e ta ˈu e tiaturi nei.” (Salamo 91:2) E faaruru tatou i te fifi, e nehenehe râ o Iehova e riro ei parururaa papu no tatou i teie mahana. Hau atu â, te horoa mai ra oia i te hoê a muri aˈe faahiahia mau.

3. Eaha te titauhia ia rave no te fanaˈo i ta Iehova parururaa?

3 E tauturu mai o Iehova ia faaruru i te fifi. O ˈna atoa te mea puai aˈe i te mau taata o te tamata i te haamauiui ia tatou. E ia farerei noa ˈtu tatou i te tahi ati ino mau i teie mahana, aita e feaaraa e faaore o Iehova i te reira a muri aˈe. Teie te faaitoitoraa ta te Bibilia e horoa ra: “A tamau . . . i te rave i te mau mea e here ai te Atua ia outou.” (Iuda 21) No te fanaˈo râ i ta ˈna tauturu i te taime fifi, e titauhia ia vai piri noa tatou ia Iehova. Eaha ïa te tia ia tatou ia rave?

A FAAITE I TE MAURUURU I TE ATUA NO TO ˈNA HERE RAHI

4, 5. Eaha ta Iehova i rave no te faaite i to ˈna here ia tatou?

4 No te vai piri noa ia Iehova, e titauhia ia taa maitai ia tatou i to ˈna here faito ore. A feruri na i te mau mea atoa ta Iehova i rave no tatou. Ua horoa mai i te hoê fenua nehenehe, e rave rahi tiare, raau, animara, te maa monamona mau e te pape mâ. Na roto i te Bibilia, ua haapii mai o Iehova o vai to ˈna iˈoa e eaha to ˈna mau huru maitatai. Ua faaite atoa mai oia i to ˈna here ia ˈna i tono mai ai i ta ˈna Tamaiti here o Iesu i nia i te fenua no te faaora ia tatou. (Ioane 3:16) E maoti tera tusia e fanaˈo ai tatou i te hoê a muri aˈe faahiahia mau.

5 Ua faaineine o Iehova i te hoê faatereraa i te raˈi e ua maiti i te Mesia ei Arii. Maoti tera Faatereraa arii, fatata te mauiui atoa i te faaorehia, e riro te fenua ei paradaiso e e ora te taata ma te hau e te oaoa e a muri noa ˈtu. (Salamo 37:29) Te faaite atoa ra o Iehova i to ˈna here ia haapii mai oia eaha te rave ia oaoa tatou i teie mahana. Te titau manihini atoa mai ra oia ia pure ia ˈna e ua ineine noa o ˈna i te faaroo ia tatou. Te ite-papu-hia ra te here o Iehova ia tatou paatoa.

6. Eaha te huru e tia ia oe ia faaite i mua i te here rahi o Iehova?

6 Eaha te huru e tia ia oe ia faaite i mua i te here rahi o Iehova? A haamauruuru ia ˈna no te mau mea atoa ta ˈna i rave no oe. I teie râ mahana, mea iti roa o te na reira nei e mai tera atoa i te tau o Iesu. I te tahi mahana, ahuru taata ta Iesu i faaora i te maˈi lepera, hoê anaˈe râ tei haamauruuru ia ˈna. (Luka 17:12-17) E hinaaro tatou e pee i te hiˈoraa o tera taata ma te faaite noa ia Iehova i to tatou mauruuru ia ˈna.

7. Mai te aha te huru o to tatou here ia Iehova e tia ˈi?

7 E titau-atoa-hia ia faaite i to tatou here ia Iehova. Ua parau Iesu e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia here ia Iehova ma to ratou aau atoa, ma to ratou ora atoa e ma to ratou manaˈo atoa. (A taio i te Mataio 22:37.) Eaha te auraa?

8, 9. Eaha te titau-atoa-hia no te faaite i to tatou here ia Iehova?

8 Eita e navai ia parau te here ra tatou ia Iehova. E titau-atoa-hia te ohipa no te faaite te here ra tatou ia ˈna ma te aau, ora e manaˈo atoa. (Mataio 7:16-20) Te haapii maitai ra te Bibilia ia here tatou i te Atua, e haapao tatou i ta ˈna mau faaueraa. Eita ïa tatou e parau, ‘Mea fifi roa, eita e haere ia ˈu!’ Eaha te tumu? No te mea “e ere ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha.”—A taio i te Ioane 1, 5:3.

9 Ia faaroo tatou ia Iehova, e ite tatou i te oaoa e te mauruuru mau. (Isaia 48:17, 18) Eaha râ te tauturu mai ia vai piri noa ia Iehova? E hiˈopoa anaˈe i te reira.

IA PUAI NOA TO OE HERE IA IEHOVA

10. No te aha e tia ia tamau oe i te haapii no nia ia Iehova?

10 Mea nafea oe i te riroraa ei hoa no Iehova? Ua haapii oe i te Bibilia, ua ite atu â oe o vai o Iehova e faatupu atura oe i te hoê auhoaraa e o ˈna. Eita roa oe e hinaaro ia mutu to orua auhoaraa. No reira mai te vahie ta oe e tuu ia ama noa te auahi, e titau-atoa-hia ia tamau oe i te haapii no nia ia Iehova ia vai piri noa oe ia ˈna.—Maseli 2:1-5.

Mai te vahie ta oe e tuu ia ama noa te auahi, e titauhia ia haa ia puai noa to oe here ia Iehova

11. Eaha te tupu i nia ia oe a haapii noa ˈi i te Bibilia?

11 A tamau noa ˈi i te haapii i te Bibilia, e putapû to oe aau no ta oe e ite i roto. A hiˈo na eaha te huru o na pǐpǐ e piti a Iesu i to ˈna faataaraa ˈtu i te mau parau tohu Bibilia. Ua parau raua: “Aita anei to tâua aau i putapû roa a paraparau mai ai oia ia tâua i nia i te purumu, a tatara maitai mai ai i te mau Papai?”—Luka 24:32.

12, 13. (a) Eaha te nehenehe e tupu i nia i to tatou here i te Atua? (b) Eaha te rave ia puai noa to tatou here ia Iehova?

12 A taa ˈi na pǐpǐ e piti i te mau Papai, ua putapû roa to raua aau. Tera atoa paha to oe huru a haamata ˈi oe i te taa i ta te Bibilia e parau ra. Ua tauturu te reira ia oe ia ite o vai o Iehova e ia here ia ˈna. Eita oe e hinaaro ia iti mai tera here, e ere anei?—Mataio 24:12.

13 Ua riro anaˈe oe ei hoa no te Atua, e titauhia ia faaitoito no te tapea i te hoê auhoaraa piri e o ˈna. E tia ïa ia oe ia tamau i te haapii no nia ia Iehova e ia Iesu, ia feruri maite i ta oe e haapii e ia haapao i te reira i roto i to oe oraraa. (Ioane 17:3) A taio e a haapii ai i te Bibilia, a ui ia oe iho: ‘Eaha ta te reira e haapii mai ra no nia ia Iehova? No te aha e tia ia ˈu ia here ia ˈna ma to ˈu aau e ora atoa?’—Timoteo 1, 4:15.

14. No te aha te pure e tauturu mai ai ia puai noa to tatou here ia Iehova?

14 E paraparau tamau oe i to oe hoa ia piri noa orua i te tahi e te tahi, e ere anei? Ia tamau atoa tatou i te paraparau ia Iehova na roto i te pure, e puai noa to tatou here ia ˈna. (A taio i te Tesalonia 1, 5:17.) E fanaˈoraa faahiahia mau te pure no ǒ mai i to tatou Metua i te raˈi. E tia ia paraparau noa tatou ia ˈna ma te aau tae. (Salamo 62:8) Eiaha e tamau aau i te pure, e feruri maite anaˈe râ i ta tatou e parau ra. Ia tamau tatou i te haapii i te Bibilia e te pure ma to tatou aau atoa, e puai noa to tatou here ia Iehova.

A FAAITE IA VETAHI Ê O VAI O IEHOVA

15, 16. Eaha to oe manaˈo i te ohipa pororaa?

15 Ia vai piri noa tatou ia Iehova, e titau-atoa-hia ia faaite ia vetahi ê i ta tatou e tiaturi ra. E haamaitairaa faahiahia mau ia paraparau ia vetahi ê no nia ia Iehova. (Luka 1:74) E e hopoia tera ta Iesu i horoa i te mau Kerisetiano mau atoa. E tia ia tatou paatoa ia poro i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Ua haamata anei oe i te na reira?—Mataio 24:14; 28:19, 20.

16 No te aposetolo Paulo, e ohipa faufaa rahi te pororaa i faariro ai oia i te reira mai te hoê “taoˈa” poiherehia e ana. (Korinetia 2, 4:7) Tera te ohipa faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave, e faataa ia vetahi ê o vai o Iehova e eaha ta ˈna opuaraa. Hoê tera o te mau ravea no te tavini ia Iehova e e mea faufaa no ˈna ta oe e rave. (Hebera 6:10) E tauturu atoa te pororaa ia oe e ia vetahi ê ia vai piri noa ia Iehova e ia fanaˈo i te ora mure ore. (A taio i te Korinetia 1, 15:58.) Aita ˈtu ohipa o te nehenehe e faaoaoa ia tatou mai tera!

17. No te aha e ohipa ru te pororaa?

17 E ohipa ru te pororaa. E tia ia tatou ia “poro i te parau” e ia “rave ru i te reira.” (Timoteo 2, 4:2) E titauhia ia faaroo te taata i te poroi o te Faatereraa arii a te Atua. Te na ô ra te Bibilia: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira.” Eita te hopea “e haamaoro hua.” (Zephania 1:14; Habakuka 2:3) Fatata roa o Iehova i te haamou i te ao ino a Satani. Hou râ te reira a tupu ai, e titauhia ia faaara i te taata ia nehenehe ratou e maiti i te tavini ia Iehova.

18. No te aha e tia ia haamori tatou ia Iehova na muri i te tahi atu mau Kerisetiano?

18 Te hinaaro ra o Iehova ia haamori tatou ia ˈna na muri i te tahi atu mau Kerisetiano. Te na ô ra te Bibilia: “E manaˈo anaˈe te tahi i te tahi, a turai atu ai te tahi i te tahi ia faaite i te here e ia rave i te mau ohipa maitai roa, eiaha e faarue i ta tatou mau putuputuraa, mai ta vetahi i matau, ia faaitoito râ te tahi i te tahi, e ia rahi atu â a ite ai outou i taua mahana ra e fatata mai ra.” (Hebera 10:24, 25) E imi anaˈe i te mau ravea atoa no te tae i te mau putuputuraa. I reira hoi tatou e faaitoito ai i te tahi e te tahi.

19. Eaha te tauturu mai ia here i to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano?

19 I te mau putuputuraa, e ite oe i te mau hoa maitatai o te tauturu atu ia haamori ia Iehova. Mea taa ê te mau taeae e tuahine i te tahi e te tahi. Mai ia oe râ, te rave atoa ra ratou paatoa i te maraa ia ratou no te haamori ia Iehova. E mai ia oe atoa, e taata tia ore ratou e e hape atoa ïa i te tahi taime. Ia tupu te reira, a faaore noa i ta ratou hapa. (A taio i te Kolosa 3:13.) A tapea noa mai i te mau huru maitatai o te mau taeae e tuahine Kerisetiano. E tauturu te reira ia oe ia here ia ratou e ia piri atu â ia Iehova.

TE ORA MAU

20, 21. Eaha “te ora mau”?

20 Te hinaaro ra o Iehova ia oaoa to ˈna mau hoa atoa. Te haapii mai ra te Bibilia e oraraa faahiahia te tiai mai ra.

Te hinaaro ra o Iehova ia fanaˈo oe i “te ora mau.” Tera atoa anei ta oe e hinaaro?

21 I mua nei, eita e naea ia tatou 70 aore ra 80 noa matahiti, e ora râ tatou e a muri noa ˈtu! E fanaˈo tatou i te “ora mure ore” e te ea maitai roa. E itehia te hau e te oaoa i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. No reira te Bibilia e parau ai tera “te ora mau.” Te fafau ra o Iehova e horoa mai oia i te reira. Ta tatou tuhaa, o te imiraa ïa i te mau ravea atoa ia “mau papu” ia tatou te ora mau.—Timoteo 1, 6:12, 19.

22. (a) Eaha te rave ia mau papu ia tatou te ora mau? (b) No te aha eita roa e au ia tatou te ora mure ore?

22 Eaha te rave ia mau papu ia tatou te ora mau? E tia ia faaitoito i te “rave i te maitai” e “ia rahi ta [tatou] ohipa maitai roa.” (Timoteo 1, 6:18) E titauhia ïa ia haapao i ta te Bibilia e haapii mai. Eita râ te ora mau e horoahia mai no ta tatou mau tutavaraa. Te tanoraa mau, eita roa e au ia tatou te ora mure ore. No to ˈna râ “hamani maitai rahi” Iehova e horoa noa mai ai i tera ô. (Roma 5:15) Te hinaaro mau ra to tatou Metua i te raˈi e horoa i tera ô i ta ˈna mau tavini taiva ore!

23. No te aha e titauhia ia rave oe i te faaotiraa maitai i teie nei?

23 A ui ia oe iho, ‘Te haamori ra anei au i te Atua mai ta ˈna e hinaaro ra?’ A haa oioi ua taa anaˈe ia oe e titauhia ia rave i te tahi mau tauiraa. Ia tiaturi tatou ia Iehova e ia imi tatou i te mau ravea atoa no te auraro ia ˈna, e riro o ˈna ei parururaa no tatou. Na ˈna e tiai i to ˈna nunaa taiva ore i te mau mahana hopea o te ao ino a Satani. I muri iho, e ara o Iehova ia ora iho â tatou i roto i te paradaiso e a muri noa ˈtu mai ta ˈna i fafau. Te taa ra anei ia oe? Ia rave oe i te faaotiraa maitai i teie nei, e fanaˈo oe i te ora mau!