I Annette si șudini ca phuv angla so te jianel so întâmplol-pe. „Dem mânri zor te scăpiv”, phenel voi. „Camlem te dav cingar, tha ci daisardem te phenav chanci. Spildem-les, limadem-les le ducumența hai le pânrența hai zgâriisardem-les. Atunci simțomsardem sar iech șuri pusavel mânri morcii. Ci sas-ma zor te mai cherav chanci.”

Dacă aveias ande cadai situația, so chereias?

Chiar dacă san pregătime hai atento cana jias po drom andi riat, daștin te întâmplon-pe buchia nasul. „Na codola cai nașen sigo câștighin i cursa”, phenel i Biblia, „na codolen cai sile prinjianimos jial lenghe mișto sea o timpo; anda codoia că o timpo hai le evenimentea cai ci sile ajucărde arăsăn le soavrăn”. (Eclesiasto 9:11)

Cadea sar i Annette, unii tărne sile agresime manușendar cas ci prinjianen. Aver chiar sile atachime catar lenghe vecini sau chiar catar lenghi familia. Ande cadai situația sas vi i Natalie. Cana sas-la deș bărș, voi sas agresime sexualo ieche tărnestar cai beșelas pașa late. „Sas manghe cadichi de but dar hai cadichi de lajiav, că co începuto ci phendem canicasche so sas”, phenel voi.

I Annette încă simțol-pe doșali anda so întâmplosardea-pe. „Sea o timpo avel manghe andi goghi so sas ande codoi riat”, phenel voi. „Pachiav că trebuisardeias te marav-ma mai but leia. Tha cana simțosardem i șuri ande mande, cărdiliom bar daratar. Ci mai daisardem te cherav chanci, tha simțosarav că trebuisardeias.”

La Natalia sila sentimentea doșale. Voi phenel: „Ci trebuisardeias te pachiav oriso. Amare dada phende manghe hai mânra pheiache te beșas ande iech than cana chelas-ame avri, tha ci ascultisardem-le. Simțosarav că me dem mânre vecinosche i ocazia te cherel manghe vareso nasul. So întâmplosardea-pe andea but duch mânra familiache hai simțosarav-ma doșali. Cadaia duchal-ma o mai but”.

Dacă vi tu simțosares-tu doșali sar i Annette hai Natalie, trebul te jianes că sanas violime bi te cames. Unii cheren mai țâni i problema hai phenen că si normalo ca le tărne te phiraven-pe cadea sau că codola cai sas-le violime von rodine-la. Tha chonic ci meritil te avel violime. Dacă vi tu nachlean prin cadai situația foarte duchadi, ci san tu doșali!

Mai ușoro si te citis „Ci san doșali!” sar te pachias cadai buchi. Anda codoia că unii garaven so întâmplosardea-pe lența, von simțon-pe zurales doșale hai sile vi aver sentimentea negativo. Tha, gândisar-tu: ande casco miștimos si te na phenes chanci, chiro sau codolesco cai cărdea tuche but nasulimos? Caște aves mai mișto trebul te rodes ajutorii.

I Biblia sicavel so phendea o Iov, iech manuș orta, cana nachlea prin bare pharimata: „Va avela te mechav mânre asfa te șioren-pe, va avela te dav duma andai phari duch anda mânro ilo!”. (Iov 10:1) Te va chereia vi tu cadea, va avela tuche mai mișto. Si importanto te des duma ieche manușeia demno pachiamasco anda so întâmplosardea-pe tuche. Vo daștil te ajutil-tu te naches părdal cadai situația hai te simțosares-tu mai mișto.

Vi i Annette sea cadea pachial. Voi phenel: „Dem duma iecha amalaia pașardi, hai voi phendea manghe te dav duma duie phurența anda mânri congregația. Bucuriv-ma că cărdem cadaia. Von dine duma manța butivar hai phende manghe so sas-ma nevoia te așunav: so întâmplosardea-pe ci sas anda mânri doș. Chanci na sas anda mânri doș”.

I Natalie dea duma pesche dadența că sas abuzime sexualo. „Von sas pașa mande, phenel voi, zuriarde-ma te dav duma anda so întâmplosardea-pe, hai cadaia ajutisardea-ma te na mai simțosarav-ma cadichi de tristo hai holiarico.”

I Natalie arachlea mângâierea vi andi rugăciunea. Voi phenel: „Ajutisardea-ma but te dav duma le Devleia, vi mai but cana simțosardem că ci daștiv te dav duma ieche manușeia. Cana rughiv-ma, daștiv te dav duma libero. Cadaia anel manghe pacea hai liniștea”.

Vi tu daștis te pachias că si „iech timpo caște sastiares-tu”. (Eclesiasto 3:3) Le sama tutar hai catar che sentimentea. Sov mișto hai chichi trebul. Hai mai but sar oriso, pachia-tu ando Iehova, o Del orisavea mâgâiereaco. (2 Corinteni 1:3, 4)

Dacă san iech șei hai varecon oblighil-tu te cheres vareso cai si imoralo, nai chanci greșime te phenes: „Na cher cadaia!” sau „Le che vasta pa mande!”. Na dara că va hasareia-les! Dacă mechel-tu anda cadai buchi, ci meritil te avel chio pirano! Situ nevoia de iech murș ciacio, iech cai respectil chio corpo hai che principii.

„Cana somas andi școala, le șiave avenas pala mânro dumo, țârdenas-ma catar o sutieno hai phenenas manghe cuvintea jungale, sar exemplo, chichi de but placialas-ma dacă cărdemas sexo lența”. (Coretta)

Pachias că codola șiave

1. Cherenas phirasa laia?

2. Cherenas lache gule iacha?

3. Hărțuilas-la sexualo?

„Ando autobuzo, iech șiavo phendea manghe cuvintea jungale hai șiutea o vast pe mande. Dem-les iech po vast hai phendem lesche te jial mai dur mandar. Dichlea pe mande sar cana somas dili”. (Candice)

Sar pachias că phiradea-pe codo șiavo laia?

1. Cherelas phirasa laia?

2. Cherenas lache gule iacha?

3. Hărțuilas-la sexualo?

„O bărș cai nachlo, iech șiavo phenelas manghe sea o timpo că placial-les mandar hai că camel te risel-pe manța, chiar cana me phendem lesche că ci camav. Po iechdata, morelas mânro vast. Phendem te na mai cherel cadea, tha vo chanci. Iechdata, cana phanglem mânro șireto, dea-ma iech pi bul”. (Bethany)

Tu so pachias, so cherelas codo șiavo:

1. Cherelas phirasa laia?

2. Cherenas lache gule iacha?

3. Hărțuilas-la sexualo?

O răspunso ciacio ande le trin situații si C.

Savi si i diferența mașcar i hărțuirea sexualo hai cana varecon cherel gule iacha sau cherel phirasa?

I hărțuirea sexualo avel numai catar iech partea, catar o agresorii. Vo jial mai dur chiar cana i victima phenel lesche te na mai cherel cadaia.

I hărțuirea sexualo si iech problema bari. Daștil te îngărel ca i violența sexualo.