Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

PREGUNTA 8

Xi naquiiñeʼ gannaʼ de acoso sexual

Xi naquiiñeʼ gannaʼ de acoso sexual

XIÑEE RISACA NI

Guiráʼ iza, runi abusárcabe ne runi violárcabe millón de binni, peru jma nga rúnicabe ni ca joven. *

LII, XI ÑUʼNUʼ

Mápeca nexheʼ Annette layú ora bidii cuenta xi nuu ti hombre guni laa. Annette cayabi laanu: «Bidxieeluáʼ biaʼ gunda. Gucalaʼdxeʼ nucaa ridxi, peru qué ñanda diʼ. Bilaanaʼyaʼ laabe, guluaaʼ patada laabe, guluaaʼ golpe laabe ne bizaaʼ xhuga laabe... dede ra bichuugube naa né ti gudxíu. Despué de ngue maʼ qué ñanda ñuneʼ gastiʼ para ñaca defender».

Xi ñuʼnuʼ pa ñápaluʼ ti guendanagana casi ni bizéʼtenu riʼ yaʼ.

GULEZA NE GUNÍʼ IQUE

Neca chuʼluʼ cuidadu —casi, ora guireeluʼ huaxhinni—, zándaca guizaacaluʼ xiixa cosa malu. Biblia cayabi laanu, dede ca binni ruxooñeʼ jma reciu qué runi ganarcaʼ ti carrera ne laaca cadi guiráʼ diʼ biaje rapa ca binni nuu xpiaaniʼ éxitu, «purtiʼ guiranu rizaacanu cosa ni cadi caníʼ íquenu ne ora cadi cabézanu» (Eclesiastés 9:11).

Annette la? qué runibiáʼdibe hombre ni bininá laabe que. Peru nuu biaje la? tuuxa ni runibiaʼnu o ti binnilídxinu nga runiná laanu. Napa Noelia chii iza dxi biʼniʼ abusar ti joven xpecínube de laabe. «Guizáʼ bidxibeʼ ne bituiluáʼ —na Noelia— ngue runi qué ñábediaʼ guirutiʼ dxi nacubi guca ni».

QUÉ GÁPALUʼ DONDA

Dede nagasi runi sentir Annette napa donda pur ni bizaaca. Laabe nabe: «Cada biaje guietenalaʼdxeʼ ni gucaʼ gueelaʼ que, riníʼ iqueʼ ñanda ñacaʼ defender de sti modo. Dxandíʼ maʼ qué ñanda ñuneʼ gastiʼ ora bicuibe gudxíu que naa, neca zacá, dede yanna riníʼ iqueʼ ñándaruʼ ñuneʼ sti cosa».

Dede nagasi riníʼ íqueruʼ Noelia napa donda. Laabe nabe: «Cadi jneza diʼ ngue bineʼ. Bixhozeʼ ne jñaaʼ gúdxicaʼ naa zaa chichiteʼ fuera pa chiné bendaʼ naa, peru qué nuzuubaʼ diidxaʼ. Nga runi, zuluaʼsiaʼ laca naa nga biyubeʼ ximodo chiguiabaʼ lu náʼ xpecinuáʼ que. Gucaná xfamiliaʼ stale, ne runeʼ sentir napaʼ donda pur ni bineʼ. Nga nga ni jma runiná naa».

Pa cayuni sentirluʼ ni runi sentir Annette ne Noelia la? cadi guiaandaʼ lii, guiráʼ violación rácani sin gacalaʼdxiʼ binni ni. Nuu tu riníʼ ique sicaríʼ: binni ni guca violar ca nga biyubi ni. Peru guirutiʼ runi merecer tiidiʼ lu ti situación zacá. Pa biʼniʼ violárcabe lii la? naquiiñeʼ gannuʼ cadi donda diʼ stiuʼ ni.

Qué igana nga guiníʼ binni ni, peru nagana para guni cré ni. Nuu tu qué riníʼ xi bíʼnicabe laa ne stubi si runi huantar ca yuubaʼ redané ni ne xcaadxi cosa naná ni riníʼ ique despué. Peru, tuu ndiʼ cayacaneuʼ pa qué guiniʼluʼ yaʼ. Cadi dxandíʼ binni ni biʼniʼ violar lii ca la? Cadi jma galán guyubuʼ tu gacané lii la?

GUNÍʼ XI GUCA

Biblia ruzeeteʼ de yuubaʼ naroʼbaʼ gupa ti hombre nachaʼhuiʼ láʼ Job, laabe nabe: «Chiguiniéʼ xi guiráʼ nga ni cayuniná naa» (Job 10:1). Zándaca galán guʼnuʼ zacaca. Pa gaca desahogarluʼ né tuuxa ni napuʼ confianza la? zacané ni lii gudxiiluluʼ yuubaʼ ca ne zuni sentirluʼ jma galán.

Xiñee qué guiníʼneluʼ tuuxa ni zanda gacané lii. Guizáʼ naroʼbaʼ yuubaʼ ca para gudxiiluluʼ ni stúbisiouʼ.

Ngapeʼ nga ni biʼniʼ Annette, ne gucané ni laa. Laabe guniʼbe: «Gunieniáʼ ti xhamigaʼ, ne gúdxibe naa chaaʼ ra nuu chupa ancianu de congregación stinneʼ. Nayecheʼ guyuaaʼ despué de bineʼ ni. Guniʼné ca ancianu que naa chupa chonna biaje ne gúdxicaʼ naa ni racaládxepiaʼ gunadiagaʼ: gúdxicabe naa qué gápadiaʼ donda pur ni gucaʼ que».

Gudxi Noelia bixhoze ne jñaa xi bizaaca. Laabe nabe: «Nabé gucanécabe naa. Laaca gúdxicabe naa guinieeʼ xi gucaʼ, gucané ngue naa para gusaanaʼ de guidxiicheʼ ne cadi chuaaʼ triste».

Laaca gutadxí ladxidóʼ Noelia ora biʼniʼ orar. Laabe nabe: «Ora gunieniáʼ Dios gucané ni naa, jmaruʼ si ora runeʼ sentir qué zanda gabeʼ binni xi gucaʼ. Ora runeʼ orar la? randa rabeʼ Dios guiráʼ ni cayuneʼ sentir, ne racané ni naa gatadxí ladxiduáʼ».

Laaca zuuyaluʼ nuu ti tiempu para guianda binni (Eclesiastés 3:3). Gupa xcuérpuluʼ ne ca sentimientu stiuʼ, ne biziilaʼdxiʼ biaʼ gándatiʼ. Peru ni jma risaca nga: biyubi Jiobá, Dios ni riguixhedxí ladxidoʼno (2 Corintios 1:3, 4).

ÑEE MAʼ NAPUʼ IZA PARA GUIREENELUʼ TUUXA LA?

Pa gucaa xnóvioluʼ lii guʼnuʼ xiixa cosa malu, guca nadxibalú ne gudxi laa: «¡Cadi guʼnuʼ nga!» o «¡Bindaa naa!». Cadi guidxíbiluʼ pa gusaanabe lii. Pa guiluxenebe lii la? gunna cadi laadibe nga binni para lii. Lii runi merecerluʼ tuuxa jma risaca: tuuxa ni guni respetar lii né ca norma moral stiuʼ.

ÑEE ACOSO SEXUAL NI LA?

«Dxi napaʼ biaʼ 13 o 14 iza, ca hombrehuiiniʼ nuu ra scuela que, rigubayucaʼ cinta brasier stinneʼ neza atrá ne rábicaʼ naa jma diidxaʼ feu casi: “Zuuyuʼ pabiáʼ galán zuni sentirluʼ ora gunineuʼ ni naa”» (Coretta).

Ñee raʼbuʼ...

  1. guendariguite ni la?

  2. cayuni coqueteárcabe la?

  3. cayuni acosárcabe laabe la?

«Ti biaje ziuudu ndaaniʼ ti autobús, málasi bizulú ti hombrehuiiniʼ cayabi naa diidxaʼ feu ne cagaʼnaʼ naa. Bidieeʼ tobi xadiágabe ne gudxeʼ laabe guixélebe de naa. Biiyadxibe naa casi ora ñuuyabe tuuxa ni cayaca ique» (Candice).

Ñee raʼbuʼ...

  1. guendariguite ni la?

  2. cayuni coquetearbe la?

  3. cayuni acosarbe la?

«Guidubi ti iza gudxi ti hombrehuiiniʼ naa riuulaʼdxiʼ naa ne racalaʼdxiʼ guireené naa. Cada biaje gábibe naa zaqué rabeʼ laabe coʼ. Nuu tiru rixubinabe nayaʼ. Neca rabeʼ laabe chuʼdxibe, peru rúnirube ni. Sti dxi, laga cundiibe cinta zapatu stinneʼ, gudápabe ra xanaʼ» (Bethany).

Ñee raʼbuʼ...

  1. guendariguite ni la?

  2. cayuni coquetearbe la?

  3. cayuni acosarbe la?

Respuesta stiʼ guionnaʼ ejemplu riʼ nga, opción C.

Xiñee maʼ gadxé nga acoso sexual ne guni coquetearnécabe tuuxa o quitenésicabe laa.

Acoso sexual riʼ la? ruchiichi ni binni ni rúnicabe ni. Nécapeʼ maʼ gúdxicabe binni runi acosar laacabe maʼ cadi guni ni, peru qué rusaana de guni ni.

Cadi guendariguite diʼ nga acoso, zándaca dede gueeda guni violárcabe tuuxa pur laani.

^ párrafo 4 Dxandíʼ gucuá información riʼ para ca dxaapahuiiniʼ, peru laaca zanda iquiiñeʼ ca hombrehuiiniʼ ca conseju zeeda raríʼ.