În Egipt, membrii familiei lui Iacob au ajuns să fie cunoscuți sub numele de israeliți. După ce Iacob și Iosif au murit, a început să domnească un nou faraon. Acesta se temea că israeliții aveau să devină mai puternici decât egiptenii. Așa că i-a făcut sclavi, obligându-i să muncească din greu pe câmp și la fabricarea de cărămizi. Însă, deși egiptenii îi puneau pe israeliți la munci grele, aceștia creșteau la număr. Faraonului nu-i plăcea deloc asta, așa că a poruncit ca toți băiețeii israeliți nou-născuți să fie omorâți. Îți poți imagina cât de mult i-a speriat acest lucru pe israeliți?

O femeie israelită pe nume Iochebed născuse un băiețel foarte frumos. Pentru a-l ocroti, ea l-a pus într-un coș și l-a ascuns între trestiile de pe malul fluviului Nil. Sora băiețelului, Miriam, a stat prin preajmă pentru a vedea ce se întâmplă.

Când fiica faraonului a venit să facă baie în Nil, a văzut coșul. Înăuntru a găsit un  bebeluș care plângea și i s-a făcut milă de el. Miriam a întrebat-o: „Vrei să găsesc o femeie care să alăpteze copilul?”. Fiica faraonului a fost de acord, iar Miriam a adus-o chiar pe mama ei, Iochebed. Fiica faraonului i-a zis lui Iochebed: „Ia acest bebeluș și alăptează-l, iar eu te voi plăti”.

Când copilul a crescut, Iochebed l-a dus la fiica faraonului, care i-a pus numele Moise și s-a îngrijit de el ca de propriul fiu. Moise a fost crescut ca un prinț și ar fi putut avea tot ce își dorea. Dar el știa că era de fapt un israelit, nu un egiptean. El nu l-a uitat niciodată pe Iehova și a ales să-i slujească.

Mai târziu, pe la 40 de ani, Moise a hotărât să-și ajute poporul. Când a văzut că un egiptean îl bătea pe un sclav israelit, el l-a lovit pe egiptean atât de tare, încât l-a omorât. Moise i-a ascuns corpul în nisip. Când faraonul a aflat ce se întâmplase, a vrut să-l ucidă pe Moise. Dar Moise a fugit în țara Madianului, iar acolo Iehova i-a purtat de grijă.