LECȚIA 18

Tufa de mărăcini care ardea

Tufa de mărăcini care ardea

Moise a trăit 40 de ani în Madian. El s-a căsătorit și a avut copii. Într-o zi, în timp ce își păștea oile în apropiere de muntele Sinai, el a văzut ceva uimitor: o tufă de mărăcini care ardea, dar care nu se consuma. Când Moise s-a apropiat pentru a vedea mai bine, o voce i-a vorbit din mijlocul focului: „Moise, nu te apropia! Scoate-ți sandalele, pentru că pământul pe care stai este sfânt”. Iehova îi vorbea folosindu-se de un înger.

Lui Moise i s-a făcut frică și și-a acoperit fața. Apoi, vocea i-a vorbit din nou: „Am văzut suferința israeliților. Îi voi elibera din mâna egiptenilor și îi voi duce într-o țară bună. Iar tu vei fi cel care va scoate poporul meu din Egipt”. Cu siguranță, aceste cuvinte l-au surprins pe Moise!

El a întrebat: „Ce să spun când oamenii mă vor întreba cine m-a trimis?”. Dumnezeu i-a răspuns: „Să le spui așa: «Iehova, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacob m-a trimis la voi»”. Moise a întrebat din nou: „Dar dacă nu mă vor crede?”. Iehova i-a dat lui Moise o dovadă că îl va ajuta. El i-a spus lui Moise să-și arunce toiagul la pământ. Atunci toiagul s-a transformat într-un șarpe. Apoi Moise a apucat șarpele de coadă, iar acesta s-a transformat din nou în toiag. Iehova i-a zis: „Acest semn pe care îl vei face va dovedi că eu te-am trimis”.

Dar Moise a spus: „Eu nu pot să vorbesc bine”. Atunci Iehova i-a promis: „Îți voi arăta ce trebuie să spui și îl voi trimite pe fratele tău Aaron ca să te ajute”. Fiind convins că Iehova avea să fie cu el, Moise și-a luat soția și cei doi fii și s-a întors în Egipt.

„Să nu vă îngrijorați gândindu-vă cum sau ce veți spune, căci ce va trebui să spuneți vi se va da în ceasul acela.” (Matei 10:19)