Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

LECCIÓN 63

Gucuá caadxi diidxaʼ guriá yoo

Gucuá caadxi diidxaʼ guriá yoo

Gudiʼdiʼ si tiempu, beeda gaca Belsasar rey stiʼ Babilonia. Ti gueelaʼ, bíʼnibe ti saa ne biʼniʼ invitarbe ti mil binni. Puru binni risaca de guidxi que nga biʼniʼ invitarbe. Gúdxibe ca hombre runi xhiiñabe que, cueecaʼ ca vasu de oro ni gulee Nabucodonosor de ndaaniʼ templu stiʼ Jiobá. Biquiiñeʼ Belsasar ne ca invitadu stiʼ ca vasu que para guecaʼ ndaaniʼ ni ne bizulú bisisácacaʼ ca dios sticaʼ. Ni málasi, biree náʼ ti hombre ne bizulú bicaa caadxi diidxaʼ ni guirutiʼ ñanda ñene guriá yoo ra cayaca saa que.

Guizáʼ bidxibi Belsasar ne biseendacaa ca magu stiʼ ne gúdxibe laacaʼ: «Tutiica gusiene naa xi riníʼ ca diidxaʼ riʼ, zuneʼ laa guionna hombre jma risaca de Babilonia». Guyuu ca magu que nusiénecaʼ ni, peru nin tobi qué ñanda nusiene xi riníʼ ca diidxaʼ que. Ora yendá reina que guníʼ: «Nuu ti hombre láʼ Daniel ni bisiene ca bacaandaʼ ne ca cosa nagana ni qué ñene Nabucodonosor. Laabe zanda gusiénebe lii xi riníʼ ca diidxaʼ riʼ».

Guyé Daniel ra nuu rey que. Ora yendabe, gudxi Belsasar laabe: «Pa gúʼndaluʼ ne gusiéneluʼ naa ca diidxaʼ riʼ, zudieeʼ lii ti bigaʼ de oro ne zuneʼ lii guionna hombre jma risaca de Babilonia». Bicabi Daniel laabe: «Qué zacaadiáʼ ca regalu stiluʼ. Peru zabeʼ lii xi riníʼ ca diidxaʼ ca. Bixhózeluʼ, Nabucodonosor, guca ti binni orgulloso, ne bisiidiʼ Jiobá laabe gácabe humilde. Ne lii nánnaluʼ xi bizaacabe, peru nin ne zacá qué ñuni respetarluʼ Jiobá. Güeʼluʼ vinu ndaaniʼ ca vasu de oro ni guleecabe de ndaaniʼ templu stibe. Nga runi maʼ bicaa Dios ca diidxaʼ riʼ: MENÉ, MENÉ, TEQUEL ne PARSÍN. Ndiʼ riníʼ ziuu ca medo ne ca persa ndaaniʼ guidxi Babilonia, ne maʼ laacaʼ guni mandarcaʼ ni ne maʼ qué zácaluʼ rey stini».

Ruluíʼ guirutiʼ zanda chuʼ ne gucaalú Babilonia. Purtiʼ nabé nasoo ca muru stini ne napa ni ti guiiguʼ guizáʼ ziáʼ. Peru gueelaʼ queca, guyuu ca medo ne ca persa ne bicaalucaʼ Babilonia. Guleechú Ciro, rey stiʼ Persia, nisa stiʼ guiiguʼ que para ganda tiidiʼ ejércitu stiʼ ne chindá dede ra nuu ca puertaʼ stiʼ Babilonia. Ora yendácabe raqué, ¡zuxeleʼ ca puertaʼ stiʼ guidxi que! Oraqueca guyuu ca soldadu que, bicaalucaʼ guidxi que, ne biiticabe rey que. Ne maʼ Ciro biʼniʼ mandar Babilonia.

Primé iza de cayuni mandar Ciro, guníʼ: «Maʼ gudxi Jiobá naa guneʼ chaahueʼ templu stiʼ ni nuu Jerusalén. Ca judíu ni napa gana gacané zanda cheʼ». Ngue runi stale tu bibiguetaʼ Jerusalén 70 iza despué de binitilú ni. Zaqué guca cumplir ni maca guníʼ Jiobá. Laaca bidxiguetaʼ Ciro ca vasu de oro ne plata, ne xcaadxi cosa ni gucuaa Nabucodonosor de ndaaniʼ templu stiʼ Jiobá. ¿Ñee bidiiluʼ cuenta ximodo biquiiñeʼ Jiobá Ciro para gucané xquidxi la?

«Ma biaba Babilonia, ma binitilú guidxi roʼ que. Ma uca ni lidxi binidxaba ne ca espíritu stiʼ» (Apocalipsis 18:2).