Eaha to roto?

Tapura tumu parau

HAAPIIRAA 65

Ua faaora Esetera i to ˈna nunaa

Ua faaora Esetera i to ˈna nunaa

E tamahine ati Iuda o Esetera. I ora na oia i Susana, te hoê oire no Peresia. E rave rahi matahiti i na mua ˈtu, tei Ierusalema to ˈna utuafare e ua haru Nebukanesa ia ratou. Na Moredekai ïa i faaamu ia Esetera. E taeae fetii hoi o Moredekai no Esetera e e tavini atoa oia na te arii Peresia, o Ahasueru.

Ua hinaaro te arii Ahasueru i te hoê arii vahine apî. Ua afai ïa ta ˈna mau tavini i te mau vahine nehenehe roa ˈˈe o te fenua, oia atoa ia Esetera. I rotopu i taua mau vahine atoa, ua maiti te arii ia Esetera ia riro oia ei arii vahine. Ua parau Moredekai ia Esetera ia ore e faaite atu e e vahine ati Iuda oia.

O te taata teoteo ra, o Hamana, te upoo o te hui arii o te fenua. Ua hinaaro oia ia tipapa te mau taata atoa i mua ia ˈna. Ua patoi Moredekai i te na reira e no to ˈna riri rahi ua hinaaro Hamana e haapohe ia ˈna. I to Hamana iteraa e e taata ati Iuda o Moredekai, ua opua oia i te haapohe i te ati Iuda atoa o te fenua. Ua parau oia i te arii: ‘Mea ino mau te nunaa ati Iuda. E mea maitai ia haapohe ia ratou.’ Ua na ô Ahasueru: ‘A rave mai ta oe e hinaaro.’ E ua horoa te arii ia Hamana i te tiaraa no te haamau i te hoê ture. Ua haamau Hamana i te ture o tei faatia i te nunaa ia haapohe i te ati Iuda atoa i te 13 no te avaˈe Adara. Ua ite Iehova i te reira.

Aita Esetera i ite aˈe i tera ture. Ua faatae atura Moredekai ia ˈna i te hoê papai e faaara nei no nia i te ture e ua na ô oia: ‘A haere e paraparau i te arii.’ Ua parau atura Esetera: ‘Ia haere te taata i mua i te arii e aita te arii i titau ia ˈna, e haapohehia tera taata. A 30 mahana i teie nei aita te arii i titau ia ˈu! E haere râ vau e farerei ia ˈna. Ia toro mai oia i ta ˈna sepeta, e ora ïa vau. Ia ore oia e na reira, e pohe ïa vau.’

Ua tomo atura Esetera i roto i te aua o te arii. A ite ai te arii ia ˈna, ua toro oia i ta ˈna sepeta. Ua haere atura Esetera ia ˈna ra e ua ani te arii: ‘Eaha ta ˈu e nehenehe e rave no oe, Esetera e?’ Ua pahono oia: ‘Te hinaaro nei au e titau manihini ia oe e ia Hamana i te hoê tamaaraa.’ I tera tamaaraa, ua titau faahou â Esetera ia raua i te tahi atu tamaaraa o te tupu i te mahana i muri iho. I te pitiraa o te tamaaraa, ua ani faahou te arii: ‘Eaha ta ˈu e nehenehe e rave no oe?’ Ua pahono oia: ‘Te vai ra hoê taata o te opua nei i te haapohe ia ˈu e i to ˈu nunaa. A faaora mai na ia matou.’ Ua ani atura te arii: ‘O vai te hinaaro e haapohe ia oe?’ Ua na ô Esetera: ‘Teie taata ino mau o Hamana.’ Ua riri rahi atura Ahasueru e ua haapohe oia ia Hamana i taua iho â taime.

Tera râ, eita hoê aˈe taata e nehenehe e faaore i te ture a Hamana. Eita atoa te arii e nehenehe e na reira. No reira, ua horoa te arii ia Moredekai i te tiaraa no te aratai i te hui arii e no te haamau i te hoê ture apî. Ua haamau Moredekai i te ture o tei faatia i te nunaa ati Iuda ia paruru ia ratou iho a aro ai te mau enemi ia ratou. I te 13 no te avaˈe Adara, ua upootia te nunaa ati Iuda i nia i to ratou mau enemi. Mai tera mahana e i te matahiti taitahi, ua faatupu te nunaa ati Iuda i te hoê oroa no te haamanaˈo i tera upootiaraa.

“E aratohia outou i mua i te mau tavana e te mau arii no ˈu nei, ia ite hoi ratou e te feia o te mau nunaa ěê ia ˈu.”—Mataio 10:18