HAAPIIRAA 30
E ora faahou mai tei herehia e tatou!
E faatupu te pohe i te mauiui e te oto. No reira te Bibilia e parau ai e enemi te pohe. (Korinetia 1, 15:26) I roto i te haapiiraa 27, ua haapii mai oe e na Iehova e haamou i teie enemi. Eaha ïa te tupu no te feia tei pohe ê na? I roto i teie haapiiraa, e haapii hau atu â oe no nia i te tahi atu parau fafau faahiahia mau a Iehova: e faahoˈi mai oia e miria taata no te ora e a muri noa ˈtu. E faatia faahou mai oia ia ratou! E tupu iho â ra anei te reira? E faatia-faahou-hia mai anei ratou no te ora i te raˈi aore ra i te fenua nei?
1. Eaha ta Iehova e hinaaro ra e rave no tei herehia e tatou tei pohe?
Te hinaaro ra Iehova e faahoˈi mai i te ora te feia tei pohe. Ua papu ia Ioba eita te Atua e haamoˈe ia ˈna ia pohe oia. Ua parau oia i te Atua: “E pii oe, e e pahono vau ia oe [mai te Apoo ra].”—A taio i te Ioba 14:13-15.
2. Nafea tatou e ite ai e e faatia-faahou-hia mai te feia pohe?
A ora ˈi Iesu i te fenua nei, ua horoa te Atua i te mana ia ˈna no te faatia faahou mai i te taata. Ua faahoˈi mai Iesu i te hoê tamahine e 12 matahiti to ˈna e te tamaiti a te hoê vahine ivi i te ora. (Mareko 5:41, 42; Luka 7:12-15) I muri aˈe, ua pohe te hoa o Iesu, o Lazaro. Noa ˈtu ua pohe e ua tanuhia Lazaro a maha mahana i teie nei, ua faahoˈi mai Iesu ia ˈna i te ora. I muri aˈe i te pureraa i te Atua, ua parau Iesu: “Lazaro, haere mai i rapae!” “Haere maira te taata tei pohe na i rapae,” ora faahou mai ra o Lazaro. (Ioane 11:43, 44) A feruri na i te oaoa rahi o to Lazaro utuafare e to ˈna mau hoa!
3. Eaha te tiaturiraa no te feia ta oe i here tei pohe?
Te fafau ra te Bibilia e te vai ra te “tia-faahou-raa.” (Ohipa 24:15) Aita te feia ta Iesu i faatia faahou mai i haere i te raˈi. (Ioane 3:13) Ua oaoa ratou i te faahoˈiraahia mai i te ora i te fenua nei. Fatata atoa ra Iesu i te faatia mai e miria taata no te ora e a muri noa ˈtu i i roto i te paradaiso i te fenua nei. Ua parau oia no “te feia atoa i roto i te menema,” oia atoa te feia ua oti to ratou parau, e o ta te Atua râ i haamanaˈo, e faatia-faahou-hia mai ratou.—Ioane 5:28, 29.
A FAAHOHONU ATU Â
A hiˈo i te haapapuraa i roto i te Bibilia, e nehenehe e e faatia-faahou-hia mai te feia pohe. A haapii nafea te tia-faahou-raa e tamahanahana ˈi ia oe e e horoa ˈi i te tiaturiraa ia oe.
4. Ua haapapu Iesu e faatia faahou mai oia i te feia pohe
A haapii hau atu â no nia i ta Iesu i rave no to ˈna hoa Lazaro. A taio i te Ioane 11:14, 38-44, e a aparau i teie mau uiraa:
-
Nafea tatou e ite ai e ua pohe iho â Lazaro?—A hiˈo i te irava 39.
-
Ahani tei te raˈi o Lazaro, i to oe manaˈo e faahoˈi mai anei Iesu ia ˈna i te ora i te fenua nei?
5. E rave rahi te faatia-faahou-hia mai!
A taio i te Salamo 37:29, e a aparau i teie uiraa:
-
Ihea na miria taata e ora ˈi ia faatia-faahou-hia mai ratou?
E faatia faahou mai Iesu e rave rahi atu â taata eiaha noa te feia tei haamori ia Iehova. A taio i te Ohipa 24:15, e a aparau i teie uiraa:
-
O vai ta oe e hinaaro ra ia faahoˈihia mai i te ora?
A feruri na: E nehenehe Iesu e faatia faahou mai i te taata mai te hoê metua tane e faaara ra i ta ˈna tamarii i te taoto
6. E hopoi mai te tia-faahou-raa i te tamahanahanaraa ia oe e e horoa i te tiaturiraa ia oe
Ua tamahanahana e ua faaitoito te aamu Bibilia o te tamahine a Iaeiro e rave rahi taata tei oto. A taio i tera aamu mau i roto i te Luka 8:40-42, 49-56.
Hou Iesu a faatia faahou mai ai i te tamahine a Iaeiro, ua parau oia ia Iaeiro: “Eiaha oe e mǎtaˈu, a tiaturi noa mai.” (A hiˈo i te irava 50.) Nafea te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e nehenehe ai e tauturu ia oe . . .
-
ia pohe tei herehia e oe?
-
ia faaruru oe i te hoê fifi atâta?
A pata i te VIDEO, e a aparau i te uiraa i muri nei.
-
Nafea te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i tamahanahana e i faaitoito ai i te metua o Phelicity?
TE MANAˈO O VETAHI: “Mea fifi roa ia tiaturi e ora faahou mai te feia pohe.”
-
Eaha to oe manaˈo?
-
Eaha te irava ta oe e nehenehe e rave no te faaite e tupu iho â te tia-faahou-raa?
HAAPOTORAA
Te fafau ra te Bibilia e faatia- faahou-hia mai na miria taata tei pohe. Te hinaaro ra Iehova ia ora faahou mai ratou, no reira oia i horoa ˈi i te mana ia Iesu no te faatia faahou mai ia ratou.
Haamanaˈoraa
-
Nafea tatou e ite ai e te tiai ru nei Iehova e Iesu i te faahoˈi mai i te feia pohe i te ora?
-
Ihea na miria taata e ora ˈi ia faatia-faahou-hia mai ratou, i te raˈi anei aore ra i te fenua nei? No te aha oe e parau ai i te reira?
-
Eaha te haapapu ia oe e e ora faahou mai tei herehia e oe?
HIˈOPOA
A haapii eaha te tahi mau ravea ta oe e nehenehe e rave no te faaruru i te oto.
“Tauturu no te feia e oto ra i tei pohe” (A ara mai na! No 3 2018)
E nehenehe anei te mau faaueraa Bibilia e tauturu i te hoê taata tei oto?
Nafea te mau tamarii e nehenehe ai e faaruru i te pohe o tei herehia e ratou?
E faatia-faahou-hia anei te taata i te raˈi? O vai te ore e faatia-faahou-hia mai?