Eaha to roto?

Tapura tumu parau

HAAPIIRAA 40

Nafea tatou ia vai mâ i mua i te Atua?

Nafea tatou ia vai mâ i mua i te Atua?

A feruri na i te hoê metua vahine here o te faaineine ra i ta ˈna tamaiti no te haere i te haapiiraa. E hiˈo oia e ua mâ anei ta ˈna tamaiti i te pape e to ˈna mau ahu atoa. Ua na reira to ˈna metua vahine ia oraora maitai ta ˈna tamaiti e no te faaite ia vetahi ê e te haapao maitai ra to ˈna nau metua ia ˈna. Hoê â huru no to tatou Metua here, Iehova, te hinaaro ra oia ia vai mâ tatou i te pae tino e i te pae feruriraa, paraparauraa e ohipa. Ia vai mâ tatou, e maitaihia tatou e e faahanahana tatou ia Iehova.

1. Nafea ia vai mâ i te pae tino?

Te parau mai ra Iehova: “Ia moˈa outou.” (Petero 1, 1:16) Eaha te moˈaraa? Te vai-mâ-raa ïa i te pae tino e i te faaiteraa i te hoê haerea tura. E nehenehe tatou e vai mâ i te pae tino ma te tamau i te hopu i te pape, oia atoa i te puˈaraa i to tatou mau ahu, te tamâraa i te fare e te pereoo. E nehenehe atoa tatou e tauturu no te tamâ i ta tatou piha a te Basileia. Ma te vai mâ noa i te pae tino, e faahanahana tatou ia Iehova.—Korinetia 2, 6:3, 4.

2. No te vai mâ, eaha te mau peu e tia ia haapae tatou?

Te faaue mai ra te Bibilia ia “tamâ anaˈe ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e o te feruriraa.” (Korinetia 2, 7:1) Te auraa, ia haapae tatou i te mau mea atoa o te tuino i to tatou tino aore ra to tatou feruriraa. Mea tia ia mauruuru Iehova i to tatou mau manaˈo, e rave ïa tatou i te mau mea atoa no te haapae i te mau manaˈo ino. (Salamo 104:34) E tutava atoa tatou i te paraparau ma te au maitai.—A taio i te Kolosa 3:8.

Eaha te nehenehe e haaviivii i to tatou nei tino aore ra to tatou huru feruriraa, paraparauraa e ohipa? E rave rahi ohipa e nehenehe e haaviivii i to tatou nei tino. E haapae tatou i te mau mea mai te avaava e te faaohiparaa i te mau raau taero. Ma te na reiraraa, e haamaitai tatou i to tatou ea e e faaite tatou i te faatura no te ô o te ora. E tutava atoa tatou i te vai mâ i te pae feruriraa, paraparauraa e ohipa ma te patoi i te peu tia ore mai te mirimiriraa i te mero atiraa e te hiˈoraa i te hohoˈa faufau. (Salamo 119:37; Ephesia 5:5) E ere i te mea ohie ia haapae i teie mau peu, e nehenehe râ Iehova e tauturu ia tatou ia rave i te mau tauiraa.—A taio i te Isaia 41:13.

A FAAHOHONU ATU Â

A haapii no te aha e faahanahana tatou ia Iehova ia vai mâ tatou, e a hiˈo nafea tatou e haapae ai i teie mau peu tia ore.

3. E faahanahana te vai-mâ-raa i te pae tino ia Iehova

Ia taio tatou i te mau ture a Iehova no te nunaa o Iseraela, e haapii tatou no te aha mea faufaa no ˈna ia vai mâ to ˈna nunaa. A taio i te Exodo 19:10 e te 30:17-19, e a aparau i teie mau uiraa:

  • Eaha ta teie mau irava e faaite ra no nia i to Iehova manaˈo i nia i te vai-mâ-raa i te pae tino?

  • Eaha ta oe e nehenehe e rave no te vai mâ noa i te pae tino?

Titauhia te taime e te tutavaraa no te vai mâ i te pae tino. E nehenehe râ tatou e rave i te reira noa ˈtu te vahi ta tatou e faaea ra, e moni anei ta tatou aore ra aita. A pata i te VIDEO, e a aparau i te uiraa i muri nei.

  • No te aha e faatura rahi te taata ta tatou e poro ra ia Iehova ia ite ratou e mea mâ ta tatou mau taihaa?

4. A faaea i te rave i te mau peu tia ore

E nehenehe Iehova e tauturu ia tatou ia faaea i te rave i te mau peu tia ore

Mai te peu te puhipuhi ra oe i te avaava aore ra te rave ra oe i te raau taero e ua ite paha oe e ere i te mea ohie ia faaea i teie peu. Eaha te tauturu ia oe? A hiˈo nafea teie mau peu e ohipa ˈi i nia ia oe. A taio i te Mataio 22:37-39, e a aparau nafea te avaava aore ra te rave tamauraa i te raau taero e ohipa ˈi . . .

  • i nia i te auhoaraa o te hoê taata e Iehova.

  • i nia i te mero utuafare o te hoê taata e te mau taata ati aˈe ia ˈna.

A rave i te mau taahiraa no te faaea i te rave i te peu tia ore. a A pata i te VIDEO.

A taio i te Philipi 4:13, e a aparau i teie uiraa:

  • Nafea te tamauraa i te pure, te haapiiraa Bibilia e te apitiraa i te mau putuputuraa e horoa ˈi i te hoê taata te puai no te faaea i te rave i te peu tia ore?

5. A aro i te mau manaˈo e peu viivii

A taio i te Kolosa 3:5, e a aparau i teie mau uiraa:

  • Nafea tatou e ite ai e mea viivii no Iehova te hohoˈa faufau, te haponoraa i te hohoˈa faufau e te mirimiriraa i te mero atiraa?

  • No oe, mea tano anei ia titau mai Iehova ia vai mâ tatou i te pae feruriraa, paraparauraa e ohipa? No te aha?

A hiˈo nafea ia aro i te mau manaˈo viivii. A pata i te VIDEO.

Ua faaohipa Iesu i te hoê faahohoˈaraa no te faaite mea titauhia ia tatou ia faaoti papu i te vai mâ i te pae feruriraa, paraparauraa e ohipa. A taio i te Mataio 5:29, 30, e a aparau i teie uiraa:

  • Aita Iesu i parau ia haamauiui ia tatou iho i te pae tino, ua parau râ oia ia haa oioi no te rave i teie mau tauiraa. Eaha te huru haaraa ta te hoê taata e nehenehe e rave no te haapae i te mau manaˈo viivii? b

Mai te peu te aro ra oe i te mau manaˈo viivii, mea faufaa na Iehova ta oe mau tutavaraa. A taio i te Salamo 103:13, 14, e a aparau i teie uiraa:

  • Mai te peu te aro ra oe i te hoê peu viivii, nafea teie mau irava e faaitoito ai ia oe ia tamau i te aro?

Eiaha e tuu!

Mea ohie ia manaˈo, ‘E taora vau i te tauera, aita vau i manuïa.’ A feruri na, e ere no te mea noa ua topa te hoê taata horohoro ua pau ïa ia ˈna te hororaa aore ra e haamata apî faahou oia i te hororaa. Hoê â huru no oe, ia topa oe, e ere ïa te auraa ua pau ia oe i te aro i te peu tia ore. Aita atoa te reira i faaore i ta oe mau tutavaraa atoa ta oe i rave mai na. E topa iho â oe, tera râ, e tia faahou mai oe. Eiaha e tuu! Maoti te tauturu a Iehova e nehenehe oe e aro i te peu tia ore.

TE MANAˈO O VETAHI: “Mea au na ˈu e rave i te reira, eita vau e faaea.”

  • Eaha te irava ta oe e nehenehe e faaohipa no te faaite i te taata, maoti te tauturu a Iehova e nehenehe oia e faaea i te peu tia ore?

HAAPOTORAA

E faaoaoa tatou ia Iehova ia vai mâ to tatou tino, feruriraa e haerea.

Haamanaˈoraa:

  • No te aha mea faufaa ia vai mâ?

  • Nafea ia vai mâ i te pae tino?

  • Nafea ia vai mâ noa to oe mau manaˈo e haerea?

Fa

HIˈOPOA

Eaha te tahi mau mea ta oe e nehenehe e rave ia vai mâ oe i te pae tino noa ˈtu aita i rahi ta oe moni?

Te ea e te vai mâ: Horoiraa i te rima (3:01)

A hiˈo te tahi mau taahiraa ta oe e nehenehe e rave no te faaea i te puhipuhi i te avaava.

“Te hoê hoa haavarevare” (A ara mai na! Me 2010)

A hiˈo i te mau faahopearaa ino o te hohoˈa faufau.

“Hohoˈa faufau: Mea ino anei aore ra aita?” (Tumu parau o Te Pare Tiairaa)

A hiˈo nafea te hoê taata i te faaearaa i te hiˈo i te hohoˈa faufau.

“Ehia taime to ˈu hiˈaraa hou a manuïa ˈi!” (Te Pare Tiairaa No 4 2016)

aTe hoê hoa haavarevare,” te tahi tumu parau tapurahia i roto i te tuhaa “Hiˈopoa” o teie haapiiraa, te faataa ra i te mau taahiraa te nehenehe e ravehia no te faaea i teie peu.

b No te faaea i te peu mirimiriraa i te mero atiraa, a hiˈo “Nafea vau e faaea ˈi i te peu mirimiriraa i te mero atiraa?” i roto i te buka Pahonoraa i ta te feia apî e uiui nei (Buka 1), pene 25.