Eaha to roto?

Tapura tumu parau

HAAPIIRAA 58

A tapea i te taiva ore ia Iehova

A tapea i te taiva ore ia Iehova

E faaoti papu te mau Kerisetiano eiaha roa e vaiiho hoê mea aore ra hoê taata e haafifi i to ratou auhoaraa e o Iehova. Mea papu tera atoa to oe manaˈo. Mea faufaa no Iehova to oe taiva-ore-raa. (A taio i te Paraleipomeno 1, 28:9.) Eaha te mau tupuraa e nehenehe e tamata i to oe taiva-ore-raa ia ˈna e e nafea oe e haapauma ˈi i te reira?

1. E nafea vetahi e tamata ˈi i to tatou taiva-ore-raa ia Iehova?

E tamata te tahi mau taata e tapea ia tatou ia tavini ia Iehova. O vai te hinaaro e rave i te reira? Te tahi mau taata o tei faaea i te tavini ia Iehova e te haavare nei no nia i ta ˈna faanahonahoraa no te mea te hinaaro ra ratou e faaino i to tatou faaroo. E parauhia ratou te mau apotata. Te vai atoa ra te tahi mau aratai haapaoraa o te haaparare ra i te mau parau haavare no nia ia tatou no te turai i te mau taata aita e vai ara ra ia faarue i te parau mau. Mea atâta no tatou ia paraparau i te tahi taata o te patoi mai, ia taio i ta ratou mau buka, ia haere i nia i ta ratou mau reni natirara aore ra ia mataitai i ta ratou mau video. Ua parau Iesu no te feia o tei tamata i te haaparuparu ia vetahi ê ia tavini ia Iehova ma te taiva ore: “Vaiiho noa ˈtu ia ratou. E aratai matapo ratou. Ia aratai te hoê matapo i te tahi matapo, e topa ïa raua e piti i roto i te apoo.”Mataio 15:14.

Eaha mai te peu e faaoti te tahi taata ta tatou i matau eita o ˈna e hinaaro faahou e riro ei Ite no Iehova? Mea mauiui roa ia na reira te hoê taata mea piri ia tatou. E turai paha o ˈna ia maiti tatou i rotopu ia ˈna e o Iehova. Ia faaoti papu tatou i te tapea i te taiva ore i te Atua hau atu i te tahi mea. (Mataio 10:37) E auraro ïa tatou i te aratairaa a Iehova ia ore e amui i teie mau taata.—A taio i te Korinetia 1, 5:11.

2. Eaha te mau faaotiraa te nehenehe e tamata i to tatou taiva ore ia Iehova?

E turai to tatou here no Iehova ia patoi i te rave i te tahi mea e te haapaoraa hape. Eiaha roa ia tuea ta tatou ohipa, te mau faanahonahoraa ta tatou e turu, te mau ohipa ta tatou e rave e te haapaoraa hape. Te faaara ra Iehova ia tatou: “A haere ê mai i rapae ia [Babulonia rahi], to ˈu nunaa.”Apokalupo 18:2, 4.

A FAAHOHONU ATU Â

A haapii e nafea oe e patoi ai i te tahi taata o te haaparuparu i to oe taiva ore ia Iehova. A hiˈo atoa e nafea oe e faaite ai i te taiva ore ma te haere ê mai i rapae ia Babulonia rahi.

3. A ara i te mau orometua haavare

Eaha to tatou huru ia faaroo tatou i te tahi manaˈo tano ore no nia i te faanahonahoraa a Iehova? A taio i te Maseli 14:15, e a aparau i teie uiraa:

  • No te aha ia haapao maitai tatou ia ore ia tiaturi noa i te mau parau atoa ta tatou e faaroo?

A taio i te Ioane 2, 10, e a aparau i teie mau uiraa:

  • Nafea tatou i mua i te mau apotata?

  • Noa ˈtu aita tatou e paraparau ra e te mau apotata, nafea râ ta ratou mau haapiiraa e ohipa ˈi i nia ia tatou?

  • No oe, eaha to Iehova manaˈo ia haapao tatou i te mau parau haavare no nia ia ˈna aore ra ta ˈna faanahonahoraa?

4. A tapea i te taiva ore i te Atua ia hara te hoê taeae

Ia ite tatou e ua rave te hoê taata i roto i te amuiraa i te hoê hara rahi, eaha te titauhia ia rave tatou? A feruri i te hoê faaueraa o te Ture a te Atua i Iseraela i tahito ra. A taio i te Levitiko 5:1.

Mai ta te irava e haapii mai ra, ia ite tatou e ua rave te hoê taata i te hoê hara rahi, e titauhia ia tatou ia faaite i te mau matahiapo i ta tatou i ite. Hou râ a na reira ˈi, mea maitai ia parau i te taata tei hara ia haere o ˈna iho e farerei i te mau matahiapo e ia faˈi i ta ˈna hara. Ia ore o ˈna e na reira, e turai to tatou taiva ore ia Iehova ia faaite oioi i te mau matahiapo i ta tatou i ite. Nafea teie raveraa e faaite ai i te here taiva ore no . . .

  • te Atua ra o Iehova?

  • te taata tei hara?

  • e no vetahi i roto i te amuiraa?

Ia toaruaru te hoê Kerisetiano, a tauturu ia ˈna!

5. A haere ê mai i rapae ia Babulonia rahi

A taio i te Luka 4:8 e te Apokalupo 18:4, 5, e a pahono i teie mau uiraa:

  • Te vai noa ra anei to ˈu iˈoa i roto i te tapura o te mau taata o te hoê haapaoraa hape?

  • Tei roto anei au i te hoê faanahonahoraa ua tuea e te tahi atu haapaoraa?

  • I roto i te tahi tuhaa o ta ˈu ohipa, te turu ra anei te reira i te haapaoraa hape?

  • Te vai ra anei te tahi mau tuhaa o to ˈu oraraa te titauhia ia faataa ê mai i te haapaoraa hape?

  • Ia pahono vau e, i te hoê o teie mau uiraa, eaha te mau tauiraa ta ˈu e rave?

Noa ˈtu eaha te mau tupuraa, a rave i te hoê faaotiraa e faatupu ai i te hoê manaˈo haava mâ e o te faaite ra i te taiva ore ia Iehova.

Eaha ta oe e rave ia anihia mai oe e turu i te ohipa na te haapaoraa?

TE MANAˈO O VETAHI: “E hinaaro vau e ite eaha ta te mau apotata e parau ra no nia i te mau Ite no Iehova, e nehenehe ïa vau e turu i te parau mau.”

  • E feruriraa paari anei ia na reira? No te aha oia, aore ra no te aha aita?

HAAPOTORAA

No te tapea i te taiva ore ia Iehova, e titauhia ia tatou ia patoi i te amuimui i te feia tei taiva ia ˈna. E titau-atoa-hia ia tatou ia faataa ê roa mai i te haapaoraa hape.

Haamanaˈoraa

  • No te aha eiaha tatou e mataitai, e taio, e faaroo i te mau manaˈo o te mau apotata?

  • E nafea tatou i mua i te feia tei ore e hinaaro faahou e riro ei Ite no Iehova?

  • E nafea tatou e auraro ai i te faaararaa no te haere ê mai i rapae i te haapaoraa hape?

Fa

HIˈOPOA

A haapii eaha to tatou huru ia haaparare vetahi i te mau parau haavare no nia i te mau Ite no Iehova.

“E haapapuraa anei ta oe e mea mau?” (Te Pare Tiairaa Atete 2018)

Nafea oe e ite ai i te mau faanahonahoraa aore ra te mau ohipa e turu ra ia Babulonia rahi?

“A rave noa i te hinaaro o te Atua i te hopea o ‘te mau mahana hopea’” (Te Pare Tiairaa Atopa 2019, paratarafa 16-18)

Eaha ta te tahi mau taata patoi e tamata ra i te rave no te haaparuparu i to tatou faaroo?

A ara i te raveraa haavarevare (9:32)

I roto i te aamu “Ua imi au i te Atua mai to ˈu tamariiriiraa,” a taio no nia i te hoê tahuˈa Shinto tei haere ê mai i rapae i te haapaoraa hape.

“Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa” (Tumu parau o Te Pare Tiairaa)