1.  So si o Babilono o Baro?

2.  Cana trebulas te avel o Mesia?

3.  Sar daștil-pe te avel folosime o rat hai sar nici

4.  Si mișto ca iech rrom hai iech rromni te mechen-pe?

5.  Sărbători

6.  Nasfalimata cai len-pe

7.  Afaceri hai trebi legalo

 1. So si o Babilono o Baro?

Catar jianas că o „Babilono o Baro” si sea le religii neciace? (Revelația 17:5) Ita chichiva buchia cai sicaven cadaia:

• Siles zuralimos pa sea i phuv. I Biblia phenel că o Babilono o Baro beșel pe ‘but manușa hai națiuni’ hai că ‘rail opral le regi la phuveache’. (Revelația 17:15, 18)

• Ci si iech zuralimos politico sau comercialo. ‘Le regi la phuveache’ hai ‘codola cai bichinen hai chinen’ ci va avena distrugime ande iech than leia. (Revelația 18:9, 15)

• Meliarel le Devles. I religia neciaci si numime „prostituata” anda codoia că cherel phanglimata le guvernența caște lel love hai te avel-la aver miștimata. (Revelația 17:1, 2) Voi athavel manușa anda sea le națiuni hai cherel-pe doșali catar o merimos butengo. (Revelația 18:23, 24)

Jia parpale ca i lecția 13, o puncto 6

 2. Cana trebulas te avel o Mesia?

I Biblia phendea de mai anglal că trebul te nachen 69 curche ji cana te avel o Mesia. (Citisaren Daniel 9:25)

• Cana astarde le 69 curche? Ando bărș 455 a.a.e. Atunci, o guvernatorii Neemia avilea co Ierusalimo caște vazdel pale o foro. (Daniel 9:25; Neemia 2:1, 5-8)

• Chichi timpo avenas te încăren le 69 curche? Ande chichiva profeții biblico, iech ghies si iech bărș. (Numerele 14:34; Ezechiel 4:6) Cadea că, fiesavo curco si efta bărșa. Ande cadai profeția, le 69 curche si 483 bărșa (69 curche x 7 ghiesa).

• Cana terminisarde-pe le 69 curche? Dacă înghinas 483 bărșa, anda o bărș 455 a.a.e., arăsas ando bărș 29 a.e. a Cado si exacto o bărș ande savo o Isus sas boldo hai cărdilea Mesia! (Luca 3:1, 2, 21, 22)

Jia parpale ca i lecția 15, o puncto 5

  5. Sărbători

Le creștini ci len partea ca le sărbători cai o Iehova urâl-le. Tha fiesavo creștino va folosila peschi conștiința sicadi pi baza la Bibliachi, caște alosarel sar va phiravela-pe ande chichiva situații cana le manușa de pașa leste încăren cadal sărbători. Ita chichiva exemplea.

• Cana varecon phenel tuche „Sărbători fericime!”. Daștis te phenes simplo „Mulțumisarav!” Dacă o manuș camel te prinjianel mai but buchia, daștis te phenes lesche sostar ci încăres cadai sărbătoarea.

• Chio rrom sau chi rromni cai ci si Martoro le Iehovasco acharel-tu te has le neamurența cana si iech sărbătoarea. Dacă chi conștiința mechel-tu te jias, daștis te phenes de mai anglal che rromesche sau chia rromniache că, dacă ando timpo so han va încărena-pe obiceiuri păgâno, tu ci va avela te les partea lende.

• Chio șefo del-tu mai but love cana si sărbători. Trebulas te na les-le? Nici. Dacă les le love, va pachiala o șefo că les partea ca i sărbătoarea, sau del-le tuche numai caște sicavel că si cuci anda leste i buchi cai tu cheres-la?

• Varecon del-tu cadouri cana si sărbători. O manuș phenel tuche: „Jianav că tu ci încăres cadai sărbătoarea, tha camav te dav-tu cado cadouo”. Daștil-pe că vo camel numai te avel lașio tuia sau nici. Anda codoia avelas mișto te pușes-tu: „Cado manuș camel te zumavel mânro pachiamos sau te cherel-ma te lav partea ca iech sărbătoarea?” Pala codoia, tu san codo cai alosarel dacă va lela sau nici o cadouo. Orisavi va avela i decizia, camas te încăras amari conștiința uji hai te așias loialo le Iehovasche. (Faptele 23:1)

Jia parpale ca i lecția 44, o puncto 1

 6. Nasfalimata cai len-pe

Anda codoia că iubisaras le manușen, cana si amen iech nasfalimos cai lel-pe, las sama te na das-les vi averenghe. Trebul te cheras cadaia vi cana sam nasfale, vi cana pachias că daștil te avel amen iech nasfalimos cai lel-pe. Amen cheras cadea anda codoia că i Biblia phenel amenghe: „Te iubis che pașardes sar iubis-tu tut”. (Romani 13:8-10)

So însemnol te încăras cadai porunca? Dacă varecas siles iech nasfalimos cai lel-pe, ci trebulas te lel ande angali sau te ciumidel le coaveren. Iech manuș nasfalo ci trebul te holiarel-pe pe varecaste cai ci acharel-les peste chăre, anda codoia că camel te feril pesca familia catar o nasfalimos. Varecon cai camel te bolel-pe trebul te phenel de mai anglal le phuresche cai silo o coordonatoro că siles iech nasfalimos cai lel-pe, ca le phure te daștin te len sama te na len o nasfalimos vi le coaver cai bolen-pe. Mai anglal te astarel iech perioada de curtare, varecon cai pachial că daștilas te avel-les iech nasfalimos cai lel-pe trebul te cherel pesche analizea ratesche. Cana cheres cadea, sicaves că iubis che pașarden hai că ‘na rodes numai chio miștimos, tha gândis-tu vi ca o miștimos le coaverengo’. (Filipeni 2:4)

Jia parpale ca i lecția 56, o puncto 2

 7. Afaceri hai trebi legalo

Caște na aven amen pharimata, trebul ca, de fiesavi data cana cheras buchia cai silen phanglimos le lovența, te cheras iech contracto scriime. Trebul te cheras cadaia vi le phralența andai congregația. (Ieremia 32:9-12) Cu sea cadala, poiechdata, mașcar le creștini daștin te aven țâne nehachiarimata anda le love sau aver buchia. Butivar, von trebun te lașiaren le buchia sigo, andi pacea hai bi te jianen le coaver.

So trebul te cheres cana varecon athavel-tu sau phenel hohaimata cai duchaven-tu? (Citisaren Matei 18:15-17.) O Isus phendea amenghe te cheras trin buchia:

1. Den tumari zor te lașiaren o nehachiarimos mașcar tumende corcore. (Dich o verseto 15.)

2. Dacă o nehachiarimos ci lașiarel-pe, mang o ajutorii catar iech sau dui phrala zurale spiritualo andai congregația. (Dich o verseto 16.)

3. Dacă o nehachiarimos ci lașiardea-pe nici cadea, numai atunci daștis te des duma vi le phurența. (Dich o verseto 17.)

Ande le mai but cazuri, ci trebul te acharas amare phralen andi cris, anda codoia că cadai buchi anel lajiav opral o anav le Iehovasco hai vi opral i congregația. (1 Corinteni 6:1-8) Cu sea cadala, si buchia cai trebun rezolvime co tribunalo, sar avelas o divorțo, casa te beșel iech șiavo, te avel lesche pochindi i pensia alimentaro, indemnizația de asigurare, o falimento sau cana cames te cheres iech testamento. Iech creștino cai cherel cadal buchia ci uștiarel so phenel i Biblia, chichi timpo del sea peschi zor te așel andi pacea le coaverența.

Andel cazuri mai bare cana si uștiadi i legea, sar avelas o violo, o abuzo cai cărdiol-pe ieche șiavoresche, o marimos, o ciorimos baro sau o mudarimos, iech creștino daștil te jial ca le autorități te phenel lenghe. Cana cherel cadaia, ci uștiarel so phenel i Biblia.

Jia parpale ca i lecția 56, o puncto 3