Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E rahi o Iehova i to tatou mafatu

E rahi o Iehova i to tatou mafatu

E rahi o Iehova i to tatou mafatu

‘E AU Iehova i te feia e mǎtaˈu ia ˈna,’ ta te papai salamo ïa i papai. Oia mau, te oaoa ra te Atua Poiete ia ite oia e te tutava ra ta ˈna mau tavini atoa i te turu i ta ˈna mau ture parau-tia. Te haamaitai ra te Atua i to ˈna mau taata taiva ore, te faaitoito ra e te tamahanahana ra oia ia ratou i te tau hepohepo. Ua ite oia e mea tia ore te feia e haamori ra ia ˈna, e titau ïa oia ia ratou i te mau mea au noa.—Salamo 147:11.

E ere paha i te mea fifi no tatou ia tiaturi e mea here roa na Iehova i te taatoaraa o ta ˈna mau tavini. Tera râ, e au ra e te haapeapea rahi roa ra vetahi pae i ta ratou iho mau hapa, no reira ratou e manaˈo ai e eita roa ˈtu Iehova e here ia ratou. “E taata tia ore roa vau i mua ia Iehova, eita oia e here ia ˈu,” ta ratou paha ïa e parau. Parau mau, e mau manaˈo paruparu to tatou pauroa i tera e tera taime. Tera râ, e au ra e te aro noa ra vetahi pae i te manaˈo e mea faufaa ore ratou.

Te manaˈo paruparu

I te tau Bibilia, ua faaruru e rave rahi feia haapao maitai i te haaparuparuraa rahi. Ua au ore roa Ioba i te oraraa e ua manaˈo oia e ua faarue te Atua ia ˈna. I te hoê taime, ua peapea roa o Hana, tei riro mai ei metua vahine no Samuela, no te mea aita ta ˈna e tamarii e ua oto rahi oia. Ua “piˈo roa” Davida “i raro,” ua hepohepo atoa o Epapherodito no te mea ua peapea to ˈna mau taeae i te faarooraa e ua maˈihia oia.—Salamo 38:6; Samuela 1, 1:7, 10; Ioba 29:2, 4, 5; Philipi 2:25, 26.

Eaha ïa no te mau Kerisetiano i teie tau? Eita paha ratou e nehenehe e rave hau atu â i ta ratou e hinaaro i roto i te taviniraa moˈa no te maˈi paha, te ruhiruhia, aore ra te tahi atu mau huru tupuraa. Te manaˈo ra paha ratou e te inoino ra Iehova e to ratou mau taeae i roto i te faaroo ia ratou. Aore ra te faahapa noa ra paha vetahi pae ia ratou iho no te mau hape tahito, ma te uiui noa e ua faaore anei Iehova i te reira. Peneiaˈe, te manaˈo ra vetahi atu no roto mai i te mau huru oraraa fifi e eita e au ia herehia ratou. Nafea te reira e tupu ai?

Ua paari mai vetahi pae i roto i te mau utuafare e ite-rahi-hia te miimii, te parau patiatia, e te mǎtaˈu, eiaha râ te here. Aita paha ratou i matau aˈenei i te hoê metua tane o te here hohonu ia ratou, o te imi i te mau taime no te haapopou e te faaitoito, o te tapoˈi i te mau hape, e tei ineine i te faaore tae noa ˈtu i te mau hape ino, e o te paruru i te utuafare taatoa maoti to ˈna mahanahana. I te mea e aita ratou i fanaˈo aˈenei i te hoê metua tane î i te here i nia i te fenua, mea fifi paha no ratou ia taa eaha te auraa e fanaˈo i te hoê Metua î i te here i nia i te raˈi.

Ei hiˈoraa, te papai ra o Fritz e: “Ua ohipa roa te mau peu aroha ore a to ˈu metua tane i nia i to ˈu nainairaa e to ˈu taurearearaa. * Aita roa ˈtu oia i haapopou, e aita roa ˈtu vau i piri atu ia ˈna. Inaha, i te rahiraa o te taime, e riaria na vau ia ˈna.” Ei faahopearaa, te manaˈo noa ra o Fritz e eita e maraa ia ˈna, e 50 matahiti e tiahapa hoi to ˈna i teie nei. E te faataa ra o Margarette e: “Mea toetoe e mea aroha ore to ˈu mau metua. I to ˈu haamataraa i te haapii i te Bibilia, mea fifi no ˈu ia feruri mai te aha te hoê metua tane î i te here.”

Ia au i taua mau manaˈo ra, noa ˈtu eaha te tumu, e nehenehe e parauhia e i te tahi mau taime, e ere na te here na mua e turai ra ia tatou ia tavini i te Atua, na te manaˈo faahapa râ aore ra te mǎtaˈu i nia i te hoê faito rahi. E au ra e eita roa ˈtu e navai te faito rahi roa ˈˈe ta tatou e horoa ra. No to tatou hinaaro e faaoaoa ia Iehova e to tatou mau taeae i roto i te faaroo, e manaˈo paha tatou e eita e noaa ia tatou i te rave i ta tatou atoa e hinaaro. Ei faahopearaa, eita paha e naeahia ia tatou ta tatou mau tapao, e faahapa tatou ia tatou iho, e e topa to tatou morare.

E nafea ïa tatou? Peneiaˈe, e tia ia tatou ia haamanaˈo e e Atua mafatu horoa noa o Iehova. O te aposetolo Ioane tei taa i teie huru î i te here o te Atua.

“E rahi te Atua i to tatou mafatu”

I te hopea o te senekele matamua T.T., ua papai o Ioane i to ˈna mau taeae i roto i te faaroo e: “O te mea teie e ite ai tatou e, no te parau mau tatou, e e mahoru ai to tatou [mafatu] i mua ia ˈna ra, Ia faahapa mai hoi to tatou [mafatu] ia tatou, e rahi te Atua i to tatou [mafatu], e ua ite oia i te mau mea atoa nei.” No te aha Ioane i papai ai i teie mau parau?—Ioane 1, 3:19, 20; MN.

Ua ite maitai Ioane e e nehenehe te mafatu o te hoê tavini a Iehova e faahapa ia ˈna. Peneiaˈe, ua faaruru na Ioane iho i taua manaˈo ra. Ei taata apî ru haere noa, ua aˈohia o Ioane i te hoê taime na Iesu Mesia no to ˈna huru faahapa rahi ia vetahi ê. Inaha, ua mairi Iesu ia Ioane e to ˈna taeae o Iakobo ia “Boanere, oia hoi te tamarii a te patiri ra.”—Mareko 3:17; Luka 9:49-56.

I na matahiti e 60 i muri iho, ua mǎrû mai o Ioane e ua riro mai oia ei Kerisetiano faito noa, î i te here, e te aroha noa. I to ˈna papairaa i ta ˈna rata matamua faauruahia, o o ˈna hoi te aposetolo hopea e ora noa ra, ua ite oia e eita o Iehova e titau i te hopoia i ta ˈna mau tavini no te mau hape atoa. Eita, e Atua mahanahana oia, te mafatu horoa noa, te hamani maitai, e e Metua aroha noa, e here hohonu ra i te feia atoa e here e e haamori ia ˈna ma te parau mau. Ua papai Ioane e: ‘E [here] te Atua.’—Ioane 1, 4:8; MN.

Te oaoa ra o Iehova i ta tatou e rave ra no ˈna

Ua ite te Atua i to tatou mau paruparu e ta tatou mau hapa mai to tatou fanauraa mai, e te tâuˈa ra oia i te reira. ‘Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e e repo tatou nei,’ ta Davida ïa i papai. Ua taa ia Iehova te ohiparaa a to tatou huru oraraa i nia i to tatou nei huru. Inaha, ua ite oia i to tatou huru hau aˈe ia tatou nei.—Salamo 103:14.

Ua ite oia e mea rahi o tatou te hinaaro e faataa ê mai, eita râ e noaa ia tatou i te haavî i ta tatou mau hape. E nehenehe to tatou huru tupuraa e faaauhia i to te aposetolo Paulo, i papai e: “O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei.” To roto tatou pauroa i te hoê â aroraa. I roto i te tahi mau tupuraa, no ǒ mai paha te reira i to tatou mafatu o te faahapa ra ia tatou iho.—Roma 7:19.

A haamanaˈo noa i teie mea: Mea faufaa aˈe ta Iehova hiˈoraa ia tatou i to tatou hiˈoraa ia tatou iho. I te mau taime atoa e ite ai oia e te tutava ra tatou i te faaoaoa ia ˈna, e mauruuru e e oaoa atoa oia. (Maseli 27:11) Noa ˈtu e e au ra paha e mea iti roa ta tatou e rave ra i to tatou manaˈoraa, te oaoa ra oia i to tatou aau tae e to tatou manaˈo maitai. Eita oia e hiˈo noa i ta tatou e rave ra; e ite maite oia eaha ta tatou e hinaaro e rave; ua ite oia i to tatou mau hinaaro e mau hiaai. E nehenehe o Iehova e ite eaha to roto i to tatou mafatu.—Ieremia 12:3; 17:10.

Ei hiˈoraa, mea rahi te mau Ite no Iehova mamahu e te haama haere noa, o te ore e au e faaiteite ia ratou. No ratou, e nehenehe te pororaa i te parau apî maitai na tera e tera fare e riro ei tautooraa paruparu. Tera râ, ma te turaihia e te hinaaro e tavini i te Atua e e tauturu i to ratou taata-tupu, te haapii ra tae noa ˈtu te feia mamahu i te paraparau i to ratou taata-tupu e te tauaparau no nia i te Bibilia. E manaˈo paha ratou e mea iti ta ratou e rave ra, e e nehenehe te reira e faaore i to ratou oaoa. E nehenehe to ratou mafatu e horoa i te manaˈo e mea hoona ore ta ratou taviniraa i mua i te taata. Mea papu maitai râ, te oaoa ra Iehova i te tutavaraa rahi a taua mau taata ra i roto i ta ratou taviniraa. Hau atu â, aita i papu ia ratou afea e ihea te mau huero o te parau mau i ueuehia e tupu ai, e rahi ai, e e faahotu ai i te maa.—Koheleta 11:6; Mareko 12:41-44; Korinetia 2, 8:12.

Te faaruru nei te tahi atu mau Ite i te maˈi ehia maororaa aore ra te ruau ra ratou. No ratou, e nehenehe te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa i te Piha a te Basileia e faateimahahia e te mauiui e te haapeapearaa. E nehenehe te faarooraa i te hoê tumu parau no nia i te ohipa pororaa e faahaamanaˈo ia ratou i ta ratou i matau na i te rave e i ta ratou e hinaaro noa ra e rave, noa ˈtu te haafifi ra te maˈi ia ratou. Te faahapa ra paha ratou ia ratou no te mea aita e noaa ra ia ratou i te faaohipa i te aˈoraa mai ta ratou e hinaaro. Mea papu maitai râ e te haafaufaa ra o Iehova i to ratou taiva ore e to ratou faaoromai. A ore noa ˈi ratou e taiva, eita roa ˈtu oia e haamoe i to ratou aamu haapao maitai.—Salamo 18:25; 37:28.

‘Ia mahoru to tatou mafatu’

I to Ioane riroraa ei taata ruhiruhia, eita e ore e ua taa ˈtu â ia ˈna te mafatu horoa noa o te Atua. A haamanaˈo na i ta ˈna i papai: “E rahi te Atua i to tatou mafatu, e ua ite oia i te mau mea atoa nei.” Hau atu â, ua faaitoito Ioane ia tatou ‘ia mahoru to tatou mafatu.’ Eaha te auraa o te mau parau a Ioane?

Ia au i te Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words, te auraa o te ihoparau Heleni i hurihia “e mahoru,” oia ïa “e haapapu i te manaˈo, e faaitoito ia tiaturi aore ra e turai ia tiaturi, e haapapu.” Aore ra, ia mahoru to tatou mafatu, e tia ia tatou ia turai i to tatou mafatu ia tiaturi, ia haapapu i to tatou mafatu e te here ra o Iehova ia tatou. Nafea ïa?

Ua tavini o Fritz, tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau, ei matahiapo i roto i te hoê amuiraa a te mau Ite no Iehova hau atu i te 25 matahiti i te maoro e ua itea ia ˈna e ua nehenehe te haapiiraa taitahi e haapapu i to ˈna mafatu i te here o Iehova. “E haapii tamau maite au i te Bibilia e ta tatou mau papai. Ua tauturu mai te reira eiaha e manaˈonaˈo noa i to mutaa iho, ia tapea noa râ i te hoê manaˈo maramarama o to tatou oraraa faahiahia i mua nei. I te tahi mau taime, e noaahia vau e to ˈu oraraa tahito, e e manaˈo vau e eita roa ˈtu te Atua e nehenehe e here ia ˈu. I te rahiraa râ o te taime, ua ite au e na te haapiiraa tamau e faaitoito i to ˈu mafatu, e haapaari i to ˈu faaroo, e e tauturu mai ia oaoa e ia vai faito noa vau.”

Parau mau, eita te taioraa e te feruri-hohonu-raa i te Bibilia e taui i to tatou nei oraraa. E nehenehe râ te reira e taui i ta tatou huru hiˈoraa i to tatou oraraa. E tauturu mai te faaôraa i te mau manaˈo o te Parau a te Atua i roto i to tatou mafatu, ia manaˈo mai ia ˈna. Hau atu â, maoti te haapiiraa e maramarama noa ˈtu ai tatou i te mafatu horoa noa o te Atua. E riro mǎrû noa tatou i te farii e aita o Iehova e faahapa ra ia tatou no to tatou huru oraraa i to tatou tamarii-rii-raa, e aita oia e faahapa ra ia tatou no to tatou mau maˈi. Ua ite oia e mea pinepine e ere o tatou iho te tumu o te mau hopoia teimaha ta te rahiraa o tatou e amo nei—i te pae o te mau manaˈo horuhoru anei aore ra i te pae tino—e te tâuˈa ra oia i te reira ma te here.

E o Margarette ïa, tei faahitihia na mua ˈtu? I to ˈna iteraa o vai o Iehova, ua faufaa-rahi-atoa-hia oia i te haapiiraa i te Bibilia. Ua tia ia ˈna, mai ia Fritz, ia faaafaro i ta ˈna huru hiˈoraa i te hoê metua tane. Ua tauturu te pure ia Margarette ia amui i ta ˈna i ite na roto i te haapiiraa. “Na mua, ua hiˈo vau ia Iehova mai te hoê hoa rahi, i te mea e mea ite aˈe au i te tapiri atu i te mau hoa î i te here maoti râ i te hoê metua tane î i te here. Ua haapii mǎrû noa vau i te hohora i to ˈu mau manaˈo hohonu, feaa, mau haapeapearaa, e mau peapea i mua ia Iehova. Ua paraparau pinepine au ia ˈna na roto i te pure, a amui ai i te hoê â taime i te mau mea apî atoa ta ˈu e haapii ra no nia ia ˈna, mai te hoê mosaïque. I muri aˈe tau taime, ua tae roa to ˈu mau manaˈo hohonu no Iehova i nia i te hoê faito e mea varavara vau i te huru ê i teie nei i te hiˈo ia ˈna mai to ˈu Metua î i te here,” ta Margarette ïa e parau ra.

Te tiamâraa mai te mau haapeapearaa atoa

A vai noa ˈi teie faanahoraa ino tahito, aita hoê aˈe taata e manaˈo e tiamâ mai i te mau haapeapearaa. E tapao faaite ïa e no te tahi mau Kerisetiano, e nehenehe te mau manaˈo haapeapea aore ra feaa e fa faahou mai e e faahepohepo ia ratou. E nehenehe râ tatou e tiaturi papu e ua ite o Iehova i to tatou hinaaro maitai e ta tatou ohipa rahi i roto i ta ˈna taviniraa. Eita roa ˈtu oia e haamoe i te here ta tatou e faaite ra no to ˈna iˈoa.—Hebera 6:10.

I nia i te fenua apî e piri maira e faaterehia e te Basileia o te Mesia, e nehenehe te feia haapao maitai atoa e tiaturi e e faatiamâhia ratou i te mau hopoia teimaha a te faanahoraa a Satani. E mâmâ mai ïa ratou! I reira tatou e ite roa ˈtu ai e e Atua mafatu horoa noa mau â o Iehova. A tiai noa ˈi i taua taime ra, ia papu ia tatou pauroa e “e rahi te Atua i to tatou [mafatu], e ua ite oia i te mau mea atoa nei.”—Ioane 1, 3:20; MN.

[Nota i raro i te api]

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

[Parau iti faaôhia i te api 30]

E ere o Iehova i te hoê Atua faahepo uˈana, e Metua mahanahana râ, te mafatu horoa noa, e te aroha noa

[Hohoˈa i te api 31]

E tauturu mai te haapiiraa i te Parau a te Atua ia manaˈo tatou mai ia ˈna