Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau mea ta te Basileia o te Atua e rave

Te mau mea ta te Basileia o te Atua e rave

Te mau mea ta te Basileia o te Atua e rave

“Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—MATAIO 6:10.

1. Eaha te auraa ia tae mai te Basileia o te Atua?

 I TO Iesu haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure no te Basileia o te Atua, ua ite oia e ia tae mai te reira, e hope roa ïa te mau tausani matahiti faatereraa a te taata tei taa ê mai i te Atua. I te roaraa o taua tau ra, aita te hinaaro o te Atua i ravehia i nia i te fenua taatoa. (Salamo 147:19, 20) I muri aˈe râ i te haamauraahia te Basileia i nia i te raˈi, e tia e ia tupu te hinaaro o te Atua i te mau vahi atoa. Te fatata roa maira te taime e mono ai ma te maere te faatereraa a te Basileia o te Atua i te raˈi i te faatereraa a te taata.

2. Na te aha e tapao i te monoraa i te faatereraa a te taata na roto i ta te Basileia?

2 Te mea e tapao i teie monoraa, o te area tau ïa ta Iesu i parau te “ati rahi . . . aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) Aita te Bibilia e faaite ra i te maororaa o taua area tau ra, e riro râ e mea ino aˈe te mau ati o te tupu i te reira taime i ta te ao i ite aˈenei. Ia haamata te ati rahi, e tupu te hoê ohipa o te faahuru ê roa i te rahiraa o te taata i nia i te fenua: te haamouraa o te mau haapaoraa hape atoa. Eita te mau Ite no Iehova e huru ê, no te mea mea maoro aˈenei to ratou iteraa i te reira. (Apokalupo 17:1, 15-17; 18:1-24) E hope te ati rahi i Aramagedo ia vavahi roa te Basileia o te Atua i te faanahoraa taatoa a Satani.—Daniela 2:44; Apokalupo 16:14, 16.

3. Nafea Ieremia e faataa ˈi i te hopea o te feia faaroo ore?

3 Eaha te auraa o te reira no te feia “aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia” o to ˈna Basileia i te raˈi i roto i te rima o te Mesia? (Tesalonia 2, 1:6-9) Te na ô maira te parau tohu Bibilia e: “Te reva ˈtura te ino mai te tahi fenua e tae atura i te tahi fenua, e faatupuhia te hoê puahiohio rahi mai te hopea mai o te fenua ra: e o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea mai o te fenua, e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua ra: e ore ratou e arohahia, e ore e haaputuhia, e ore e tanuhia; e riro râ ei para i nia iho i te fenua nei.”—Ieremia 25:32, 33.

Te hopea o te ino

4. No te aha e tano ai ia faaore Iehova i teie faanahoraa ino?

4 Tau tausani matahiti to te Atua ra o Iehova faatia-noa-raa i te ino, ua navai maitai ïa ia ite te feia aau tia e e ati mau â te faatereraa a te taata. Ei hiˈoraa, i te senekele 20 noa, hau atu i te 150 mirioni taata tei pohe i roto i te mau tamaˈi, te mau orureraa hau, e vetahi atu â mau arepurepu totiale, ia au i te hoê parau faataa. Ua ite-taa-ê-hia te ino o te taata i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi e fatata e 50 mirioni taata tei pohe, e rave rahi o ratou tei faaruru i te mau pohe riaria i roto i te mau aua haavîraa Nazi. Mai ta te Bibilia i tohu, ‘ua tupu te ino o te mau taata iino e te feia haavare e e rahi atu’ i to tatou nei tau. (Timoteo 2, 3:1-5, 13) I teie mahana, ua parare roa te peu taiata, te ohipa ino, te haavîraa uˈana, te peu haapiˈo, e te haafaufaa-ore-raa i te mau ture a te Atua. No reira, e tano roa Iehova e faaore i teie faanahoraa ino.

5, 6. A faataa na i te ino i vai na i Kanaana i tahito ra.

5 Hoê â te tupuraa i teie mahana e to Kanaana fatata a 3 500 matahiti aˈenei. Te na ô ra te Bibilia e: “Ua hope hoi te mau mea faufau atoa ta Iehova e faufau ra i te ravehia e ratou i to ratou mau atua, e ua tae roa i te tahu i ta ratou iho mau tamaroa, e te mau tamahine i te auahi i to ratou ra mau atua.” (Deuteronomi 12:31) Ua faaara Iehova i te nunaa Iseraela e: “No te parau ino . . . o teie nei mau nunaa e tiavaru ê ai to Atua ra o Iehova ia ratou.” (Deuteronomi 9:5) Ua parau te taata tuatapapa Bibilia ra o Henry H. Halley e: “I ravehia na i roto i te haamoriraa a Baala, a Asetarota, e a te tahi atu mau atua no Kanaana te mau oroa inuraa ava rahi; ua riro ta ratou mau hiero ei pu o te peu hairiiri.”

6 Ua faaite Halley i te rahi o to ratou ino, no te mea i te hoê o taua mau vahi e rave rahi ra, “ua itea mai” i te feia ihipǎpǎ “e rave rahi roa farii to roto te mau toea o te mau tamarii i faatusiahia na Baala.” Ua na ô oia e: “Ua riro te vahi taatoa ei vahi hunaraa no te mau aiû fanau apî. . . . Ia haamori ratou, e rave to Kanaana i te mau peu taiata hairiiri i roto i ta ratou mau oroa faaroo, i mua i te aro o to ratou mau atua; ia oti, e taparahi ratou i ta ratou mau tamarii matahiapo ei tusia no teie noâ mau atua. E au ra e ua riro roa o Kanaana mai ia Sodoma e ia Gomora i nia i te faito o te fenua taatoa. . . . E tiaraa anei to taua nunaa hairiiri ra e te taehae e vai noa mai? . . . Te uiui ra te feia ihipǎpǎ o tei heru i te mau vahi paparari o te mau oire no Kanaana no te aha te Atua i ore ai i haamou oioi aˈe atu ia ratou.”

Te parahiraa i nia i te fenua

7, 8. Nafea te Atua e tamâ ˈi i teie fenua?

7 Mai to te Atua tamâraa ia Kanaana, e fatata oia i te tamâ i te fenua taatoa e i te horoa ˈtu na te feia e rave ra i to ˈna hinaaro. “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia râ te paieti ore i te fenua nei.” (Maseli 2:21, 22) E te na ô ra te papai salamo e: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra . . . Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” (Salamo 37:10, 11) E haamou-atoa-hia o Satani, “ia ore oia ia haavare faahou i te mau fenua, e ia hope roa taua na matahiti hoê tausani ra.” (Apokalupo 20:1-3) Oia, “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.

8 Ma te faataa poto i te tiaturiraa faahiahia o te feia e hinaaro e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua, ua parau Iesu e: “E ao to tei mǎrû; e riro hoi ia ratou te fenua.” (Mataio 5:5) Te manaˈo ra paha oia i te Salamo 37:29, tei tohu e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” Ua ite Iesu e e opuaraa na te Atua ia ora te feia aau tia i nia i te hoê fenua paradaiso e a muri noa ˈtu. Te na ô ra Iehova e: “Na ˈu i hamani i te fenua nei, e te taata, e te puaa atoa i nia i te fenua ra, i te mana no ˈu . . . ; e na ˈu e horoa i ta ˈu ra taata hinaaro.”—Ieremia 27:5.

Te hoê ao apî faahiahia

9. Teihea huru ao ta te Basileia o te Atua e avari?

9 I muri aˈe ia Aramagedo, e avari te Basileia o te Atua i te hoê “fenua apî” faahiahia i reira ‘te parau-tia e vai mau ai.’ (Petero 2, 3:13) Auê ïa tamahanahanaraa rahi no te feia e ora ˈtu i Aramagedo ia faaorehia teie faanahoraa ino e te faahepo o te mau mea! Auê ratou i te oaoa ia ô ratou i roto i te ao apî parau-tia i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia i te raˈi, a fanaˈo atu ai i te mau haamaitairaa faahiahia e te ora mure ore!—Apokalupo 7:9-17.

10. Eaha te mau mea iino e ore e vai faahou i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia?

10 Eita te taata e haamǎtaˈu-faahou-hia e te tamaˈi, te ohipa ino, te poia, aore ra te tahi mau animala amu animala. “E fafau vau i te faufaa hau [i to ˈu nunaa], e na ˈu e faaore i te puaa taehae i nia i te fenua nei . . . E hotu te mau raau o te ô ra i ta ratou maa, e tupu hoi to nia i te fenua ra; e parahi hoi ratou ma te ora i to ratou ra fenua.” “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope vine ïa: e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi. E parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.”—Ezekiela 34:25-28; Mika 4:3, 4.

11. No te aha e nehenehe ai tatou e tiaturi e e ore te mau maˈi pae tino?

11 E faaorehia te maˈi, te oto, e te pohe atoa. “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi; te mau taata e parahi i reira, ua faaorehia te utua o ta ratou hara.” (Isaia 33:24) “Na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra. . . . Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei.” (Apokalupo 21:4, 5) A vai mai ai oia i te fenua nei, ua faaite Iesu e e nehenehe ta ˈna e rave i taua mau mea ra maoti te puai ta te Atua i horoa na ˈna. Maoti te turu a te varua moˈa, ua ati te fenua ia Iesu i te faaoraraa i te pirioi e te feia maˈi.—Mataio 15:30, 31.

12. Eaha te tiaturiraa no te feia pohe?

12 E ere te reira anaˈe ta Iesu i rave. Ua faatia mai oia i te taata pohe. Eaha te huru o te feia haehaa? I to ˈna faatiaraa i te hoê potii 12 matahiti, ua ‘maere roa’ to ˈna nau metua. (Mareko 5:42) Tera ïa te tahi atu hiˈoraa o te mea ta Iesu e rave i te fenua atoa nei i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia, no te mea i reira, “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) A feruri na i te maere rahi ia hoˈi mai tera e tera pǔpǔ taata pohe i te ora e ia farerei faahou ratou e te feia here! Aita e feaaraa, e ohipa haapiiraa rahi te ravehia i raro aˈe i te aratairaa a te Basileia ia “î hoi te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti ra.”—Isaia 11:9.

Ia faatiahia te mana arii o Iehova

13. Nafea te tia-mau-raa o te faatereraa a te Atua e faaitehia ˈi?

13 Ia hope na matahiti faatereraa hoê tausani a te Basileia, e noaa faahou i te fetii taata te hoê feruriraa e te hoê tino tia roa. E riro te fenua ei ô rahi i Edene, ei paradaiso. E tupu te hau, te oaoa, te panoonoo ore, e e itehia te hoê totaiete taata î i te here. Aita roa ˈtu i itehia aˈenei teie tupuraa i roto i te tuatapaparaa o te taata hou te faatereraa a te Basileia. E taa-ê-raa rahi mau â ïa te itehia i rotopu i te mau tausani matahiti faatereraa peapea a te taata na mua ˈtu e te faatereraa faahiahia hoê tausani matahiti a te Basileia o te Atua i te raˈi! E itehia e e hau ê roa te faatereraa a te Atua na roto i to ˈna Basileia i roto i te mau tuhaa atoa. E faatia-roa-hia te tiaraa o te Atua e faatere, to ˈna mana arii.

14. Eaha te tupu i nia i te mau orure hau ia hope na matahiti hoê tausani?

14 Ia hope na matahiti hoê tausani, e vaiiho Iehova e ia faaohipa te taata tia roa i to ratou tiamâraa e maiti o vai ta ratou e hinaaro e tavini. Te faaite ra te Bibilia e ‘e tuuhia Satani i tana tapearaa.’ E tamata faahou oia i te faahema i te taata, e maiti vetahi pae e faataa ê mai i te Atua. Ia “ore e papiti mai te ati i te tupuraa,” e haamou Iehova ia Satani, ta ˈna mau demoni, e te feia atoa e patoi i to ˈNa mana arii. Eita hoê e nehenehe e parau e aita ta te mau taata atoa o te haamou-roa-hia i taua taime ra e ravea aore ra o te huru tia ore te tumu o to ratou haerea ino. Eita, e riro ratou mai na taata tia roa o Adamu raua o Eva, o tei maiti ma te hinaaro mau e patoi i te faatereraa tia a Iehova.—Apokalupo 20:7-10; Nahuma 1:9.

15. Eaha te taairaa ta te feia haapao maitai e fanaˈo e o Iehova?

15 I te tahi aˈe pae, e maiti paha te rahiraa o te taata i te turu i te mana arii o Iehova. I te mea e e haamouhia te mau orure hau atoa, e tia ˈtu ïa te feia parau-tia i mua i te aro o Iehova, ma te upootia i roto i te tamataraa hopea o te haapao maitai. I reira ïa teie feia haapao maitai e fariihia ˈi e Iehova ei mau tamaiti e ei mau tamahine na ˈna. E fanaˈo faahou ïa ratou i te taairaa ta Adamu e ta Eva i fanaˈo na e te Atua hou raua a orure ai i te hau. No reira, e tupu te Roma 8:21: “E faaorahia hoi te mau mea hamanihia nei [te huitaata] i te tapea ra o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua ra.” Ua tohu te peropheta Isaia e: “Na [te Atua] e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.”—Isaia 25:8.

Te tiaturiraa o te ora mure ore

16. No te aha e tano ai ia tiai i te utua maitai o te ora mure ore?

16 E tiaturiraa faahiahia te tiai maira i te feia haapao maitai, ia ite ratou e e ninii mai te Atua i te mau maitai pae varua e te pae materia i nia ia ratou e a muri noa ˈtu! Ua tano te papai salamo i te parauraa e: “Te heheu nei oe i to rima, e te haamâha nei i te hiaai [e tano] o te mau mea ora atoa nei.” (Salamo 145:16) Te faaitoito ra Iehova i te feia o te pǔpǔ o te fenua ia faariro i teie tiaturiraa e ora i roto i te Paradaiso ei tuhaa o to ratou faaroo ia ˈna. Noa ˈtu e mea faufaa aˈe te tumu parau o te mana arii o Iehova, aita oia e ani ra i te taata ia tavini ia ˈna ma te ore e tiaturi i te hoê utua maitai. I roto i te Bibilia, ua taai-maitai-hia te haapao maitai i te Atua e te tiaturiraa o te ora mure ore ei mau tuhaa faufaa o te faaroo o te hoê Kerisetiano i te Atua. “O te [haafatata ˈtu] i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [maitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.”—Hebera 11:6; MN.

17. Nafea to Iesu faaiteraa e mea tano ia turuhia tatou e to tatou tiaturiraa?

17 Ua parau Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) I ǒ nei, ua taai oia i te iteraa i te Atua e ta ˈna mau opuaraa e te utua maitai ta te reira e hopoi mai. Ei hiˈoraa, i to te hoê taata ohipa ino aniraa ia Iesu e haamanaˈo ia ˈna ia tae oia i to ˈna Basileia, ua na ô Iesu e: “Ei te Paradaiso oe e o vau atoa nei.” (Luka 23:43, MN) Aita oia i parau i te taata ra ia faahotu noa i te faaroo noa ˈtu e aita e utua maitai to mua. Ua ite oia e e hinaaro Iehova e ia fanaˈo ta ˈna mau tavini i te tiaturiraa o te ora mure ore i nia i te hoê fenua paradaiso, o te turu hoi ia ratou ia faaruru i te mau fifi rau i roto i teie nei ao. No reira, e tauturu faufaa roa te tiairaa i te utua maitai no te faaoromai ei Kerisetiano.

Te Basileia a muri aˈe

18, 19. Eaha te tupu i nia i te Arii e te Basileia ia hope te Faatereraa Mileniuma?

18 I te mea e e faatereraa hau te Basileia ta Iehova e faaohipa no te aratai i te fenua e te mau taata e noho ra i nia iho i te tia-roa-raa e te faahauraa e o ˈna, eaha ïa te tuhaa a te Arii ra o Iesu Mesia e na arii e tahuˈa 144 000 ia hope te Mileniuma? “O te hopea iho â ïa, e pûpû atu ai oia i te basileia i te Atua, i te Metua ra; ia hope roa te mau hau, e te mana, e te puai i te faaorehia e ana: ei ia ˈna hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e ana i raro aˈe i tana avae.”—Korinetia 1, 15:24, 25.

19 Ia pûpû atu te Mesia i te Basileia i te Atua, nafea ia taa ia tatou te mau irava e parau ra e e vai noa te reira e a muri noa ˈtu? O te mau ohipa a te Basileia te vai noa e a muri noa ˈtu. E faahanahanahia te Mesia e a muri noa ˈtu no ta ˈna tuhaa i rave no te faatia i te mana arii o te Atua. I te mea râ e e faaore-roa-hia te hara e te pohe, e ua hoohia mai te huitaata, aita ïa e faufaa faahou no ˈna ia riro noa ei Taraehara. E tupu hope atoa te faatereraa Mileniuma a te Basileia; eita ïa e hinaaro-faahou-hia te hoê faatereraa hau o te vai noa i rotopu ia Iehova e te huitaata auraro. No reira, e “riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra.”—Korinetia 1, 15:28.

20. Nafea tatou e ite ai i te mea e tiai maira i te Mesia e na tino 144 000?

20 Eaha te tuhaa i muri aˈe a te Mesia e a to ˈna mau apiti ia hope te Faatereraa Mileniuma? Aita te Bibilia e faaite ra. E nehenehe râ e papu ia tatou e e horoa Iehova e rave rahi atu â fanaˈoraa taa ê i roto i te taviniraa na ratou na roto i ta ˈna mau mea i poiete. Ia turu ïa tatou paatoa i teie mahana i te mana arii o Iehova e ia fanaˈo i te ora mure ore, ia nehenehe tatou, i mua nei, e ite eaha ta Iehova i opua no te Arii e to ˈna mau hoa arii e tahuˈa, e no ta ˈna atoa ao faahiahia taatoa!

Mau manaˈo e hiˈo faahou

• Eaha te monoraa i te faatereraa ta tatou e fatata i te ite?

• Nafea te Atua e haava ˈi i te feia iino e te feia parau-tia?

• Eaha te mau ohipa e tupu i roto i te ao apî?

• Nafea te mana arii o Iehova e faatia-roa-hia ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

“E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore”

[Hohoˈa i te api 18]

E fanaˈo faahou te feia haapao maitai i te hoê taairaa e tano e o Iehova