Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A vai aueue ore noa mai te huru ra e te ite ra outou i tei ore e itea!

A vai aueue ore noa mai te huru ra e te ite ra outou i tei ore e itea!

A vai aueue ore noa mai te huru ra e te ite ra outou i tei ore e itea!

“Ua vai aueue ore noa [Mose] mai te huru ra e te ite ra oia i tei ore e itea.”—HEBERA 11:27, MN.

1. Eaha te parau taa ê no nia i te Atua ta Iesu i faahiti i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa?

 O TE Atua itea ore o Iehova. I to Mose aniraa e hiˈo i to ˈNa hanahana, ua pahono Iehova e: “E ore oe e tia ia hiˈo mai i tau mata; e ore roa hoi te hoê taata e ora ia na reira i te hiˈo mai ia ˈu.” (Exodo 33:20) E ua papai te aposetolo Ioane e: “Aore e taata i ite i te Atua.” (Ioane 1:18) Aita atoa ta Iesu Mesia, ei taata i te fenua nei, i nehenehe e ite i te Atua. I roto râ i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua na ô Iesu e: “E ao to tei mâ te aau; e ite hoi ratou i te Atua.” (Mataio 5:8) Eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau?

2. No te aha e ore ai e tia ia tatou ia ite i te Atua i to tatou mata pae tino?

2 Te faataa ra te mau Papai ia Iehova mai te hoê Varua itea ore. (Ioane 4:24; Kolosa 1:15; Timoteo 1, 1:17) No reira, aita Iesu e na ô ra e e nehenehe tatou te taata e ite mau atu ia Iehova i to tatou mata pae tino. Parau mau, e ite atu te mau Kerisetiano faatavaihia i te Atua ra o Iehova i nia i te raˈi ua faatia-anaˈe-hia ratou ei varua. E nehenehe atoa râ te mau taata “tei mâ te aau” e te tiaturi e ora e a muri noa ˈtu i te fenua nei e “ite” i te Atua. Nafea râ ïa?

3. Nafea te taata e haroaroa ˈi i te tahi o te mau huru maitatai o te Atua?

3 E haapii tatou i te tahi mea no nia ia Iehova na roto i te hiˈopoa-maite-raa i te mau mea ta ˈna i poiete. I reira paha tatou e putapû ai i to ˈna mana e e turaihia ˈi ia farii ia ˈna ei Atua Poiete. (Hebera 11:3; Apokalupo 4:11) No nia i te reira, ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau mea hoi no [te Atua] e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra.” (Roma 1:20) No reira, te hoê auraa o te mau parau a Iesu ra e ite i te Atua, o te haroaroaraa ïa i te tahi o te mau huru maitatai o Iehova. Ua niuhia taua ite ra i nia i te ite mau e na ‘te mata o te aau’ e haroaroa ˈtu i te pae varua. (Ephesia 1:18) Te faaite rahi atoa ra te mau parau e te mau ohipa a Iesu no nia i te Atua. No reira Iesu i na ô ai e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9) Ua pee Iesu i te huru o Iehova ma te tia roa. E nehenehe ïa te ite i te huru oraraa e te mau haapiiraa a Iesu e tauturu ia tatou ia ite, aore ra ia haroaroa, i te tahi o te mau huru maitatai o te Atua.

Mea faufaa roa te huru pae varua

4. Nafea te rahiraa i teie tau e faaite ai e te ere ra ratou i te huru pae varua?

4 I teie tau, mea varavara mau te faaroo e te huru pae varua mau. Ua na ô Paulo e: “Aore hoi i ati paatoa te taata i te faaroo.” (Tesalonia 2, 3:2) Mea rahi o tei riro roa i ta ratou iho mau tapiraa e aita to ratou e faaroo i te Atua. E faataupupu to ratou haerea hara e to ratou ereraa i te huru pae varua ia ite ratou ia ˈna i te mata o te maramarama, no te mea mai ta te aposetolo Ioane i papai: “O tei rave i te ino ra, aore ïa i ite i te Atua.” (Ioane 3, 11) No te mea aita taua mau taata ra e ite ra i te Atua i to ratou mata pae tino, e haa ratou mai te huru ra eita oia e ite i ta ratou e rave ra. (Ezekiela 9:9) E vahavaha ratou i te mau mea pae varua, eita ˈtura e noaa ia ratou “te ite i te Atua.” (Maseli 2:5) Ua tano ïa to Paulo papairaa e: ‘E ore te taata e haapao i ta te tino ra, e farii mai i ta te varua o te Atua ra; e mea maamaa ïa ia ˈna, e ore hoi oia e ite i te reira, no te mea, i imihia te reira e te varua.’—Korinetia 1, 2:14.

5. Eaha ta te feia haapao i ta te varua e haamanaˈo?

5 Mai te peu râ e mea haapao na tatou i ta te varua, e haamanaˈo tamau tatou e noa ˈtu e e ere Iehova i te Atua moemoe hapa, ua ite mau oia ia pee tatou i te mau manaˈo e te mau hinaaro iino. Oia mau, “te vai noa nei hoi to te taata haerea i mua i te mata o Iehova, e te manaˈo ra oia i to ˈna atoa ra mau haerea.” (Maseli 5:21) Ia roo-noa-hia ˈtu tatou i te hara, e turaihia tatou ia tatarahapa e ia imi i te faaoreraa hara a Iehova no te mea mea here na tatou ia ˈna e aita tatou e hinaaro ra e haamauiui ia ˈna.—Salamo 78:41; 130:3.

Eaha te mea e vai aueue ore noa ˈi tatou?

6. Eaha te auraa e vai aueue ore noa?

6 Noa ˈtu e eita to tatou mata e ite ia Iehova, e haamanaˈo noa anaˈe e te ite maira oia ia tatou. Ia ite maite tatou e te vai mau ra oia e ia papu ia tatou e tei pihai oia i te feia atoa e tiaoro atu ia ˈna, e tauturu te reira ia tatou ia vai aueue ore noa—ia mau papu e ia ore roa ˈtu e taiva ia ˈna. (Salamo 145:18) E nehenehe tatou e riro mai ia Mose mai ta Paulo i papai: “No te faaroo i faarue ai oia i Aiphiti, aore i mǎtaˈu i te riri o te arii ra; [no te mea ua vai aueue ore noa oia mai te huru ra e te ite ra oia] i tei ore e itea.”—Hebera 11:27; MN.

7, 8. Eaha te mea i itoito ai Mose i mua ia Pharao?

7 No te haapao i te faaueraa a te Atua e faaora i te mau Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti, ua tia pinepine atu o Mose i mua i te Pharao haavî ra i roto i te hoê aorai î i te feia rarahi a te haapaoraa e a te nuu. Papu mau e ua î te mau patu o te aorai i te mau idolo. Mea mau râ Iehova no Mose, noa ˈtu to ˈna huru itea ore, eiaha râ te mau idolo e faahohoˈa ra i te mau atua pohe o Aiphiti. E ere ïa i te mea maere e aita Mose i mǎtaˈu ia Pharao!

8 Eaha te mea i itoito ai Mose i te tia tamau atu i mua ia Pharao? Te faaite maira te mau Papai e “e mamahu rahi to taua taata ra to Mose, i to te taata atoa o te ao atoa nei.” (Numera 12:3) Papu roa e maoti to ˈna puai i te pae varua e to ˈna papuraa e tei ia ˈna ra te Atua i noaa ˈi ia Mose te itoito i hinaarohia no te riro ei tia no “tei ore e itea” i mua i te arii aroha ore no Aiphiti. Eaha te tahi mau ravea e faaite ai te feia e “ite” ra i te Atua itea ore i to ratou faaroo ia ˈna i teie tau?

9. Eaha te hoê ravea e nehenehe ai tatou e vai aueue ore noa?

9 Te hoê ravea e faaite ai i te faaroo e e vai aueue ore noa ˈi mai te huru ra e te ite ra tatou i Tei ore e itea, o te pororaa ïa ma te itoito noa ˈtu te hamani-ino-raa. Ua faaara Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E vahiahia mai outou e te taata atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Luka 21:17) Ua parau atoa oia ia ratou e: “Aore te tavini i hau i to ˈna ra fatu. I hamani ino na ratou ia ˈu ra, e hamani ino atoa ïa ratou ia outou.” (Ioane 15:20) Mai ta Iesu iho â i parau, aita i maoro i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua roohia ta ˈna mau pǐpǐ i te hamani-ino-raa ei haamǎtaˈuraa, tapearaa, e pǎpǎiraa. (Ohipa 4:1-3, 18-21; 5:17, 18, 40) Noa ˈtu te hamani-ino-raa, ua tamau noa te mau aposetolo e te tahi atu mau pǐpǐ a Iesu i te poro i te parau apî maitai ma te mǎtaˈu ore.—Ohipa 4:29-31.

10. Nafea to tatou tiaturi e te haapao maira e te paruru maira Iehova ia tatou e tauturu mai ai ia tatou i roto i te taviniraa?

10 Mai ia Mose, aita te mau pǐpǐ matamua a Iesu i mǎtaˈu i to ratou mau enemi ite-mata-hia e rave rahi. E faaroo i te Atua to te mau pǐpǐ a Iesu, e ei faahopearaa, ua nehenehe ta ratou e faaruru i te hamani-ino-raa teimaha ta ratou i farerei. Oia, ua vai aueue ore noa ratou mai te huru ra e te ite ra ratou i Tei ore e itea. I teie tau, e itoitohia tatou ia ite maite noa tatou e te haapao maira e te paruru maira Iehova ia tatou, e e noaa ia tatou te mǎtaˈu ore i roto i ta tatou ohipa pororaa i te Basileia. Te na ô ra te Parau a te Atua e “e roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra; o tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.” (Maseli 29:25) No reira, eita tatou e orai i muri no te mǎtaˈu i te hamani-ino-raa; eita atoa tatou e haama i ta tatou taviniraa. E turai to tatou faaroo ia tatou ia poro ma te itoito i to tatou feia tapiri, mau hoa ohipa, mau hoa haapiiraa, e ia vetahi atu â.—Roma 1:14-16.

Te aratai ra Tei ore e itea i to ˈna nunaa

11. Ia au ia Petero e ia Iuda, nafea to te tahi mau melo o te amuiraa Kerisetiano faaiteraa e te ere ra ratou i te huru pae varua?

11 Maoti te faaroo e hiˈo ai tatou ia Iehova mai te hoê e aratai ra i ta ˈna faanahonahoraa i te fenua nei. Eita ïa tatou e pee i te hoê haerea faaino i te feia e amo ra i te hopoia i roto i te amuiraa. Ua faaara te aposetolo Petero e te taeae o Iesu ra o Iakobo i te tahi mau taata tei ere roa i te huru pae varua e tei faaino na i te mau aratai i roto i te mau Kerisetiano. (Petero 2, 2:9-12; Iuda 8) Ua na reira anei taua feia moemoe hapa ra i te paraparau i mua ia Iehova ahiri ratou i ite tino roa ˈtu ia ˈna? Eita paha ïa! No te mea râ e mea itea ore te Atua, aita taua mau taata tei haapao noa i ta te tino ra i feruri e e faˈi ratou i te parau ia ratou iho ia ˈna ra.

12. Eaha te huru feruriraa e tia ia tatou ia faaite i nia i te mau aratai i roto i te amuiraa?

12 Parau mau, e feia tia ore anaˈe to roto i te amuiraa Kerisetiano. E hape te feia e tavini ra ei matahiapo e i te tahi taime e huru ê paha tatou iho i te reira. Teie râ, te faaohipa ra Iehova i teie mau taata ei tiai mamoe i roto i ta ˈna nǎnǎ. (Petero 1, 5:1, 2) E farii te mau tane e te mau vahine e haapao i ta te varua e hoê ravea teie e aratai ai Iehova i to ˈna nunaa. No reira, ei Kerisetiano, e ape tatou i te huru feruriraa faaino e te ohumu e e faatura tatou i te mau faanahoraa teotaratia a te Atua. Na roto i te auraroraa i te mau aratai i roto ia tatou, e faaite tatou e te ite ra tatou i Tei ore e itea.—Hebera 13:17.

Hiˈoraa i te Atua mai to tatou Orometua Rahi

13, 14. Eaha te auraa ia outou te hiˈoraa ia Iehova mai te Orometua Rahi?

13 Te vai ra te tahi atu tuhaa o te titau i te haroaroaraa pae varua. Ua tohu Isaia e: “E ite râ to outou mata i ta outou [Orometua Rahi].” (Isaia 30:20; MN) E hinaarohia te faaroo no te farii e na Iehova e haapii maira ia tatou na roto i ta ˈna faanahonahoraa i te fenua nei. (Mataio 24:45-47) E hau atu â te hiˈoraa i te Atua mai to tatou Orometua Rahi i te pee-noa-raa i te mau peu matau maitatai i te pae haapiiraa i te Bibilia e haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano. E titau te reira ia faaohipa maite i te mau mea pae varua ta te Atua e horoa mai na tatou. Ei hiˈoraa, e tia ia tatou ia haapao maitai atu â i te aratairaa ta Iehova e horoa maira na roto ia Iesu ia ore tatou ia painu ê i te pae varua.—Hebera 2:1.

14 I te tahi taime, e titauhia te tutavaraa taa ê ia noaa mai te faufaa hope o te maa varua. Ei hiˈoraa, e horo noa paha tatou ia taio tatou i te tahi aamu bibilia ta tatou e manaˈo e mea fifi ia taa. Ia taio tatou i Te Pare Tiairaa e te A ara mai na!, e ouˈa paha tatou i te tahi mau tumu parau no te mea aita tatou e anaanatae maitai ra i te mau manaˈo i vauvauhia. Aore ra e nevaneva haere paha to tatou feruriraa i te mau putuputuraa Kerisetiano. E nehenehe râ tatou e vai araara noa ia feruriruri maitai tatou i te mau manaˈo e tauaparauhia ra. Ia mauruuru rahi tatou no te haapiiraa pae varua ta tatou e fanaˈo ra, te faaite ra ïa tatou e te farii ra tatou ia Iehova mai to tatou Orometua Rahi.

E tia ia tatou ia faˈi i te parau ia tatou iho

15. Nafea vetahi pae i te haaraa mai te huru ra e aita ratou e itehia ra e Iehova?

15 No te mea iho â râ e ua rahi roa te ino i teie “tau hopea,” mea faufaa roa te faaroo i Tei ore e itea. (Daniela 12:4) Ua parare roa te haavare e te taatiraa morare ore. Oia mau, e paari to te haamanaˈo e te hiˈo maira Iehova i ta tatou mau ohipa noa ˈtu e aita te taata e ite maira ia tatou. Ua moe i te tahi pae teie parau. Ia ore vetahi ê e ite ia ratou, e pee paha ratou i te haerea au ore i te mau Papai. Ei hiˈoraa, aita i vî i te tahi pae te faahemaraa e mataitai i te faaanaanatae atâta e te hohoˈa faufau i nia i te Internet, te afata teata, e te tahi atu â mau ravea a te ihi anohaa no teie tau. I te mea e e rave-omoe-hia teie mau mea, ua haa te vetahi mai te huru ra e aita to ratou haerea e itehia ra e Iehova.

16. Eaha te tauturu ia tatou ia faaau atu i nia i te mau faito teitei a Iehova?

16 Mea maitai ia haamanaˈo i te mau parau a te aposetolo Paulo: “E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.” (Roma 14:12) E tia ia ite maite tatou e i te mau taime atoa e hara ˈi tatou, te hara ra tatou ia Iehova. E tauturu te iteraa i te reira ia faaau tatou ia tatou iho i nia i ta ˈna mau faito teitei e ia ape i te haerea viivii. Te haamanaˈo maira te Bibilia e: “Aore roa hoi e mea i moe ia ˈna; te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei.” (Hebera 4:13) Parau mau, e tia ia tatou ia faˈi i te parau ia tatou iho i te Atua ra, papu maitai râ e o to tatou here rahi ia Iehova te tumu matamua e rave ai tatou i to ˈna hinaaro e e auraro ai i ta ˈna mau faito parau-tia. E faaohipa anaˈe ïa i te paari i roto i te mau tuhaa mai te maitiraa i te faaanaanataeraa e to tatou haerea e te feia melo ê.

17. Mai te aha te huru e hiˈopoa mai ai Iehova ia tatou?

17 Te tâuˈa mau maira Iehova ia tatou, e ere râ te auraa e te tiai ra oia ia hape tatou no te faautua mai. Area râ, te hiˈopoa maira oia ia tatou ma te haapeapearaa î i te here, mai te hoê metua tane o te hinaaro e haamauruuru i ta ˈna mau tamarii haapao maitai. E tamahanahanaraa mau te iteraa e e oaoa to tatou Metua i te raˈi i to tatou faaroo e “o oia te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6) Ia faaohipa hope tatou i te faaroo ia Iehova e ia ‘haamori ia ˈna ma te aau mau.’—Paraleipomeno 1, 28:9.

18. I te mea e te hiˈopoa maira Iehova ia tatou e te tapao ra oia i to tatou haapao maitai, eaha te haapapuraa ta te mau Papai e horoa maira?

18 Te na ô ra te Maseli 15:3 e: “Tei te mau vahi atoa nei to Iehova mata, i te hiˈoraa mai i te ino e te maitai.” Oia, te hiˈo noa ra Iehova i te feia iino e e ohipa oia i nia ia ratou ia au i to ratou haerea. Teie râ, mai te peu e tei roto tatou i ‘te feia maitatai,’ e nehenehe e papu ia tatou e te tapao ra Iehova i ta tatou mau ohipa haapao maitai. E paari mau mai to tatou faaroo i te iteraa e ‘e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta tatou e rave ra’ e eita e ‘moe’ i tei ore e itea ‘ta tatou ohipa i rave, e to tatou hinaaro i to ˈna iˈoa’!—Korinetia 1, 15:58; Hebera 6:10.

Titauraa ia Iehova ia hiˈopoa mai ia tatou

19. Eaha te tahi mau haamaitairaa e noaa mai maoti te faaroo puai ia Iehova?

19 Ei tavini haapao maitai a Iehova, mea faufaa tatou na ˈna. (Mataio 10:29-31) Noa ˈtu e mea itea ore oia, e nehenehe oia e riro ei mea mau roa ia tatou nei, e e nehenehe ta tatou e poihere i to tatou taairaa faahiahia e oia. Mai te peu e tera to tatou huru i nia i to tatou Metua i te raˈi, mea rahi te mau haamaitairaa e noaa mai ia tatou. E tauturu to tatou faaroo paari ia tatou ia fanaˈo i te aau mâ e te manaˈo haava maitai i mua ia Iehova. E tapea atoa te faaroo haavare ore ia tatou eiaha ia ora ma te haerea feaapiti. (Timoteo 1, 1:5, 18, 19) E horoa to tatou faaroo aueue ore i te Atua i te hiˈoraa maitai e e ohipa maitai i nia i te feia e haaati ra ia tatou. (Timoteo 1, 4:12) Hau atu â, e faaitoito taua huru faaroo ra i te haerea fariihia e te Atua, a oaoa ˈtu ai te aau o Iehova.—Maseli 27:11.

20, 21. (a) No te aha e riro ai ei mea maitai ia vai noa te mata o Iehova i nia ia tatou? (b) Nafea tatou e faaau ai i te Salamo 139:23, 24 i nia ia tatou?

20 Mai te peu e mea paari mau tatou, e oaoa tatou e e tamau noa Iehova i te hiˈo mai ia tatou. Eita noa tatou e hinaaro ia ite mai oia ia tatou, e hinaaro atoa râ tatou ia hiˈopoa maitai roa oia i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau haaraa. Na roto i te pure, mea maitai ia titau tatou ia Iehova ia imi i roto ia tatou e ia haroaroa e te vai ra anei te tahi opuaraa tano ore o to tatou aau. E nehenehe mau ta ˈna e tauturu mai ia tatou ia faaruru i to tatou mau fifi e ia rave i te tahi mau faatitiaifaroraa hinaarohia. Ma te tano, ua himene te papai salamo ra o Davida e: “E hiˈopoa mai oe ia ˈu, e te Atua, ia ite hoi oe i tau aau; e tamata hua mai ia ˈu, e ia ite oe i tau manaˈo: e hiˈo mai, e eiaha ei haamainaina to roto ia ˈu ia oe ra. E aratai oe ia ˈu i te eˈa e tia i te vai-maite-raa te maitai ra.”—Salamo 139:23, 24.

21 Ua taparuparu Davida ia imi Iehova i roto ia ˈna e ia hiˈo aita anei e “haamainaina” i roto ia ˈna. Mai te papai salamo, aita anei tatou e hinaaro ra ia imi te Atua i roto i to tatou aau e ia hiˈo aita anei ta tatou e opuaraa tano ore? Ma te faaroo, e ani anaˈe ïa ia Iehova ia hiˈopoa mai ia tatou. Nafea râ mai te peu e te ahoaho ra tatou no te tahi hape aore ra te vai ra te hoê mea mauiui i roto ia tatou? E tamau anaˈe ïa i te pure ma te haavare ore i to tatou Atua î i te here o Iehova, e e auraro anaˈe ma te haehaa i te aratairaa a to ˈna varua moˈa e te aˈoraa a ta ˈna Parau. E nehenehe tatou e tiaturi e e tauturu mai oia ia tatou ia pee i te hoê haerea o te aratai atu i te ora mure ore ra.—Salamo 40:11-13.

22. Eaha ta tatou faaotiraa no nia i Tei ore e itea?

22 Oia, e haamaitai Iehova ia tatou i te ora mure ore mai te peu e e raea ia tatou ta ˈna mau titauraa. E tia mau ia tatou ia farii i to ˈna puai e to ˈna mana, mai te aposetolo Paulo i to ˈna papairaa e: “Ei te Arii hau mure ore e te pohe ore, e te itea ore ia hiˈo ra, ei te Atua paari aitâ ˈtu, ei ia ˈna te tura, e te hanahana, e a muri noa ˈtu. Amene.” (Timoteo 1, 1:17) Ia faaite noa tatou i teie huru faatura hohonu ia Iehova. E noa ˈtu eaha te tupu mai, eiaha roa ˈtu tatou ia haaparuparu i roto i ta tatou faaotiraa e vai aueue ore noa mai te huru ra e te ite ra tatou i Tei ore e itea.

Nafea outou e pahono ai?

• Nafea te taata e nehenehe ai e ite i te Atua?

• Mai te peu e mea mau roa Iehova no tatou, nafea tatou ia hamani-ino-hia tatou?

• Eaha te auraa e hiˈo ia Iehova mai to tatou Orometua Rahi?

• No te aha e tia ˈi ia hinaaro tatou ia hiˈopoa mai Iehova ia tatou?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 18]

Ua haa Mose, tei ore i mǎtaˈu ia Pharao, mai te huru ra e te ite ra oia ia Iehova, te Atua itea ore

[Hohoˈa i te api 21]

Eiaha roa ˈtu e haa mai te huru ra e eita Iehova e ite mai eaha ta tatou e rave ra

[Hohoˈa i te api 23]

E imi tatou i te ite i te Atua ma te haavare ore no te mea te hiˈo ra tatou ia ˈna mai to tatou Orometua Rahi