Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau Asmonéens e ta ratou tufaa

Te mau Asmonéens e ta ratou tufaa

Te mau Asmonéens e ta ratou tufaa

A VAI ai Iesu i te fenua nei, ua vahihia te nunaa ati Iuda na roto i te mau pǔpǔ, ua titau ratou paatoa i te mana i nia i te nunaa. Tera ïa te tupuraa e horoahia ra e te mau Evanelia, oia atoa te mau papai a Josèphe, taata tuatapapa ati Iuda no te senekele matamua.

Ua fa mai te mau Pharisea e te mau Sadukea ei mau puai mana faufaa, e nehenehe ta ratou e haafeaa i te manaˈo o te taata tae noa ˈtu i te turairaa ia ratou ia patoi ia Iesu ei Mesia. (Mataio 15:1, 2; 16:1; Ioane 11:47, 48; 12:42, 43) Aita râ teie nau pǔpǔ mana e piti e faahitihia ra i roto i te mau Papai Hebera.

Te faahiti na mua ra Josèphe i te mau Sadukea e te mau Pharisea i te area tau o te senekele 2 H.T.T. I te roaraa o taua tau ra, mea rahi te ati Iuda tei au roa i te nunaa Heleni, oia hoi to ratou taˈere e ta ratou philosophia. Ua uˈana roa te umeumeraa i rotopu i te nunaa Heleni e te nunaa ati Iuda i to te mau arii Séleucides haaviiviiraa i te hiero i Ierusalema, ma te pûpû i te reira na Zeus. Ua aratai te hoê raatira ati Iuda puai, o Judas Maccabée, no te hoê fetii tei matauhia te mau Asmonéens, i te hoê nuu orure hau o tei faatiamâ mai i te hiero i te rima o to Heleni. *

I te mau matahiti i muri noa mai i te orureraa hau a te mau Maccabées e to ratou upootiaraa, ua tapaohia te hoê hinaaro e haamau i te mau pǔpǔ iti faaroo niuhia i nia i te mau manaˈo taa ê roa, te titau nei ratou paatoa i te faatere i te nunaa ati Iuda rahi aˈe. No te aha râ teie hinaaro i fa mai ai? No te aha te nunaa ati Iuda i amahamaha roa ˈi? No te pahono atu, e hiˈopoa mai tatou i te aamu o te mau Asmonéens.

Te tiamâraa e te amahamaharaa e rahi noa ra

I muri aˈe i te naearaa ia ˈna ta ˈna fa faaroo e haapapu faahou i te haamoriraa i te hiero o Iehova, ua riro mai o Judas Maccabée ei taata poritita. E no reira e rave rahi ati Iuda i ore ai i pee faahou ia ˈna. Teie râ, ua tamau noa oia i te aro i te mau arii Séleucides, i te faaau i te parau e o Roma, e i te imi i te haamau i te hoê Hau tiamâ ati Iuda. I muri aˈe i te poheraa o Judas i roto i te aroraa, na to ˈna nau taeae o Jonathan e o Simon i tamau i te aroraa. I te omuaraa, ua patoi uˈanana te mau arii Séleucides i te mau Maccabées. I muri aˈe râ, ua farii te mau arii i te tahi mau faaauraa poritita, ma te horoa i te tahi faito tiamâraa na te mau taeae Asmonéens.

Noa ˈtu e no roto mai ratou i te fetii tahuˈa, aita hoê aˈe Asmonéen i tavini aˈenei ei tahuˈa rahi. Mea rahi te ati Iuda tei manaˈo e e tia e na te mau tahuˈa no te huaai o Zadoka, ta Solomona i nomino ei tahuˈa rahi, e rave i teie tiaraa. (Mau arii 1, 2:35; Ezekiela 43:19) Ua faaohipa o Jonathan i te tamaˈi e te itehaa no te turai i te mau Séleucides ia nomino ia ˈna ei tahuˈa rahi. I muri aˈe râ i te poheraa o Jonathan, ua manuïa ˈtu â to ˈna tuaana o Simon. I te avaˈe Tetepa 140 H.T.T., ua horoahia te hoê faaueraa mana faufaa i Ierusalema, tei papaihia i nia i te mau pǎpǎ veo na roto i te reo Heleni: “Ua tamau hia oia [Simon] e te arii [Séleucide Heleni] ra e Demeterio i te toroa tahua rahi ra . . . ua faariro oia iana ei tâua nona, e ua faateitei oia iana i te hinuhinu rahi. . . . Ua faatia te Ati-Iuda, e to ratou mau tahua, e ei tavana oia i nia iho ia ratou, e ei tahua rahi e a muri noaˈtu, e tia noa mai te hoe peropheta haapao maitai.”—1 Makabaio 14:38-41 (te hoê buka faufaa i roto i te Apokirifa).

E ere noa na te mana Séleucide ê i farii i te tiaraa o Simon ei arii e ei tahuˈa rahi—no ˈna e to ˈna huaai—na “te Apooraa Rahi” atoa râ o to ˈna iho nunaa. Ua tapao te reira i te hoê tauiraa faufaa. Mai ta te taata tuatapapa o Emil Schürer i papai, i te taime iho â i haamau ai te mau Asmonéens i te hoê opu hui arii poritita, “aita ratou i haapeapea faahou no te haapaoraa i te Torah [Ture ati Iuda], tera râ, no te atuaturaa e te haaparareraa i to ratou mana poritita.” Ia ore râ te mau ati Iuda e huru ê, ua rave Simon i te tiaraa “ethnarque,” aore ra “aratai i te nunaa,” eiaha râ “arii.”

E ere o te taatoaraa tei mauruuru i to te mau Asmonéens haruraa i te mana faaroo e te mana poritita. Ia au i te mau taata tuatapapa e rave rahi, ua fa mai te nunaa taata Qoumrân i te roaraa o taua tau ra. Ua manaˈo te hoê tahuˈa no te huaai o Zadoka e o o ˈna “te Orometua o te parau-tia” tei faahitihia i roto i te mau papai Qoumrân, ua faarue oia ia Ierusalema e ua aratai i te hoê pǔpǔ orure hau i roto i te medebara i Iudea i pihai i te Miti Avaava. Te faahapa ra te hoê o te mau otaro o te Miti Avaava, te hoê tatararaa no nia i te buka a Habakuka, i “te Tahuˈa ino tei mairihia i te iˈoa o te parau mau i te omuaraa, i to ˈna râ faatereraa i nia ia Iseraela, ua teoteohia to ˈna aau.” Mea rahi te aivanaa e manaˈo ra e e tano te faataaraa a te pǔpǔ iti faaroo no nia i te “Tahuˈa ino” ia Jonathan aore ra ia Simon.

Ua tamau noa Simon i te mau ohipa a te nuu no te faaaano i te tuhaa fenua ta ˈna e faatere ra. Teie râ, ua hope taue ta ˈna faatereraa i to ta ˈna hunoa ra o Ptolémée taparahi-pohe-raa ia ˈna e e piti o ta ˈna mau tamaiti a faatupu ai ratou i te oroa tamaaraa i pihai ia Ieriko. Aita teie opuaraa e haru i te faatereraa i manuïa. Ua faaarahia o Jean Hyrcan, ta Simon tamaiti e toe ra, no nia i te opuaraa e taparahi pohe ia ˈna. Ua haru aˈera oia i te feia e hinaaro ra e haapohe ia ˈna e mono atura i to ˈna metua tane ei faatere e ei tahuˈa rahi.

Te tahi atu â faaaanoraa e faaheporaa

I te omuaraa, ua farerei o Jean Hyrcan i te mau haamǎtaˈuraa rahi no ǒ mai i te mau puai Arama ra, i muri aˈe râ, i te matahiti 129 H.T.T., ua pau te opu hui arii Séleucide i roto i te hoê aroraa faufaa e te mau Parthes. No nia i te faahopearaa o teie tamaˈi i nia i te mau Séleucides, teie ta te aivanaa ati Iuda ra o Menahem Stern i papai: “Ua fatata te faanahoraa o te basileia i te hiˈa.” Ei faahopearaa, ua “noaa” ia Hyrcan te tiamâraa poritita i Iudea atoa e ua haamata oia i te aano na te mau aveia rau.” E ua aano iho â oia.

I teie nei aita to Arama e haamǎtaˈu ra ia ˈna, ua haamata o Hyrcan i te haru e te faatere i te mau tuhaa fenua i rapaeau ia Iudea. Ua tia i to reira mau taata ia fariu i te haapaoraa ati Iuda, aita anaˈe, e vavahi-roa-hia to ratou mau oire. O to Idumea (to Edoma) tei na reira. Teie ta Stern i parau no nia i tera ohipa: “O te fariuraa to Idumea te ohipa matamua, no te mea o te hoê nunaa taatoa tei na reira eiaha râ te tahi noa mau taata.” Taa ê atu i te tahi atu â mau tuhaa fenua i haruhia, te vai ra o Samaria, ua vavahi roa o Hyrcan i to ˈna hiero e vai ra i nia i te mouˈa Gerezima. Teie ta te taata tuatapapa o Solomon Grayzel i papai no nia i te huru hoata o teie raveraa a te opu hui arii Asmonéen e faahepo i te taata ia fariu: “Na te mootua a Mattathias [te papa o Judas Maccabée] e ofati ra i te manaˈo tumu iho—te tiamâraa faaroo—ta te ui na mua ˈtu i paruru na ma te itoito roa.”

E fa mai te mau Pharisea e te mau Sadukea

Te taime matamua e faahiti ai o Josèphe i te mana e rahi noa ra o te mau Pharisea e te mau Sadukea, i to ˈna ïa papairaa no nia i te faatereraa a Hyrcan. (Ua faahiti o Josèphe i te mau Pharisea i ora na i te roaraa o te faatereraa a Jonathan.) Aita oia e faaite ra nohea mai ratou. Te manaˈo ra te tahi mau aivanaa e no roto mai tera pǔpǔ i te mau Hassidim, te hoê pǔpǔ faaroo iti paieti o tei turu ia Judas Maccabée i roto i ta ˈna mau tapao faaroo, o tei faarue râ ia ˈna i to ˈna nounouraa i te poritita.

E pinepine, ua taaihia te iˈoa Pharisea i te ihoparau Hebera teie te auraa “tei faataahia,” noa ˈtu e te manaˈo ra vetahi pae e ua taaihia te reira i te taˈo “feia tatara parau.” E mau aivanaa te mau Pharisea no roto mai i te feia riirii, aita e huaai taa ê. Ua faataa ê mai ratou i te mau peu moˈa viivii maoti te hoê philosophia o te hoê paieti taa ê, na roto i te faaohiparaa i te mau ture o te hiero no nia i te moˈaraa o te tahuˈa i roto i te mau huru tupuraa matauhia o te oraraa i te mau mahana atoa. Ua hamani te mau Pharisea i te hoê huru tatararaa apî i te mau Papai e te hoê manaˈo tei matauhia i muri aˈe te ture parau-vaha-hia. I te roaraa o ta Simon faatereraa, ua rahi atu â to ratou mana i te nominoraahia vetahi pae ei melo o te Gérousia (apooraa a te mau matahiapo), o tei matauhia i muri aˈe te Sunederi.

Te faatia ra o Josèphe e e taata haapii e e taata turu o Jean Hyrcan i te mau Pharisea i te omuaraa. I muri aˈe râ, ua avau te mau Pharisea ia ˈna no to ˈna oreraa e vaiiho i te toroa tahuˈa rahi. Ua taa ê roa ratou. Ua opani o Hyrcan i te mau faaueraa mana faaroo a te mau Pharisea. Ei faautuaraa hau, ua paturu oia i te mau Sadukea, te mau enemi faaroo iho o te mau Pharisea.

Ua taaihia paha te iˈoa Sadukea i te Tahuˈa Rahi o Zadoka, na to ˈna hoi mau huaai i rave na i te toroa tahuˈa mai te tau o Solomona mai. E ere râ o te taatoaraa o te mau Sadukea no teie huaai. Ia au ia Josèphe, o te mau Sadukea te mau opu nui e te feia taoˈa rahi o te nunaa, e aita te nunaa i turu ia ratou. Te na ô ra te taata tuatapapa bibilia ra o Schiffman e: “Te rahiraa o ratou . . . e au ra e e tahuˈa aore ra e feia o tei faaipoipo i te mau fetii o te mau tahuˈa rahi.” Mea na reira ïa ratou i taai-maoro-hia ˈi i te feia mana. No reira, ua faarirohia te tuhaa e rahi noa ra a te mau Pharisea i roto i te oraraa o te taata e to ratou manaˈo e faatae i te moˈaraa e au i te tahuˈa i nia i te nunaa taatoa, ei haamǎtaˈuraa o te nehenehe e haafifi i te mana iho o te mau Sadukea. I teie nei, i te mau matahiti hopea o ta Hyrcan faatereraa, ua mana faahou mai te mau Sadukea.

Ua rahi aˈe te poritita, ua iti mai te paieti

Hoê noa matahiti to Aristobule, te tamaiti matahiapo a Hyrcan, faatereraa hou a pohe ai. Ua tamau oia i te raveraa e faahepo i te taata ia fariu i nia i to Ituraia e ua faatae atoa oia i te mana Asmonéen i nia ia Galilea no nia. Teie râ, i raro aˈe i te faatereraa a to ˈna taeae o Alexandre Jannée, o tei faatere mai te matahiti 103 e tae atu i te matahiti 76 H.T.T., te naearaa i te opu hui arii Asmonéen te faito teitei roa ˈˈe o to ˈna mana.

Ua patoi o Alexandre Jannée i te raveraa matamua e ua faariro roa oia ia ˈna iho ei tahuˈa rahi e ei arii. Ua uˈana mai te peapea i rotopu i te mau Asmonéens e te mau Pharisea, ua tupu atoa te hoê tamaˈi tivira o tei haapohe e 50 000 ati Iuda. I muri aˈe i te oreraa te orureraa hau, ua rave o Jannée e ia patǐtǐhia e 800 o te mau orure hau i nia i te pou, te haamanaˈo maira ïa te reira i te mau arii etene. A fatata ˈi ratou i te pohe, ua taparahi-pohe-hia ta ratou mau vahine e mau tamarii i mua i to ratou mata, a arearea roa ˈi o Jannée e ta ˈna mau vahine. *

Noa ˈtu to ˈna au ore i te mau Pharisea, e taata poritita maramarama o Jannée. Ua ite oia e te turu-rahi-noa-hia ra te mau Pharisea. I nia i to ˈna roˈi poheraa, ua faaue oia i ta ˈna vahine o Salomé Alexandra e faatere e te mau Pharisea. Ua maiti o Jannée ia ˈna, eiaha ta ˈna mau tamaiti no te mono ia ˈna i roto i to ˈna basileia. Ua riro oia ei arii vahine aravihi, ma te horoa i te hoê o te mau tau hau roa ˈˈe na te nunaa i raro aˈe i te faatereraa Asmonéen (76-67 H.T.T.). Ua faahoˈihia te mau Pharisea i nia i to ratou mau tiaraa mana, e ua faaorehia te mau ture e opani ra i ta ratou mau faaueraa mana i te pae faaroo.

I te poheraa o Salomé, ua mârô ta ˈna nau tamaiti o Hyrcan II, tei tavini na ei tahuˈa rahi, e o Aristobule II no te haru i te mana. Aita to raua e ite hohonu i te pae poritita e te pae nuu mai to raua mau tupuna, e e au ra e aita atoa i taa ia raua te auraa o te vairaa mai e rahi noa ra o to Roma i te tuhaa fenua i muri aˈe i te hiˈa-roa-raa te basileia Séleucide. I te matahiti 63 H.T.T., ua fariu atu nau taeae e piti i nia i te arii Roma ra o Pompée a parahi ai oia i Damaseko e ua ani i ta ˈna tauturu no te faaafaro i to raua peapea. I taua noâ matahiti ra, ua haere o Pompée e ta ˈna mau nuu i Ierusalema e ua haru i taua oire ra. Tera ïa te haamataraa o te hopea o te basileia Asmonéen. I te matahiti 37 H.T.T., ua haruhia o Ierusalema e te arii no Idumea o Heroda Rahi, o ta te Apooraa huitoofa Roma i farii ei “Arii no Iudea,” ei “turu e ei hoa no te nunaa Roma.” Aita faahou te basileia Asmonéen.

Te tufaa Asmonéen

Mai te tau o te mau Asmonéens, mai ia Judas Maccabée e tae roa ia Aristobule II, i haamata ˈi te mau haapaoraa i te amahamaha o tei itehia i to Iesu vairaa mai i te fenua nei. I te omuaraa, mea itoito roa te mau Asmonéens no te haamoriraa i te Atua, i muri aˈe râ, ua haapao roa ino ratou i to ratou iho maitai. Ua aratai atu ta ratou mau tahuˈa, e ravea hoi ta ratou e tahoê i te nunaa na roto i te peeraa i te Ture a te Atua, i roto i te abuso o te peapea poritita. I roto i teie huru tupuraa, mea rahi te mau manaˈo faaroo amahamaha. Aita faahou te mau Asmonéens, tera râ, ua riro te aroraa no te haru i te mana faaroo i rotopu i te mau Sadukea, te mau Pharisea, e vetahi ê ei tapao faaite o te nunaa e faaterehia ra i teie nei e Heroda e Roma.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te tumu parau “O vai na te mau Maccabées?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 1998.

^ Te faahiti ra te “Tatararaa no nia ia Nahuma” o te mau otaro o te Miti Avaava i “te Liona o te riri” o tei “rî i te mau taata ora,” te faataa ra paha te reira i te tupuraa i faahitihia aˈenei.

[Tapura i te api 30]

(Hiˈo i te papai)

Te opu hui arii Asmonéen

Judas Maccabée Jonathan Maccabée Simon Maccabée

Jean Hyrcan

↓ ↓

Salomé Alexandra — faaipoipohia — Alexandre Jannée Aristobule

↓ ↓

Hyrcan II Aristobule II

[Hohoˈa i te api 27]

Ua imi o Judas Maccabée i te tiamâraa ati Iuda

[Faaiteraa i te tumu]

The Doré Bible Illustrations/Dover Publications, Inc.

[Hohoˈa i te api 29]

A aro ai te mau Asmonéens no te haru atoa i te mau oire e ere i te ati Iuda

[Faaiteraa i te tumu]

The Doré Bible Illustrations/Dover Publications, Inc.