Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tautururaa i te feia apî maoti te haapiiraa e tano

Te tautururaa i te feia apî maoti te haapiiraa e tano

Ia mau maite outou ma te nehenehe e te tiaturi papu

Te tautururaa i te feia apî maoti te haapiiraa e tano

E KERISETIANO o Epaphera no te senekele matamua o tei haere na i Roma. Noa ˈtu râ e e tumu iho â i haere ai oia i ǒ, te manaˈonaˈo noa ra oia i te oire o Kolosa i Asia Iti. Inaha, i poro na oia i te parau apî maitai i ǒ e eita e ore e i tauturu na oia i te tahi pae no Kolosa ia riro mai ei pǐpǐ na Iesu Mesia. (Kolosa 1:7) Ua haapeapea roa o Epaphera no te mau hoa faaroo i Kolosa, ua papai atu hoi te aposetolo Paulo ia ratou mai Roma ˈtu e: “O Epaphera . . . te aroha ˈtu nei ia outou, e te tautoo-maite-raa i te pure ia outou aita e faaea, ia mau maite â outou ma te nehenehe, e te î [i te tiaturi papu] i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.”—Kolosa 4:12; MN.

Oia atoa, te pure ra te mau metua tane e te mau metua vahine Kerisetiano no teie tau ma te uˈanana no te au-maitai-raa pae varua o ta ratou mau tamarii. Te tutava ra teie mau metua i te faahotu i te here i te Atua i roto i te mafatu o ta ratou mau taurearea ia mau papu hoi ratou i roto i te faaroo.

Mea rahi te mau Kerisetiano apî tei ani i te tauturu no te faaruru i te mau fifi ta ratou e farerei ra i te haapiiraa e i te tahi atu vahi. Teie ta te hoê potii 15 matahiti i parau: “Te rahi noa ˈtu ra to matou mau fifi. Mea riaria roa te oraraa. Te hinaaro ra matou i te tauturu!” Ua pahonohia anei te mau aniraa a taua feia apî ra e te mau pure a te mau metua paieti? E! Te horoahia ra te hoê haapiiraa niuhia i nia i te Bibilia na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Te faahiti ra teie tumu parau i te tahi mau papai o tei tauturu tau hanere tausani feia apî ia ‘mau maite ma te nehenehe e te tiaturi papu.’ E hiˈo mai tatou i te tahi o teie mau papai.

“Inaha . . . 15 000 ite apî!”

I te avaˈe Atete 1941, 115 000 taata tei putuputu mai i Saint-Louis, Missouri, U.S.A., no te tairururaa rahi roa ˈˈe ta te mau Ite no Iehova i faatupu i taua taime ra. I te mahana hopea o taua tairururaa ra—“Te mahana no te mau tamarii”—fatata 15 000 tamarii e parahi ra i pihai i te tahua, tei faaroo maitai a hohora ˈi Joseph F. Rutherford i te tumu parau ra “Mau tamarii a te Arii.” A fatata ˈi ta ˈna oreroraa parau i te hope, ua na ô o Rutherford, e 71 matahiti, ma te taˈiraa reo o te hoê metua tane e:

“Outou paatoa . . . te mau tamarii o tei farii . . . i te faaroo i te Atua e ta ˈna Arii, a tia mai na i nia.” Ua tia amui maira te mau tamarii. “Inaha,” ta Taeae Rutherford ïa i parau, “e hau atu i te 15 000 ite apî no te Basileia!” Ua popo aˈera te taata. Ua parau â te taeae orero e: “Outou paatoa o te hinaaro e imi i te mau ravea atoa no te faaite i te Basileia o te Atua ia vetahi ê . . . , a parau na ïa E.” Ua pahono te mau tamarii ma te reo puai “E!” Ia oti, ua faaite aˈera oia i te buka apî ra Enfants, o tei fariihia ma te popo roa.

I muri aˈe i teie oreroraa parau haaputapû, ua haere te feia apî ma te anairaa roa i nia i te tahua, a horoa mai ai Taeae Rutherford i ta ratou buka apî. Ua tahe te roimata o te feia i putuputu mai a ite ai ratou i te reira. Teie ta te hoê taata tei ite mata roa i te reira i parau: “O te taata aau etaeta anaˈe te ore e maere ia ite oia i te feia apî [ia faaite] i to ratou tiaturi e to ratou faaroo hope i to ratou Atua, o Iehova.”

I taua tairururaa ra eita e moehia, 1 300 feia apî tei bapetizohia ei taipe o ta ratou euhe ia Iehova. Mea rahi o ratou o tei mau papu i roto i te faaroo e tae roa mai i teie mahana. Te turu ra ratou i ta ratou mau amuiraa, te tavini ra i te Betela ei rima tauturu, aore ra te haa ra ei mitionare i te mau fenua ěê. Oia mau, ua haaputapû maoro “Te mahana no te mau tamarii” e te buka Enfants i te mafatu o te feia apî e rave rahi!

“E au ra e e tae mai te reira i te taime tia”

I te roaraa o te mau matahiti 1970, ua nenei te mau Ite no Iehova e toru atu â buka o tei haaputapû i te mafatu o te mau hanere tausani feia apî. Oia hoi, Faaroo i te Orometua rahi, Votre jeunesse—Comment en tirer le meilleur parti, e Ta ˈu Buka Aamu Bibilia. I te matahiti 1982 i haamata ˈi te tuhaa ra “Les jeunes s’interrogent . . .” i te mahiti i roto i te vea A ara mai na! Ua faatupu teie mau tumu parau i te anaanatae o te feia apî e o te mau ruhiruhia. “I te mau po atoa, e haamauruuru vau i te Atua no to ˈna raveraa e ia neneihia te reira,” ta te hoê ïa taurearea tamaroa 14 matahiti i parau. “Mea au roa na ˈu te mau tumu parau,” ta te hoê ïa potii 13 matahiti i parau, “e au ra e e tae mai te reira i te taime tia.” Te tu ra te manaˈo o te mau metua e o te mau matahiapo Kerisetiano nominohia e mea tano e mea maitai teie mau tumu parau.

I te matahiti 1989, fatata e 200 tumu parau “Les jeunes s’interrogent . . .” tei mahiti i roto i te A ara mai na! I te Tairururaa mataeinaa “Te paieti” i tupu i taua matahiti ra, ua mahiti mai te buka ra Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques. Ua tauturu anei teie buka i te feia apî ia mau papu i roto i te faaroo? Ua papai e toru taurearea tamaroa e: “Ua faufaahia matou ma te faahiahia i teie buka i roto i te maramaramaraa i to matou mau fifi e te iteraa nafea ia faaruru atu. Mauruuru no to outou haapaoraa i to matou au-maitai-raa.” Tera atoa te manaˈo o te feia taio apî e rave rahi e ati aˈe te ao nei.

“Ua mâha to mâua poia pae varua”

I te matahiti 1999, ua horoa mai te mau Ite no Iehova i te tahi atu â huru haapiiraa e tano no te feia apî—te video Young People Ask—How Can I Make Real Friends? Ua faatupu te reira i te hoê pahonoraa anaanatae. “Ua faahoruhoru roa teie video ia ˈu,” ta te hoê ïa potii 14 matahiti i parau. “E riro teie video ei tuhaa tamau o ta tatou maa pae varua,” ta te hoê ïa mama taa noa i parau. “Mea mahanahana mau â ia ite e te here ra e te haapao mau ra to tatou Hoa rahi, o Iehova, i te feia apî i roto i ta ˈna faanahonahoraa o te ao taatoa,” ta te hoê ïa vahine faaipoipo apî i parau.

Eaha ta te video i rave? Te na ô ra te feia apî e: “Ua tauturu te reira ia ˈu ia ara i to ˈu mau hoa, ia mahora i roto i te amuiraa, e ia faariro ia Iehova ei hoa no ˈu.” “Ua tauturu te reira ia ˈu ia faaruru i to ˈu mau hoa.” “Ua haapapu te reira i ta ˈu faaotiraa e tavini ia Iehova i te faito rahi roa ˈˈe o te maraa ia ˈu.” E ua papai nau hoa faaipoipo e: “Mauruuru roa no te horoaraa mai i teie ‘maa.’ Ua mâha to mâua poia pae varua.”

Ma te haapao maitai i ta ˈna ohipa faauehia e te Atua, te horoa maira “te tavini haapao maitai e te paari” faatavaihia i te maa pae varua i te taime tia na te feia atoa e farii atu. E auê te oaoa e ia hiˈo tatou e te tauturu rahi ra te haapiiraa bibilia i te feia apî i teie mahana ia ‘mau maite ma te nehenehe e te tiaturi papu i te mau hinaaro atoa o te Atua ra’!