Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tahoê te haamoriraa mau i te taata

E tahoê te haamoriraa mau i te taata

E tahoê te haamoriraa mau i te taata

NOA ˈTU e i te pae rahi, e faaamahamaha te haapaoraa i te taata, e mana to te haamoriraa i te Atua mau hoê roa e tahoê i te taata. A riro ai o Iseraela ei nunaa maitihia e te Atua, mea rahi te mau Etene haavare ore o tei faataehia i te haamoriraa mau ra. Ei hiˈoraa, ua faarue o Ruta i te mau atua o to ˈna fenua tumu o Moabi e ua na ô oia ia Naomi e: “To oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua.” (Ruta 1:16) I te senekele matamua T.T., mea rahi te mau Etene tei riro mai ei feia haamori i te Atua mau. (Ohipa 13:48; 17:4) I muri aˈe, i to te mau aposetolo a Iesu haamataraa i te reva i te mau vahi atea no te faaite i te parau apî maitai, ua tahoê te tahi atu â mau taata haavare ore i roto i te haamoriraa i te Atua mau. ‘Ua fariu mai outou i te Atua, mai te mau idolo maira, e haamori i te Atua mau, e te Atua ora ra,’ ta te aposetolo Paulo ïa i papai. (Tesalonia 1, 1:9) E mana anei to te haamoriraa i te Atua mau e tahoê i te taata i teie mahana?

Te onoono ra te feia tiaturi atâ e mea hape ia parau no nia i “te feia haamori mau” aore ra “te Atua mau.” Aita ratou i ite nafea te taata e nehenehe ai e haapii mai i te parau mau, no reira paha ratou e manaˈo ai mai tera. Ua taa râ i te feia no te mau huru oraraa e rave rahi o te imi ra i te parau mau e e ere na te taata iho e maiti nafea ia haamori. Hoê anaˈe o te au ta tatou haamoriraa, oia te Atua ra o Iehova o tei poiete i te mau mea atoa. (Apokalupo 4:11) O o ˈna te Atua mau, e e tiaraa to ˈna e faataa nafea tatou e haamori ai ia ˈna.

No te tauturu ia tatou ia haroaroa i ta ˈna mau titauraa, ua horoa mai Iehova i te ite na roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. Fatata o te taata atoa i nia i te fenua i teie mahana te fanaˈo ra i te Bibilia taatoa aore ra te mau tuhaa o te reira. Hau atu â, ua parau te Tamaiti a te Atua e: ‘Ia mau maite outou i ta ˈu parau, e ite ïa outou i te parau mau.’ (Ioane 8:31, 32) No reira, e nehenehe e itea mai ia tatou te parau mau. E e mau mirioni taata aau rotahi no te mau haapaoraa taa ê, teie e farii nei ma te itoito i teie parau mau e e tahoê nei i roto i te haamoriraa mau.—Mataio 28:19, 20; Apokalupo 7:9, 10.

Auhoêraa na te ao atoa i to tatou tau!

Te faahiti ra te hoê parau tohu faahiahia i roto i te buka bibilia a Zephania i te haere-amui-raa mai te taata no te mau huru oraraa rau. Te na ô ra oia e: “I reira vau [te Atua ra o Iehova] e taui ai i te reo o te mau nunaa ei reo ateate, ia tiaoro paatoa ratou i te iˈoa o Iehova, ia tavini ratou ia ˈna ma te aau hoê.” (Zephania 3:9, MN) Mea nehenehe mau â teie faataaraa o te feia tei taui e tavini ra i te Atua i roto i te auhoêraa!

Afea te reira i te tupuraa? Te na ô ra te Zephania 3:8 e: “E tiai mai na râ ia ˈu, te na reira maira Iehova, e ia tae i te mahana e tia ˈi au i nia e rave i ta ˈu i noaa ra; teie hoi ta ˈu parau, e haaputu i te mau fenua, e amui mai i te mau basileia, ia ninii atu vau i ta ˈu nei tahoo i nia ia ratou, i te uˈana atoa o to ˈu nei riri: e pau roa hoi te mau fenua i te auahi ra i to ˈu nei hae.” Oia, a haaputu ai Iehova i te mau nunaa e na mua ˈˈe râ oia e ninii ai i to ˈna riri i nia ia ratou, e taui oia i te reo o te feia haehaa o te fenua ei reo ateate. Te tupu ra te reira i teie mahana, no te mea ua haamata aˈena te haaputuputuraa o te mau nunaa atoa no te tamaˈi i te mahana rahi o te Atua Mana hope i Aramagedo.—Apokalupo 16:14, 16.

No te tahoê i to ˈna nunaa, e horoa Iehova i te reo ateate na ratou. To roto te maramarama-maitai-raa i te parau mau bibilia no nia i te Atua e ta ˈna mau opuaraa, i teie reo apî. Te auraa e paraparau i te reo ateate, e tiaturi ïa i te parau mau, e haapii i te reira ia vetahi ê, e e ora ia au i ta te Atua mau ture e mau faaueraa tumu. Mea titauhia ia haapae i te mau ohipa poritita faaamahamaha e ia tinai i te mau huru miimii i roto i te aau, mai te riri i te nunaa ê e te here aiˈa faaamahamaha o teie nei ao. (Ioane 17:14; Ohipa 10:34, 35) E nehenehe te feia aau rotahi atoa o te hinaaro i te parau mau e haapii i teie reo. E hiˈo mai tatou nafea na taata e pae tei faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu—e haapaoraa ê ta ratou na mua ˈˈe—e tahoê ai i teie nei i roto i te haamoriraa i te Atua mau hoê roa ra o Iehova.

Ua tahoê ratou i roto i te haamoriraa mau

I to Fidelia, te vahine Katolika paieti, hooraa mai i te hoê Bibilia no te ohipa haapiiraa a ta ˈna tamahine, ua ani oia i te perepitero e faataa maoti te Bibilia eaha te huru o ta ˈna na toopae tamarii i pohe. “Auê te peapea e!” ta ˈna ïa e parau ra. No reira, i to te mau Ite no Iehova haereraa ˈtu i ǒ ˈna ra, ua ui oia ia ratou i te hoê â uiraa. I to ˈna taioraa i roto i ta ˈna iho Bibilia i te parau mau no nia i te huru o te feia pohe, ua taa aˈera ia ˈna e ua haavare mau â te ekalesia ia ˈna. Ua haapii oia e aita e parau itea a te feia pohe e no reira, aita ratou e mauiui ra i roto i te rimepo aore ra i te tahi atu vahi. (Salamo 146:4; Koheleta 9:5) Ua faarue o Fidelia i ta ˈna mau hohoˈa faaroo atoa, ua faarue i te ekalesia, e ua haapii i te Bibilia. (Ioane 1, 5:21) I na matahiti hoê ahuru i mahemo, ua oaoa oia i te haapii i te parau mau bibilia ia vetahi ê.

Ua reva o Tara no Katmandou i te hoê fenua aita i rahi te mau hiero Hindous i reira. Ua haere oia e mataitai i te hoê fare pure Méthodiste ma te tiaturi e e mâha to ˈna mau hinaaro pae varua. Aita râ i itea mai ia ˈna te pahonoraa i ta ˈna uiraa no nia i te mauiui o te taata. I muri aˈe, ua farerei te mau Ite no Iehova ia ˈna e ua pûpû atu i te hoê haapiiraa bibilia. Te na ô ra Tara e: “Ua taa aˈera ia ˈu e e ere o te Atua aroha te tumu o te mau mauiui atoa i roto i te ao . . . Ua au roa vau i te tiaturiraa o te hoê ao apî o te hau e te au-maite-raa.” (Apokalupo 21:3, 4) Ua faarue o Tara, ei Ite no Iehova, i ta ˈna mau hohoˈa Hindous, ua faaea i te rave i te mau peu faaroo a to ˈna fenua tumu, e ua ite i te oaoa mau i roto i te tautururaa i te haapao i te mau hinaaro pae varua o vetahi ê.

E taata taura o Panya, te Bouddhiste, i to te mau Ite no Iehova farereiraa ia ˈna i te taime matamua i Bangkok, no reira oia i anaanatae ai i te mau parau tohu i roto i te Bibilia. Te faatia ra o Panya e: “I to ˈu iteraa no te aha te mau tupuraa i teie tau e taa ê roa ˈi i te opuaraa matamua a te Atua Poiete e eaha ta ˈna ravea no te faaore i te ino i ravehia e te feia e patoi ra ia ˈna e i to ˈna mana arii, mai te mea ra e ua iritihia te paruru i mua i to ˈu mata. Mea au maite roa te mau mea atoa no nia i te poroi o te Bibilia. Ua here atura vau ia Iehova ei ihotaata; na te reira i turai ia ˈu ia rave i ta ˈu i ite e e mea tia. Te ru ra vau i te tauturu ia vetahi ê ia ite ratou i te taa-ê-raa i roto i te paari o te taata e te paari o te Atua. Ua taui mau â te paari mau i to ˈu oraraa.”

Ia maoro rii, ua haamata o Virgil i te feaa roa i ta ˈna mau tiaturiraa faaroo. Ua pure aˈera oia i te Atua ia ite oia i te parau mau, noa ˈtu eaha te reira, noa ˈtu eaha te vahi, eiaha râ nafea ia tauturu i te feia ereere e no nia i ta ˈna i manaˈo e ei faanahonahoraa o te riri i te popaa. “I to ˈu araraa i te poipoi aˈe i muri aˈe i to ˈu pureraa i te Atua ma te uˈanana,” ta Virgil ïa e haamanaˈo ra, “ua ite au i te hoê vea o Te Pare Tiairaa i roto i te fare. . . . E taata paha tei patia mai i te reira na raro aˈe i te opani.” Aita i maoro, te haapii rahi ra oia i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Te na ô â ra oia e: “A tahi ra vau a mauruuru ai i roto i to ˈu oraraa. . . . Ua haamata te hoê tiaturiraa i te hiti mai i roto ia ˈu.” Aita i maoro, ua amui atu o Virgil i te feia o te pûpû ra i te tiaturiraa mau hoê roa e vai ra i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia.

Ua maere o Charo no Marite Latino i to te hoê Ite o Gladys te iˈoa iteraa e e fifi to ˈna e ta ˈna mau tamarii nainai e to ˈna haamataraa i te tauturu ia ˈna ma te afai ia ˈna i te matete. Ia maoro rii, ua farii o Charo i te pûpûraa a Gladys e haapii i te Bibilia i te fare. I to Charo iteraa i roto i ta ˈna iho Bibilia e e ere o te taata atoa te haere i nia i te raˈi, e haamaitai atoa râ Iehova i te mau taata i nia i te fenua i te ora mure ore, ua maere oia. (Salamo 37:11, 29) Ua faaite atoa o Charo iho i teie tiaturiraa ia vetahi ê i te roaraa o na matahiti 15 i mahemo.

A feruri na ia î te fenua taatoa i te mau taata haavare ore o tei tahoê i roto i te haamoriraa ia Iehova, te Atua mau hoê roa! E ere teie i te moemoeâ. Na Iehova i tǎpǔ i te reira. Na roto i te arai o ta ˈna peropheta Zephania, ua parau te Atua e: ‘E vaiiho â vau i roto ia oe ra i te feia haehaa e te veve, e tiaturi ratou i te iˈoa o Iehova. E ore ratou e rave i te ino, e ore ratou e haavare, e ore hoi e arero-haavare-hia to roto i to ratou vaha, e e ore te hoê e haamǎtaˈutaˈu mai.’ (Zephania 3:12, 13) Mai te peu e te putapû ra outou i teie parau tǎpǔ, a haapao maite ïa i te aˈoraa o te Bibilia: “E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”—Zephania 2:3.