Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E vai anei te haamaitairaa a iehova i nia ia outou?

E vai anei te haamaitairaa a iehova i nia ia outou?

E vai anei te haamaitairaa a iehova i nia ia outou?

“E iri atoa teie atoa nei mau maitai i nia ia oe, e e vai mau â ia oe, ia faaroo oe i te reo o to Atua ra o Iehova.”—DEUTERONOMI 28:2.

1. Eaha te mea e noaa ˈi te mau haamaitairaa i te mau Iseraela aore ra e roohia ˈi ratou i te ino?

 FATATA i te hopea o to ratou hahaereraa e 40 matahiti na te medebara, te tiahapa ra te mau Iseraela i te vahi papu i Moabi. To mua te Fenua Tǎpǔhia ia ratou. I teie nei, te papai ra o Mose i te buka Deuteronomi, to roto te hoê anairaa haamaitairaa e ino. Ia “faaroo” te nunaa Iseraela ‘i te reo o te Atua ra o Iehova’ na roto i te auraroraa ia ˈna, e “vai” te mau haamaitairaa i nia ia ratou. Ua here Iehova ia ratou ei “faufaa taa ê” na ˈna e ua hinaaro oia e faaohipa i to ˈna mana no ratou. Aita râ ratou i faaroo noa ia ˈna, e roo-mau-hia ïa ratou i te ino.—Deuteronomi 8:10-14; 26:18, MN; 28:2, 15.

2. Eaha te auraa e vai ra i roto i te mau ihoparau Hebera i hurihia ei “faaroo” e ei “vai” i roto i te Deuteronomi 28:2?

2 Te vai ra te manaˈo o te tamau-noa-raa i roto i te ihoparau Hebera i hurihia ei “faaroo” i roto i te Deuteronomi 28:2. Eiaha te nunaa o Iehova e faaroo ia ˈna i te tahi noa mau taime; e tia ia ratou ia tamau i te faaroo i te mau mea atoa. I reira noa te haamaitairaa a te Atua e vai ai i nia ia ratou. Ua faataahia te ihoparau Hebera i hurihia ei “vai” mai te hoê taˈo no te pae aˈuaˈuraa mea pinepine teie to ˈna auraa “e noaa” aore ra “e raea.”

3. Nafea tatou e nehenehe ai e riro mai ia Iosua, e no te aha te reira e riro ai ei mea faufaa roa?

3 Ua maiti te aratai Iseraela ra o Iosua e faaroo ia Iehova e no reira, ua fanaˈo oia i te mau haamaitairaa. Ua parau Iosua e: “E faataa na outou i teie nei mahana i ta outou e haamori . . . Area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.” Pahono atura te nunaa e: “Eiaha roa ïa parau ia matou i te faarue ia Iehova e te haamori i te mau atua ěê.” (Iosua 24:15, 16) No to Iosua haerea maitai, to roto oia i te pae iti o to ˈna ui tei haamaitaihia e haere i te Fenua Tǎpǔhia. I teie tau, te tia nei tatou i te uputa o te hoê Fenua Tǎpǔhia hau ê i te rahi—te hoê fenua paradaiso i reira te mau haamaitairaa rarahi atu â i to te tau o Iosua e tiai mai ai i te feia atoa ta te Atua e farii maitai ra. E vai anei taua haamaitairaa ra i nia ia outou? E na reira ia tamau noa outou i te faaroo ia Iehova. No te tauturu i te haapaari i ta outou faaoti-maite-raa e na reira, a hiˈo na i te tuatapaparaa o te nunaa Iseraela i tahito ra e te hiˈoraa o te tahi mau taata o te riro ei haapiiraa na tatou.—Roma 15:4.

Haamaitairaa aore ra ino?

4. Ei pahonoraa i te pure a Solomona, eaha ta te Atua i horoa na ˈna, e eaha to tatou huru i mua i te mau haamaitairaa mai tera, e tia ˈi?

4 I te roaraa o te rahiraa o te faatereraa a te arii Solomona, ua noaa i te mau Iseraela te mau haamaitairaa taa ê a Iehova. Ua fanaˈo rahi roa ratou i te panoonoo ore e te mau mea maitatai. (Mau arii 1, 4:25) Ua tui te roo o te taoˈa a Solomona, aita hoi oia i ani i te taoˈa rahi i te Atua. Area râ, a apî noa ˈi oia e te paari ore, ua pure oia no te ani i te hoê mafatu faaroo—te hoê titauraa ta Iehova i pahono na roto i te haamaitairaa ia ˈna i te paari e te maramarama. Maoti te reira i haava ˈi Solomona i te nunaa ma te tano, a haroaroa ˈi i te maitai e te ino. Noa ˈtu e ua horoa atoa te Atua i te taoˈa rahi e te hinuhinu na ˈna, ei taurearea, mea haafaufaa roa na Solomona te huru hau ê o te mau taoˈa pae varua. (Mau arii 1, 3:9-13) Mea rahi anei ta tatou i te pae materia aore ra aita, ia mauruuru mau â tatou ia fanaˈo tatou i te farii maitai a Iehova e ia rahi ta tatou taoˈa pae varua!

5. Eaha tei tupu i to te nunaa no Iseraela e no Iuda oreraa e tamau i te faaroo ia Iehova?

5 Aita te mau Iseraela i faaite i te aau mehara no te haamaitairaa a Iehova. No to ratou oreraa e tamau i te faaroo ia ˈna, ua roohia ratou i te mau ino i tohuhia. Ei faahopearaa, ua pau ratou i to ratou mau enemi e ua hopoi-tîtî-hia to Iseraela e to Iuda. (Deuteronomi 28:36; Mau arii 2, 17:22, 23; Paraleipomeno 2, 36:17-20) Ua haapii anei te nunaa o te Atua na roto i teie haamauiuiraa e e vai te haamaitairaa a te Atua i nia noa i te feia e tamau i te faaroo ia Iehova? Ua nehenehe i te toea ati Iuda tei hoˈi i to ratou fenua i te matahiti 537 H.T.T. e faaite e ua noaa anei ia ratou ‘te hoê aau haapao maitai’ e ua ite ratou i teie nei e mea faufaa ia tamau i te faaroo i te Atua.—Salamo 90:12.

6. (a) No te aha Iehova i tono ai ia Hagai e ia Zekaria e tohu i mua i to ˈna nunaa? (b) Eaha te manaˈo tumu i faataahia i roto i te poroi a te Atua ta Hagai i faahiti?

6 Ua faatia te mau ati Iuda i hoˈi i to ratou fenua i te hoê fata e ua haamata i te ohipa i nia i te hiero o Ierusalema. I te hitiraa mai râ te patoiraa puai, ua haamata to ratou itoito i te aueue e ua faaea te paturaa. (Ezera 3:1-3, 10; 4:1-4, 23, 24) Ua haamata atoa ratou i te tuu i to ratou oraraa fanaˈo na mua. No reira te Atua i tono ai i te mau peropheta Hagai e Zekaria e faaitoito faahou i te nunaa no te haamoriraa mau. Na roto ia Hagai, ua parau Iehova e: “E mea au anei ia outou, e te mau taata nei, ia parahi i roto i to outou mau fare apǎapǎhia ra, e e vaiiho noa anei i teie nei fare [haamoriraa]? . . . E haamanaˈo maite na i to outou na mau haerea. E rahi ta outou i ueue, e iti râ tei hopoihia mai; ua amu outou, aita râ i paia. . . . E tei noaa ia ˈna te utua ra, i noaa ïa no te pute motumotu ra.” (Hagai 1:4-6) Eita e noaa te haamaitairaa a Iehova ia vaiihohia te mau tapiraa pae varua no te imi i te mau maitai materia.—Luka 12:15-21.

7. No te aha Iehova i parau ai i te mau ati Iuda: “E haamanaˈo maite i to outou mau haerea”?

7 Ma te riro roa ˈtu i te mau tapitapiraa o te mau mahana atoa, ua haamoe te mau ati Iuda e e vai te mau haamaitairaa a te Atua ei ûa e ei anotau auhune i nia ia ratou mai te peu noa e e tamau noa ratou i te auraro i te Atua, tae noa ˈtu i roto i te patoiraa. (Hagai 1:9-11) Mea tano mau ïa te aˈoraa ra: “E haamanaˈo maite i to outou mau haerea.” (Hagai 1:7) Oia mau, te parau ra Iehova ia ratou e: ‘A feruri na! A hiˈo na i te taairaa e vai ra i rotopu i ta outou ohipa faufaa ore i roto i te mau faaapu e te huru ano o ta ˈu fare haamoriraa.’ I te pae hopea, ua putapû te mafatu o te feia i faaroo i te mau parau faauruahia a te mau peropheta a Iehova, ua haamata faahou hoi te nunaa i te ohipa i nia i te hiero, e ua oti i te matahiti 515 H.T.T.

8. Eaha te aˈoraa a Iehova i te mau ati Iuda i te tau o Malaki, e no te aha?

8 I muri aˈe, i te tau o te peropheta Malaki, ua haamata faahou te mau ati Iuda i te feaapiti i te pae varua, a hopoi atoa ˈi i te tusia au ore i te Atua. (Malaki 1:6-8) No reira Iehova i aˈo ai ia ratou e hopoi mai i te ahururaa o ta ratou mau hotu i roto i te fare maehaa e e tamata ia ˈna eita anei oia e iriti i te mau haamaramarama o te raˈi a ninii mau ai i te haamaitairaa i nia ia ratou e ia mâha roa te hinaaro. (Malaki 3:10) Mea maamaa mau te mau ati Iuda i te haa-puai-raa ia roaa mai te mau mea iho ta te Atua e horoa rahi na ratou ia tamau noa ratou i te faaroo i to ˈna reo!—Paraleipomeno 2, 31:10.

9. E hiˈopoa tatou i te oraraa o teihea na taata e toru o te aamu bibilia?

9 Taa ê atu i te faataaraa i te tuatapaparaa o te nunaa Iseraela, te faatia ra te Bibilia no nia i te oraraa o te mau taata e rave rahi o tei fanaˈo i te mau haamaitairaa aore ra tei roohia i te mau ino no ǒ mai i te Atua ra, tei te tamauraa ratou i te faaroo ia Iehova aore ra aita. E hiˈo anaˈe eaha ta tatou e haapii mai na roto e toru o ratou—o Boaza, o Nabala, e o Hana. No reira, e hinaaro paha outou e taio i te buka Ruta, oia atoa te Samuela 1, 1:1–2:21 e te Samuela 1, 25:2-42.

Ua faaroo Boaza i te Atua

10. Eaha te tahi mau mea e au ia Boaza e ia Nabala?

10 Noa ˈtu e e ere hoê â tau o Boaza e o Nabala, te vai ra te tahi mau mea e au ia raua. Ei hiˈoraa, no te fenua o Iuda raua e piti atoa ra. E na fatu fenua ona raua, e to mua ia raua e piti atoa ra te ravea taa ê e faaite i te maitai i nia i te taata e vevehia ra. I reira râ te faaauraa e hope ai.

11. Nafea to Boaza faaiteraa e ua tamau oia i te faaroo ia Iehova?

11 I ora na Boaza i te tau o te mau haava a Iseraela. I hamani maitai na oia ia vetahi ê ma te faatura, e e manaˈo maitai roa to ta ˈna feia ooti ia ˈna. (Ruta 2:4) Ei auraroraa i te Ture, e rave iho â Boaza e ia vaiihohia te mau toea rii i roto i to ˈna aua na tei hepohepo e tei veve. (Levitiko 19:9, 10) Eaha ta Boaza i rave i to ˈna faarooraa no nia ia Ruta e o Naomi e iteraa i te itoito o Ruta i te imiraa i te maa na to ˈna metua hoovai vahine paari? Ua faatura taa ê oia ia Ruta e ua faaue i to ˈna mau taata e vaiiho ia ˈna ia ohi i te mau toea rii i roto i to ˈna aua. Na roto i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa i rave ma te here, ua faaite Boaza e e taata haapao oia i ta te varua e te faaroo ia Iehova. No reira oia i fanaˈo ai i te farii maitai a te Atua.—Levitiko 19:18; Ruta 2:5-16.

12, 13. (a) Nafea to Boaza faaiteraa i te faatura rahi no te ture a Iehova no nia i te hoo-faahou-raa mai? (b) Eaha te mau haamaitairaa a te Atua i vai mai i nia ia Boaza?

12 Te haapapuraa rahi roa ˈˈe e ua tamau Boaza i te faaroo ia Iehova, o to ˈna ïa haaraa ma te miimii ore ia au i te ture a te Atua no nia i te hoo-faahou-raa mai. Ua rave Boaza i te mau mea atoa ta ˈna i nehenehe no te haapapu e e vai noa te tufaa a to ˈna fetii—ta Naomi tane i pohe, o Elimeleka—i roto i to Elimeleka utuafare. Na roto i te ‘faaipoiporaa i te taeae o te tane,’ e tia i te hoê vahine ivi ia faaipoipo i te fetii fatata roa ˈˈe o te tane i pohe e ia tapea te tamaiti ta raua e fanau mai i te tufaa. (Deuteronomi 25:5-10; Levitiko 25:47-49) Ua tia o Ruta no te faaipoiporaa ei mono ia Naomi, ua mairi hoi ia ˈna te matahiti no te fanau i te tama. I muri aˈe i to te hoê fetii fatata aˈe o Elimeleka patoiraa i te tauturu ia Naomi, ua rave Boaza ia Ruta ei vahine na ˈna. Ua faarirohia to raua tamaiti o Obeda ei huaai o Naomi e ei taata aiˈa au i te ture o Elimeleka.—Ruta 2:19, 20; 4:1, 6, 9, 13-16.

13 Ua vai te mau haamaitairaa rarahi i nia ia Boaza no to ˈna haapaoraa ma te miimii ore i te ture a te Atua. Na roto i to raua tamaiti o Obeda, ua haamaitaihia raua Ruta i te fanaˈoraa taa ê e riro ei tupuna o Iesu Mesia. (Ruta 2:12; 4:13, 21, 22; Mataio 1:1, 5, 6) Maoti te mau haaraa miimii ore a Boaza, te haapii nei tatou e e vai iho â te mau haamaitairaa i nia i te feia e faaite i te here ia vetahi ê e te haa ia au i te mau titauraa a te Atua.

Aita o Nabala i faaroo

14. Eaha te huru taata o Nabala?

14 Taa ê atu ia Boaza, aita Nabala i faaroo ia Iehova. Ua ofati oia i te ture a te Atua: “E aroha râ oe i te taata tupu mai to aroha ia oe iho na.” (Levitiko 19:18) E ere o Nabala i te hoê taata o te haapao i ta te varua; e taata “mârô râ . . . , e te rave i te parau iino” oia. O ta ˈna iho mau tavini te parau e “e taata parau-ino rahi” oia. E tano maitai to ˈna iˈoa o Nabala, teie hoi te auraa “feruriraa ore,” aore ra “maamaa.” (Samuela 1, 25:3, 17, 25) E nafea ïa Nabala mai te peu e e ravea ta ˈna no te faaite i te maitai i te hoê taata e veve ra—o Davida, tei faatavaihia e Iehova?—Samuela 1, 16:13.

15. Ua nafea o Nabala ia Davida, e nafea to Abigaila taa-ê-raa i ta ˈna tane i te reira paeau?

15 I to ratou puhaparaa i pihai iho i te mau nǎnǎ a Nabala, ua paruru atu o Davida e to ˈna mau taata i te reira ma te ore e titau i te moni, i te mau pǔpǔ eiâ. “Mai te aua ra ratou ia matou i te rui e i te ao,” o ta te hoê ïa tiai mamoe a Nabala i parau. I to te mau vea râ a Davida aniraa i te tahi maa, “ua avau” o Nabala “ia ratou” e ua faahoˈi ia ratou ma te maa ore. (Samuela 1, 25:2-16) Ua hopoi vave noa te vahine a Nabala, o Abigaila, i te maa na Davida. Ma te riri i te rahi, te fatata roa ra o Davida i te haapohe roa ia Nabala e to ˈna mau taata. Ua faaora ïa te haaraa a Abigaila i te taata e rave rahi e ua tapea ia Davida eiaha oia ia harahia i te hara toto. Ua rahi roa râ te nounou e te ino o Nabala. Fatata hoê ahuru mahana i muri aˈe, “tairihia ihora Nabala e Iehova, pohe roa aˈera.”—Samuela 1, 25:18-38.

16. Nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Boaza e e haapae i te huru o Nabala?

16 Auê ïa taa-ê-raa i roto ia Boaza e ia Nabala! E tia ia tatou ia haapae i te huru ino e te miimii o Nabala, e pee anaˈe i te maitai e te miimii ore o Boaza. (Hebera 13:16) E nehenehe tatou e na reira na roto i te faaohiparaa i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “Te vai nei ta tatou ravea, e hamani maitai tatou i te taata atoa, ia rahi atu râ i to te fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) I teie tau, e fanaˈoraa taa ê na te mau “mamoe ê atu” a Iesu, te mau Kerisetiano o te ora ˈtu i te fenua nei, e hamani maitai i te feia faatavaihia a Iehova, te toea o na 144 000 o te horoahia ˈtu te oraraa pohe ore i nia i te raˈi. (Ioane 10:16; Korinetia 1, 15:50-53; Apokalupo 14:1, 4) E faariro Iesu i teie mau haaraa mai te huru ra e ua ravehia i nia ia ˈna iho, e na roto i te raveraa i teie mau mea maitatai, e noaa mai te haamaitairaa rahi a Iehova.—Mataio 25:34-40; Ioane 1, 3:18.

Mau ati o Hana e to ˈna haamaitairaahia

17. Eaha te mau ati ta Hana i farerei, e eaha te huru feruriraa ta ˈna i faaite?

17 Ua vai atoa te haamaitairaa a Iehova i nia i te vahine paieti ra o Hana. I faaea na oia i te tuhaa fenua mouˈa o Epheraima e ta ˈna tane ati Levi o Elikana. Ma te faatiahia e te Ture, e vahine atu â ta ˈna—o Penina. Aita o Hana i fanau i te tamarii, mea haama ïa no te hoê vahine Iseraela, area o Penina ra, mea rahi ïa ta ˈna tamarii. (Samuela 1, 1:1-3; Paraleipomeno 1, 6:16, 33, 34) Teie râ, maoti i te tamǎrû ia Hana, ua haa o Penina ma te here ore e ua inoino roa Hana, oto roa ˈtura oia e aore aˈera i amu i te maa. Te mea ino atu â, oia hoi ua na reira noa “i te mau matahiti atoa,” i te mau taime atoa i haere ai te utuafare i te fare a Iehova i Silo. (Samuela 1, 1:4-8) E mafatu ore mau to Penina, e e ati mau ïa to Hana! Aita râ Hana i faahapa aˈenei ia Iehova; aita atoa oia i faaea i te fare ia haere ta ˈna tane i Silo. I te pae hopea râ, mea papu e e vai mai te haamaitairaa rahi i nia ia ˈna.

18. Eaha te hiˈoraa ta Hana i horoa mai?

18 Ua horoa o Hana i te hiˈoraa maitai no te nunaa o Iehova i teie tau, no te feia iho â râ i haamauiuihia paha i te mau parau maitai ore a vetahi ê. I roto i taua mau huru tupuraa ra, e ere i te mea maitai ia faataa ê ia ˈna iho. (Maseli 18:1) Aita o Hana i vaiiho i to ˈna mau ati ia faaiti mai i to ˈna hinaaro e haere i te vahi i reira e haapiihia ˈi te Parau a te Atua e e putuputu ai to ˈna nunaa no te haamoriraa. Ua vai puai ïa oia i te pae varua. Te itehia ra te hohonuraa o to ˈna huru pae varua na roto i ta ˈna pure nehenehe mau i papaihia i roto i te Samuela 1, 2:1-10. *

19. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou mauruuru no te mau mea pae varua?

19 Ei tavini a Iehova no teie tau, eita tatou e haamori i te hoê sekene ra. E nehenehe râ ta tatou e faaite i to tatou mauruuru no te mau mea pae varua, mai ia Hana atoa ra. Ei hiˈoraa, e nehenehe ta tatou e faaite i to tatou mauruuru rahi no te mau taoˈa pae varua na roto i te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano. E faaohipa anaˈe i teie mau ravea no te faaitoito te tahi i te tahi i roto i te haamoriraa mau a Iehova, tei horoa mai i ‘te [fanaˈoraa taa ê] na tatou, ia haamori tatou ia ˈna ma te mǎtaˈu ore, ma te [taiva ore] e te parau-tia.’—Luka 1:74, 75; MN; Hebera 10:24, 25.

20, 21. Nafea to Hana haamaitairaahia no to ˈna paieti?

20 Ua tapao Iehova i te paieti o Hana e ua haamaitai rahi oia ia ˈna. I te hoê tere tamatahiti o te utuafare i Silo, ua pure o Hana ma te oto e te uˈanana i te Atua e ua euhe aˈera e: “E te Atua sabaota, e Iehova e, ia tia ia oe i te hiˈo mai i te ati o to tavini vahine nei, e ia manaˈo mai oe ia ˈu, ia ore oe ia haamoina i to tavini vahine nei, ia horoa maira oe i te tahi tamaiti na to tavini vahine nei; ei reira vau e horoa ˈi ia ˈna no Iehova, e hope roa ˈˈe o ˈna pue mahana i te ao nei.” (Samuela 1, 1:9-11) Ua faaroo te Atua i ta Hana taparuparuraa e ua haamaitai atura ia ˈna i te hoê tamaiti, ta ˈna i mairi i te iˈoa ra o Samuela. I te faaoreraahia ta ˈna û, ua hopoi o Hana ia ˈna i Silo ia tavini oia i te sekene.—Samuela 1, 1:20, 24-28.

21 Ua faaite o Hana i te here i te Atua e ua haapao i ta ˈna euhe no nia ia Samuela. E a feruri na i te haamaitairaa rahi ta ˈna e ta Elikana i fanaˈo no te mea ua tavini to raua tamaiti here i te sekene a Iehova! Mea rahi te mau metua Kerisetiano e ite ra i te oaoa e te haamaitairaa mai tera no te mea te tavini ra to ratou mau tamaiti e mau tamahine ei pionie taime taatoa, ei melo o te utuafare o te Betela, aore ra na roto i te tahi atu ravea o te faahanahana ia Iehova.

A tamau i te faaroo ia Iehova!

22, 23. (a) Eaha te mea e papu ia tatou ia tamau tatou i te faaroo i te reo o Iehova? (b) Eaha te hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

22 Eaha te mea e papu ia tatou ia tamau tatou i te faaroo ia Iehova? E taoˈahia tatou i te pae varua ia faaite tatou i te here i te Atua ma to tatou aau atoa e ia haapao maitai tatou i ta tatou pûpûraa na ˈna. Noa ˈtu e e tia ia tatou ia faaoromai i te mau ati iino a pee ai tatou i taua haerea ra, e vai mai iho â te haamaitairaa a Iehova i nia ia tatou—mea pinepine, ma te huru rahi aˈe i ta tatou e nehenehe e feruri.—Salamo 37:4; Hebera 6:10.

23 E hopoihia mai te mau haamaitairaa e rave rahi i nia i te nunaa o te Atua a muri aˈe. No to ratou faarooraa ma te auraro ia Iehova, e faaorahia te “feia rahi roa” i roto i “te ati rahi” e e ite ratou i te oaoa o te oraraa i roto i te ao apî a te Atua. (Apokalupo 7:9-14; Petero 2, 3:13) I reira Iehova e haamâha roa ˈi i te mau hinaaro tia o to ˈna nunaa taatoa. (Salamo 145:16) Mai ta te tumu parau râ i muri nei e faaite mai, i teie nei iho, te haamaitaihia ra te feia e tamau i te faaroo i te reo o Iehova i ‘te mau mea maitatai i ho-mai-hia mai, e te mau mea tia roa no nia mai.’—Iakobo 1:17.

[Nota i raro i te api]

^ E au rii te mau parau a Hana i ta te potii paretenia ra o Maria i faahiti i muri rii aˈe i to ˈna faarooraa e e riro oia ei metua vahine o te Mesia.—Luka 1:46-55.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha ta te tuatapaparaa o Iseraela e haapii mai no nia i te mau haamaitairaa a te Atua?

• Nafea o Boaza e taa ê ai ia Nabala?

• Nafea tatou e pee ai ia Hana?

• No te aha e tia ˈi ia tatou ia tamau i te faaroo i te reo o Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

Ua pure te arii Solomona no te ani i te hoê mafatu faaroo, e ua haamaitai Iehova ia ˈna i te paari

[Hohoˈa i te api 12]

Ua hamani maitai o Boaza ia vetahi ê ma te faatura e te maitai

[Hohoˈa i te api 15]

Ua noaa ia Hana te mau haamaitairaa rahi no to ˈna tiaturiraa ia Iehova