Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

Guinábanu perdón

Guinábanu perdón

Guinábanu perdón zacané chuʼnu en paz né xcaadxi

«GUIZÁʼ racané guinábanu perdón. Raca chaahuiʼ intiica guendanagana sin tinde binni, maʼ qué riuudinde ca país ca, racaneni gudii ca gobiernu ca cuenta cayuni sufrir ca binni xquidxi ne racaneni chuʼ binni tobi si», zacá bicaa Deborah Tannen, laabe huacaabe chupa chonna libru ne ruundabe ca idioma ca ne cultura, nácabe maestra ndaaniʼ Universidad de Georgetown, Washington, D.C.

Biblia rusiidiʼ pa guinábanu perdón de ladxidoʼno la? zanda guni chaahuinu intiica guendanagana ni napanenu tuuxa. Casi parábola ni guníʼ Jesús de hijo pródigo que la? bibiguetaʼ joven que ra nuu bixhoze ne gunabaʼ perdón laabe de guidubi ladxidóʼ, ngue bicaa bixhózebe guidxaagalú laabe sti biaje ra lidxi (Lucas 15:17-24). Para guni binni nga la? naquiiñeʼ gaca humilde ne gusaana de gaca orgulloso ti ganda guinabaʼ perdón tuuxa. Binni ni dxandíʼ humilde laa qué raca peʼ nagana para laa guinabaʼ perdón.

Ni ribeendunu ora rinábanu perdón

Ni bi’ni’ Abigail, ti gunaa nuu xpiaaniʼ de guidxi Israel de dxiqué, bisihuinni pabiáʼ racané guinabaʼ binni perdón, neca xa xheelabe nga ni bichee. Ante gaca David rey, guyuu lu desiertu ne raqué, laabe ne ca xpínnibe, gúpacabe ca dendxuʼ stiʼ Nabal, xheelaʼ Abigail. Peru ora yenabaʼ ca xpinni David laabe pan ne nisa la? laga gudindenebe laacaʼ ne guládxibe laacaʼ. Peru bichiichi ngue David, ngue runi biʼniʼ reunir tapa gayuaa hombre para gucaalú Nabal ne ca ni nuu ra lidxi. Ora gunna Abigail ni yedxaagalube David. Ne casi biiyabe David biábabe xañee ne gúdxibe laa: «Señor stinneʼ, bigaaniʼ donda ca luguiaʼyaʼ. Canabaʼ lii gudiiluʼ lugar guinieniáʼ lii. Bicaadiaga ni chitidxi esclava stiluʼ lii». De raqué gúdxibe David xii ngue cazaaca ne bidiibe laa ni gocaʼ ne ni guecaʼ. Para bicabi David laabe: «Guyé ra lídxiluʼ. Ma’ bicaadiagaʼ guiráʼ ni maʼ guniʼluʼ ne zuneʼ ni canábaluʼ naa» (1 Samuel 25:2-35).

Cumu guca Abigail humilde ne gunabaʼ perdón pur ni bi’ni’ xheelabe que la? bilabe guiráʼ ca ni nuu ndaaniʼ lídxibe. Dede bi’ni’ agradecer David laabe purtiʼ bicueezabe laa para cadi ñuuti binni. Neca cadi laabe nga bi’ni’ feube David ne ca xpinni la? guniʼbe napa xfamíliabe donda ne gunábabe David guni perdonar laabe.

Sti ejemplu ni nápanu nga stiʼ apóstol Pablo, laabe laaca gunábabe perdón. Ti biaje guyebe nezalú Sanedrín, tribunal supremo stiʼ ca judíu, para guni defenderbe laabe. Ora gudxi apóstol Pablo sumo sacerdote Ananías caadxi diidxaʼ, guizáʼ bidxiichi ne bi’ni’ mandar capa ca soldadu que ruaa Pablo. Para bicabi Pablo laabe: «Zuniná Dios lii, hipócrita. Zúbaluʼ para guni juzgarluʼ naa casi ná Ley, peru lii peʼ rucheeneluʼ Ley, purtiʼ cayuni mandarluʼ guninácabe naa». Ora guníʼ ca ni nuu gaxha de laabe cadi jneza ni bíʼnibe purtiʼ cacabiruaabe sumo sacerdote que, nagueendaca guniʼbe nápabe donda. Nabe: «Bicheʼ caʼ, qué gannaʼ diaʼ pa sumo sacerdote laabe. Purtiʼ cá lu Stiidxaʼ Dios: “Cadi guiniʼluʼ mal de gobernante stiʼ xquídxiluʼ” » (Hechos 23:1-5).

Né razón ngue guníʼ Pablo cadi jneza nga guniná ca juez que binni, peru gunábabe perdón purtiʼ qué gánnabe pa sumo sacerdote ngue gúdxibe ca diidxaʼ que ne zándaca guiníʼ ique binni qué gápabe respetu laa. a Pur gunabaʼ Pablo perdón nga guná ca ni nuu lu Sanedrín que gucaadiágaca’ laabe. Cumu nánnabe xiñee cadi nuu ca juez que de acuerdu la? guniʼbe cayaca juzgarbe purtiʼ runi crebe zabani ca ni maʼ guti. Pur ngue bi’ni’ discutir ca ni nuu lu Sanedrín que ne guyuu ca fariseu que pur Pablo (Hechos 23:6-10).

¿Xi zanda guizíʼdinu lu guiropaʼ ejemplu ni riete lu Biblia riʼ yaʼ? Lu guiropaʼ ejemplu ca rizíʼdinu pa gusihuínninu dxandíʼ nuunu arrepentidu la? zucaadiaga binni laanu ne ziuʼnu en paz né laacabe. Ora guininu nápanu donda ne guinábanu perdón pur ni bíninu zacaneni para ganda gucaadiaga binni laanu.

«Peru qué ñunediá’ nin ti cosa malu»

Ora gánnanu bininanu tuuxa pur ni guninu o pur ni bíninu, zándaca guiníʼ íquenu guizáʼ nadá binni ca o gadxé modo gucuaabe ni. Peru naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu conseju ni bidii Jesús ca discípulo stiʼ que: «Pa zisaanaluʼ ofrenda stiluʼ lu altar ne raqué guietenaláʼdxiluʼ cadxiichiné bíʼchiluʼ lii la? bisaanagá ofrenda stiluʼ raqué, frente de altar que, ne yeyubi bíʼchiluʼ. Primeru biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana nápatu, oracaruʼ bibiguetaʼ bidii ofrenda stiluʼ» (Mateo 5:23, 24).

Guni imaginarnu ná ti hermanu bichéʼnenu laa. Óraca la? naquiiñeʼ gúninu ni guníʼ Jesús que: «Yeyubi bíʼchiluʼ. Primeru biʼniʼ chaahuiʼ guendanagana nápatu», neca rábinu cadi biché’nenu laabe. Lu idioma griegu riquiiñecabe ca diidxaʼ ca ora «chupa binni nuudinde peru guirópacaʼ naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ racaláʼdxicaʼ chu’ca’ en paz» (Diccionario expositivo de palabras del Antiguo y del Nuevo Testamento exhaustivo, de W. E. Vine). Ne ora nuudinde chupa binni la? zándaca guirópacabe nápacabe donda, purtiʼ imperfectu laacabe ne rucheecabe. Ne para gaca chaahuiʼ guendanagana stícabe, naquiiñeʼ gusihuinni guirópacabe racaláʼdxicabe chúʼcabe en paz.

Ni jma risaca nga laapenu chiyúbinu hermanu stinu para guni chaahuinu guendanagana napanenu laa ne cadi guyúbinu tu napa donda o tu qué gapa donda. Ora gunna Pablo rié ca xpinni Cristu nezalú justicia para guni chaahuicaʼ guendanagana sticaʼ, casi xa ora nuudíndecabe pur bueltu, ngue runi gúdxibe laacaʼ: « ¿Ñee cadi jma galán nudiitu lugar ñúnicabe laatu ni cadi jneza la? ¿Ñee cadi jma galán nudiitu lugar niguítecabe laatu para ñáxhacabe stitu la? » (1 Corintios 6:7). Neca ni cayabi Pablo laacabe nga gusaanacabe de chécabe nezalú justicia para guni chaahuicabe guendanagana stícabe la? rusiidini laanu ti cosa: jma risaca nga chuʼ ca hermanu en paz que guihuinni tu napa donda. Pa guietenaláʼdxinu conseju ca la? qué zaca nagana para laanu guinábanu perdón tuuxa ora gánnanu bichéʼnenu laa.

Caquiiñeʼ guinábanu perdón de ladxidoʼno

Nuu tu laa nabé riníʼ caadxi diidxaʼ ni riquiiñeʼ binni para guinabaʼ perdón. Guidúʼyanu ti ejemplu. Ndaaniʼ guidxi Japón ora tiica si riníʼcabe sumimasen, ti diidxaʼ ni riquiiñeʼ binni para guinabaʼ perdón. Laaca riquiiñecabe ni para gudiicabe xquixe peʼ tuuxa ni bi’ni’ xiixa pur laacabe ne qué zanda quíxecabe ni laa. Peru cumu nabé riquiiñecabe diidxaʼ ca la? maʼ qué ranna binni pa de ladxidóʼcabe caníʼcabe ni. Lu xcaadxi idioma laaca zacaca huayúnicabe né caadxi diidxaʼ ni riquiiñeʼ binni para guinabaʼ perdón.

Intiica idioma rininu, naquiiñeʼ guinábanu de ladxidoʼno guni perdonárcabe laanu. Lu ca diidxaʼ guininu ne modo guininu naquiiñeʼ guihuinni cayuubaʼ ladxidoʼno pur bininanu tuuxa. Lu Sermón del Monte que bisiidiʼ Jesucristu ca discípulo stiʼ: «Laguiníʼ ya pa zúnitu xiixa, ne laguiníʼ coʼ pa qué zúnitu ni. Intiica sti cosa guiníʼ binni la? maʼ de Binidxabaʼ zeeda ni (Mateo 5:37). Pa dxandíʼ canábanu perdón la? gusihuínninu ni. Guidúʼyanu ti ejemplu: laga zuhuaa ti hombre lu fila para guni registrar ca xcosa ndaaniʼ ti aeropuertu, málasi gulá xmalétabe ti gunaa ni nuu delante de laabe. Ora guzácabe sti ndaa lu fila que laaca gulá xmalétabe gunaa que, gunábabe perdón señora que sti biaje né diidxaʼ nadóʼ. Peru ra guionna biaje gulá xmalétabe gunaa que ne gunábabe perdón, gudxi xcompañeru señora que laabe pa canábabe perdón de guidubi ladxidoʼbe la? naquiiñeʼ gápabe cuidadu para cadi guilá maleta stibe señora que sti biaje. Nga riníʼ para guihuinni dxandíʼ canábanu perdón, naquiiñeʼ gúninu stipa para cadi guibiguetaʼ gúninu ni sti biaje.

Para guihuinni dxandíʼ cayuubaʼ ladxidóʼ tuuxa pur ni bi’ni’ la? naquiiñeʼ gudii cuenta dxandíʼ bichee, guinabaʼ perdón ne guni stipa pur guyubi modo guni chaahuiʼ guendanagana ca. Ne binni ni gucaná ca naquiiñeʼ guni perdonar laabe (Mateo 18:21, 22; Marcos 11:25; Efesios 4:32; Colosenses 3:13). Cumu binni ruchee laanu la? stale biaje raca nagana para laanu guni perdonarnu stobi. Peru pa guinábanu perdón la? guizáʼ zacané nga laanu chuʼnu en paz.

¿Pora nga cadi naquiiñeʼ guinábanu perdón?

Ora gusihuínninu cayuubaʼ ladxidoʼno pur ni bíninu ne dxandíʼ nuunu arrepentidu, racané nga gatadxí ladxidoʼno ne chuʼnu en paz né stobi. Peru ti binni nuu xpiaaniʼ qué zuni casi bizéʼtenu ca pa qué raca deber gúnibe ni. Casi pa pur cayúninu ni ná Dios guidxiichi tuuxa la? qué zanábanu perdón laabe. Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, «gúcabe humilde ne bizuubabe diidxaʼ dede bidiibe lugar biiticabe laabe, zacá nga guca ni, gútibe lu ti yaga» (Filipenses 2:8). Peru qué ñuu ora ninábabe perdón pur ca ni runi crebe para cadi ñuninácabe laabe. Laaca qué ninábabe perdón sumo sacerdote ni gudxi laabe: «¡Cayabeʼ lii guni jurarluʼ nezalú Dios ni nabani ne gaʼbuʼ laadu pa lii nga Cristu, Xiiñiʼ Dios!». Lugar de nindete ique Jesús para ninabaʼ laabe perdón, gudxi laabe né valor: «Naa, laca lii guniʼluʼ ni. Peru cayabeʼ laatu: dede yannadxí zuuyatu Xiiñiʼ Hombre zuba ladu derechu stiʼ Dios ni napa poder ne zeeda lu za» (Mateo 26:63, 64). Nin ti ora qué niníʼ ique Jesús nucheené Bixhoze, Jehová Dios, para si ñuu en paz né sumo sacerdote que.

Ca xpinni Cristu rusihuínnicaʼ respetu ne rusisácacaʼ guiráʼ binni ni napa autoridad. Peru, ora nuu de laacabe qué chuula’dxi’ ni guni ca xpinni Cristu purtiʼ cuzuubacaʼ stiidxaʼ Dios o purtiʼ nadxiicaʼ ca hermanu sticaʼ la? qué lica zanábacaʼ perdón laacabe para si cadi guidxiichicabe (Mateo 28:19, 20; Romanos 13:5-7).

Gastiʼ zanda gucueeza para chuʼ paz

Guiranu nga rucheʼnu tiempu riʼ pur pecadu ni bisaanané Adán laanu (Romanos 5:12; 1 Juan 1:10). Beeda gácabe binni ruchee purtiʼ bicaalube Dios ni bizáʼ laabe. Peru ora guyáʼ Adán ne Eva bi’ni’ Dios laacaʼ perfectu ne sin pecadu, nga runi maʼ bi’ni’ prometer Dios guibiguetaʼ gaca binni perfectu sti biaje. Zabeebe pecadu ne guiráʼ yuubaʼ ni bedané ni (1 Corintios 15:56, 57).

Guni imaginarnu ximodo zabáninu óraca. Ora guníʼ Santiago, biʼchiʼ Jesús, ximodo guininu, bizeetebe: «Guiranu rucheʼnu stale biaje. Peru pa nuu tuuxa qué ruchee ora riníʼ la? laa huaxa naca ti binni ni qué gapa pecadu ne laaca zanda gucueeza laca laa» (Santiago 3:2). Ti binni perfectu randa rucueeza ruaa, nga runi maʼ qué zanábabe perdón purtiʼ maʼ qué zaniʼbe xiixa ni cadi jneza. Zanda gucueezabe laca laabe. ¡Guizáʼ sicarú zabáninu ora maʼ gaca guiranu perfectu! Gastiʼ zanda gucueeza para chuʼ paz ládenu. Peru laga guedandá dxi ca la? naquiiñeʼ guinábanu perdón ora gucheʼnu para chuʼnu en paz.

[Nota]

a Zándaca qué ñunibiáʼ Pablo sumo sacerdote que purtiʼ qué ruuyaʼ chaahuiʼ.

[Imagen]

¿Xi zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Pablo?

[Imagen]

Ora maʼ guiráʼ binni gaca perfectu la? gastiʼ zanda gucueeza para chuʼ paz ládecabe