Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Iehova te hoê Atua e au ia itehia

O Iehova te hoê Atua e au ia itehia

O Iehova te hoê Atua e au ia itehia

TE ERE ra anei outou i te tahi ohipa faufaa i roto i te oraraa? Mai te peu e e mea iti to outou ite i te Atua, mea papu ïa e te ere ra outou i te tahi mea. No te aha? No te mea, ua itea mai i te mau mirioni taata e e hopoi mai te iteraa i te Atua o te Bibilia i te mau haamaitairaa rarahi i roto i te oraraa. E haamata oioi tera mau haamaitairaa e e vai e a muri noa ˈtu.

Te hinaaro nei te Atua ra o Iehova, te Tumu o te Bibilia, e ia ite tatou ia ˈna. Ua papai te fatu salamo e: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.” Ua ite o ˈna e no to tatou iho maitai ia ite tatou ia ˈna. “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra.” E nafea tatou e maitaihia ˈi i te iteraa i te Atua ra o Iehova, tei Teitei?—Salamo 83:18; Isaia 48:17.

Te hoê haamaitairaa mau, oia ïa te fanaˈo ra tatou i te aratairaa no te faaruru i te mau fifi i te mau mahana atoa, te hoê tiaturiraa aueue ore no a muri aˈe, e te hau o te feruriraa. Hau atu â, e turai te ite-maitai-raa ia Iehova ia tatou ia faatupu i te hoê huru taa ê i mua i te mau uiraa faufaa roa ˈˈe ta te taata e faaruru nei na te ao atoa nei i teie tau. Eaha tera mau uiraa?

E tumu anei to to outou oraraa?

Noa ˈtu te haereraa maere i mua o te ihi anohaa a te taata, te ui noa ra te mau taata i teie mahana i tera noâ mau uiraa tumu e: ‘Eaha te tumu e vai ai au i ǒ nei? Te haere ra vau ihea? Eaha te tumu o te oraraa?’ Mai te peu e aita e pahonoraa e mauruuru ai te hoê taata, te ere ra ïa to ˈna oraraa i te tumu mau. E rave rahi anei taata e ite ra i teie ereraa? Te faaite ra te hoê titorotororaa i Heremani i te hopea o te mau matahiti 1990 e te manaˈo nei te afaraa o te feia i uiuihia e pinepine aore ra i te tahi taime e au ra e aita e tumu to te oraraa. Peneiaˈe hoê â atoa tupuraa i to outou fenua.

Aita anaˈe e tumu to te oraraa, e mea iti te niu e patu ai te hoê taata i ta ˈna iho mau fa. E rave rahi o te tamata nei i te mono i teie ereraa na roto i te tapiraa i te hoê ohipa maitai roa aore ra te haapueraa i te taoˈa. E nehenehe râ te ereraa e haapeapea ia ratou. No te mea aita e tumu to te oraraa, te haapeapea ra te tahi e tae roa ˈtu i te oreraa e hinaaro faahou e ora. Tera ïa te tupuraa o te hoê vahine apî nehenehe o tei paari “i roto i te taoˈa rahi roa e te tiaraa otia ore,” ia au i te International Herald Tribune. Noa ˈtu e ua ora o ˈna i roto i te unauna rahi, ua moemoe o ˈna e ua manaˈo e aita e tumu to to ˈna oraraa. Ua amu o ˈna i te raau faataoto e ua pohe oia. Ua ite paha outou i te tahi atu mau taata moemoe tei ite i te hoê pohe peapea mau.

Ua faaroo anei râ outou i te taata ia parau e e nehenehe te ihi e faaite mai i te mau mea atoa no nia i te ora? Te faaite ra te vea tahebedoma Die Woche no Heremani e: “Noa ˈtu e e parau mau ta te ihi, e mea paruparu te reira i te pae varua. E mea papu ore te tauiuiraa o te mau mea ora, e aita atoa te ihi materia o te mau quanta, ma ta ˈna mau tauiuiraa manaˈo-ore-hia atoa, e pûpû ra i te tamǎrû e te panaˈonaˈo ore.” Ua paturu rahi te mau itearaa a te aivanaa i te faataa i te ora i roto i to ˈna mau huru rau e i te tatara i te mau ohuraa e te mau faanahoraa natura o te aupuru ra i te ora. Teie râ, eita ta te ihi e nehenehe e faaite i te tumu e vai ai tatou i ǒ nei e te haere ra tatou ihea. Mai te peu e e tiaturi noa tatou i te ihi, eita ta tatou mau uiraa no nia i te tumu o te oraraa e pahonohia. Te faahopearaa, ua faataa mai te vea Süddeutsche Zeitung e, o “te hoê ïa hinaaro i te aratairaa tei parare.”

O vai hoi te mea tia aˈe i te Atua Poiete no te horoa i tera aratairaa? I te mea e ua tuu oia i te taata i te fenua nei i te matamua ra, ua ite o ˈna no te aha ratou e vai ai i ǒ nei. Te faataa ra te Bibilia e ua hamani Iehova i te taata ia faaî e ia haapao ratou i te fenua, ma te atuatu atu. I roto i ta ratou mau ohipa atoa, e mea tia ia faahotu te taata i to ˈna mau huru maitatai, mai te parau-tia, te paari, e te aroha. A taa ai ia tatou te tumu i hamani ai Iehova ia tatou, e ite tatou i te tumu e vai ai tatou i ǒ nei.—Genese 1:26-28.

Eaha ta outou e nehenehe e rave?

Eaha ïa mai te peu e aita i itea ia outou i mutaa iho te mau pahonoraa mauruuru i te mau uiraa: ‘Eaha te tumu e vai ai au i ǒ nei? Te haere ra vau ihea? Eaha te tumu o te oraraa?’ Te faaitoito ra te Bibilia ia ite maite outou ia Iehova. Oia mau, ua parau o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” Te faaitoito-atoa-hia ra outou ia faahotu i te mau huru maitatai o te Atua, te aroha iho â râ, e ia riro te oraraa i raro aˈe i te Basileia Mesia apî a te Atua, ei fa na outou. E itea ïa ia outou te hoê tumu o te oraraa e te hoê tiaturiraa faahiahia papu no a muri aˈe. E pahonohia ïa te mau uiraa tumu tei haapeapea ia outou e tae mai i teie nei.—Ioane 17:3; Koheleta 12:13.

Eaha ïa te taa-ê-raa ta te reira e hopoi mai? O Hans te hoê taata i ite i te reira. * Tau matahiti aˈenei, ua tiaturi o ˈna i te Atua ma te papu ore, aita râ te faaroo o Hans i ohipa i nia i to ˈna oraraa. Ua rave o Hans i te raau taero, te peu morare ore, te ohipa ino, e te faahororaa moto. “Aita e auraa to te oraraa, e ere i te mea mauruuru mau,” o ta ˈna ïa e faataa ra. I te 25raa o to ˈna matahiti, ua opua o Hans i te haamatau roa ˈtu i te Atua ma te taio maite i te Bibilia. I to ˈna ite-maite-raa ia Iehova e to ˈna taaraa eaha te tumu o te oraraa, ua taui o Hans i to ˈna huru oraraa e ua bapetizohia oia ei Ite no Iehova. Ua tavini oia ma te taime taatoa i na matahiti hoê ahuru i mahemo. Te parau roa ra oia e: “O te taviniraa ia Iehova te huru oraraa maitai roa ˈˈe. Eita e nehenehe e faaauhia. Ua faaite mai te iteraa ia Iehova i te hoê tumu o te oraraa.”

Parau mau, e ere o te tumu o te oraraa anaˈe te uiraa a te taata e rave rahi. A ino noa ˈi te mau huru tupuraa na te ao nei, te rahi noa ˈtura te taata i te haapeapea no te tahi atu uiraa faufaa roa.

No te aha te reira i tupu ai?

Ia tairi mai te ati, e manaˈonaˈo pinepine te taata ati i te hoê uiraa: No te aha te reira i tupu ai? Ua taai-rahi-hia te faarururaa ma te huru aau i te ati i te iteraa i te hoê pahonoraa tano i tera uiraa. Mai te peu e aita e pahonoraa mauruuru, e tamau maite te mauiui e e inoino paha te taata ati. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o Bruni.

“Tau matahiti aˈenei, ua pohe ta ˈu tamahine iti,” o ta Bruni ïa e faataa ra, te hoê metua vahine faito matahiti au noa. “Te tiaturi ra vau i te Atua, no reira vau i imi ai i te tamahanahanaraa a te perepitero. Ua parau mai o ˈna e ua rave te Atua ia Susanne no te afai i nia i te raˈi, e melahi o ˈna i teie nei. Aita noa vau i mauiui no to ˈna poheraa, ua riri râ vau i te Atua no to ˈna raveraa ia ˈna.” Ua tamau noa te oto e te mauiui o Bruni e rave rahi matahiti. “E ua faaite mai te hoê vahine Ite no Iehova i roto i te Bibilia e aita e tumu e riri ai au i te Atua. Aita o Iehova i rave ia Susanne no te afai i nia i te raˈi, e e ere o ˈna i te melahi. To ˈna maˈi, e faahopearaa ïa o te huru tia ore o te taata. Te taoto ra o Susanne i roto i te pohe, a tiai noa ˈi ia faatia faahou mai Iehova ia ˈna. Ua haapii atoa vau e ua hamani o ˈna i te taata no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua paradaiso, e e fatata te reira i te tupu. I to ˈu taaraa i te huru mau o Iehova, ua haafatata ˈtu â vau ia ˈna e ua haamata aˈera to ˈu oto i te ore.”—Salamo 37:29; Ohipa 24:15; Roma 5:12.

E mau mirioni taata o te roohia nei i te ati rau: te peapea iti rahi, te tamaˈi, te oˈe aore ra te ati natura. Ua tamǎrûhia o Bruni i to ˈna iteraa i roto i te Bibilia e e ere o Iehova te tumu o te ati, aita roa ˈtu oia i opua e ia mauiui te huitaata, e e fatata oia i te faaore i te ino. Te faaite ra te maraaraa o te ino e te ora nei tatou i te “anotau hopea” o teie faanahoraa o te mau mea. Ua fatata te tauiraa rahi maitai ta tatou paatoa e tiai ru nei.—Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 24:7, 8.

Te iteraa i te Atua

E manaˈo papu ore to Hans e to Bruni no nia i te Atua. Ua tiaturi raua ia ˈna ma te ore e ite hau atu ia ˈna. I to raua faataaraa i te taime no te haapii no nia ia Iehova ma te tano, ua haamaitaihia ta raua mau tutavaraa. Ua itea ia raua te mau pahonoraa tano i te mau uiraa faufaa roa ˈˈe o to tatou nei tau. Ua horoa ˈtu te reira i te hau o te feruriraa e te hoê tiaturiraa papu no a muri aˈe. Tera atoa te tupuraa o te mau mirioni tavini a Iehova.

E haamata te iteraa ia Iehova na roto i te hiˈopoa-maite-raa i te Bibilia, o te faaite maira o vai o ˈna e eaha ta ˈna e titau ra ia tatou. O ta te tahi pae ïa i rave i te senekele matamua. Te faatia ra te taata tuatapapa e te taote ra o Luka e “ua farii noa” te mau melo o te amuiraa ati Iuda no Berea, i Heleni, “i te parau [a Paulo e a Sila] ma te aau mahora, e te imiraa i te parau i papaihia ra i te mau mahana atoa hoi i taua parau ra.”—Ohipa 17:10, 11.

Ua haaputuputu atoa te mau Kerisetiano no te senekele matamua i roto i te mau amuiraa. (Ohipa 2:41, 42, 46; Korinetia 1, 1:1, 2; Galatia 1:1, 2; Tesalonia 2, 1:1) Oia atoa i teie tau. E ruru te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova no te mau putuputuraa, o tei faanaho-taa-ê-hia no te tauturu i te taata ia haafatata ˈtu â ia Iehova e ia oaoa i te tavini ia ˈna. E haamaitairaa hau atu â te amuiraa e te mau Ite no reira. I te mea e e riro riirii noa ˈtu â te taata mai te Atua ta ratou e haamori ra, e faaite ïa te mau Ite no Iehova i te mau huru maitatai ta Iehova iho e faaite ra, noa ˈtu ta ratou ravea tia ore. E tauturu mai ïa te haaputuputuraa e te mau Ite ia ite maitai aˈe ia Iehova.—Hebera 10:24, 25.

E titauhia anei te tutavaraa e rave rahi no te ite noa i te hoê Ihotaata? Mea titauhia iho â te tutavaraa. Teie râ e ere anei i te mea mau no te mau ohipa e rave rahi o te oraraa ta outou e hinaaro e faatupu? A feruri na i te tutavaraa ta te hoê maona rahi e rave no te faaineine ia ˈna. Ei hiˈoraa, teie ta Jean-Claude Killy tei noaa te fetia auro i te faaheeraa hiona nui i Farani, e parau ra no nia i te titauhia no te riro ei maona nunaa rau o te manuïa: “E titauhia ia haamata oe 10 matahiti na mua ˈˈe e ia faanaho oe i te reira e rave rahi matahiti i te maoro e ia feruri atu i te mau mahana atoa . . . E ohipa teie e 365 mahana, i te pae feruriraa e i te pae tino.” Tera mau taime e mau tutavaraa atoa no te hoê tatauraa o te mairi hoê ahuru minuti noa! E hau atu â ïa—e e maoro atu â—no te ite ia Iehova.

Te hoê taairaa e piri noa ˈtu â

O vai te hinaaro i te ere i te tahi ohipa faufaa i roto i te oraraa? Aita hoê aˈe. No reira, mai te peu e te manaˈo ra outou e aita e tumu mau to to outou oraraa aore ra te hinaaro ru ra outou i te tahi tatararaa no te aha te ati e tairi ai, a faaoti papu ïa e ite ia Iehova, te Atua o te Bibilia. E nehenehe te haapiiraa no nia ia ˈna e haamaitai tamau i to outou oraraa.

E faaea anei tatou i te haapii no nia ia Iehova ia tae i te hoê mahana? Te faahiahia noa ra te feia e tavini ra ia ˈna e rave rahi matahiti i te maoro, i ta ratou i haapii no nia ia ˈna e i te mau mea apî ta ratou e haapii noa râ no nia ia ˈna. Te oaoa ra tatou i te haapii i tera mau mea e te haafatata ra ˈtu â tatou ia ˈna. Ia haavevo ïa tatou i te mau manaˈo o te aposetolo Paulo o tei papai e: “Auê te rahi hau ê atu o te paari e te ite o te Atua e! e te imiraa ore o tana faaauraa, e tana mau haerea i te itea ore ia imi e! O vai hoi tei ite i te aau o te Fatu? e o vai to ˈna aˈo atu?”—Roma 11:33, 34.

[Nota i raro i te api]

^ par. 12 Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

Te ui noa ra te taata i tera noâ mau uiraa tumu: ‘Eaha te tumu e vai ai au i ǒ nei? Te haere ra vau ihea? Eaha te tumu o te oraraa?’

[Parau iti faaôhia i te api 6]

“I to ˈu taaraa i te huru mau o Iehova, ua haafatata ˈtu â vau ia ˈna”

[Parau iti faaôhia i te api 7]

“O te taviniraa ia Iehova te huru oraraa maitai roa ˈˈe. Eita e nehenehe e faaauhia. Ua faaite mai te iteraa ia Iehova i te hoê tumu o te oraraa”