Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa

E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa

E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa

“Te feia i ite i to oe ra iˈoa, e tiaturi ïa ia oe.”—SALAMO 9:10.

1, 2. Eaha te tahi mau mea ta te taata e tiaturi faufaa ore nei e e hopoi mai i te panaˈonaˈo ore?

 I TEIE mahana e e rave rahi roa mea e haafifi ra i to tatou au-maitai-raa, e imi iho â te taata i te tahi mea o te horoa mai i te panaˈonaˈo ore. Te manaˈo ra te tahi pae e na te moni rahi e horoa mai i te oraraa papu, i te tanoraa râ, e haapuraa papu ore roa te moni. Te na ô ra te Bibilia e: “O tei tiaturi i ta ˈna taoˈa, e hiˈa ïa.” (Maseli 11:28) Te tiaturi ra te tahi atu i te feia faatere, teie râ, e hape atoa te feia faatere maitai roa ˈˈe. E pohe ratou paatoa i te pae hopea. Te parau ra te Bibilia ma te paari e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora.” (Salamo 146:3) Te faaara atoa maira tera mau parau faauruahia no nia i te tiaturiraa i ta tatou iho mau tutavaraa. E “taata” noa atoa tatou.

2 Ua faahapa te peropheta Isaia i te mau aratai o te nunaa Iseraela i to ˈna ra tau, no te mea ua tiaturi ratou i “te haapuraa haavare.” (Isaia 28:15-17) I roto i ta ratou maimiraa i te panaˈonaˈo ore, ua faaau ratou i te mau faufaa poritita i te mau nunaa tapiri. E haavare taua mau faufaa ra eita e nehenehe e tiaturihia. Oia atoa i teie mahana, mea rahi te aratai haapaoraa o te faahoa ra i te mau aratai poritita. E riro atoa taua mau faaauraa ra ei “haavare.” (Apokalupo 17:16, 17) Eita te reira e hopoi mai i te panaˈonaˈo ore mure ore.

Na hiˈoraa maitai o Iosua e o Kaleba

3, 4. Mea nafea te parau faataa a Iosua e a Kaleba i taa ê ai i te parau faataa a na manu 10 ê atu?

3 Ihea ïa e itea ˈi te panaˈonaˈo ore? I te hoê â tumu ta Iosua e ta Kaleba i tiaturi i te tau o Mose. I muri rii noa ˈˈe i to Iseraela matararaa mai Aiphiti mai, ua ineine te nunaa i te haere atu i Kanaana, te Fenua tǎpǔhia. Ua tonohia 12 taata e hiˈo haere i te fenua, e e 40 mahana i muri iho, ua hoˈi ratou e faaite i ta ratou i ite. E piti noa taata, o Iosua e o Kaleba, tei faahiti maitai i te mau ravea e manuïa ˈi Iseraela i te haere atu i Kanaana. Ua haapapu atoa te tahi atu e e mea au te fenua, ua parau râ ratou e: “Area te taata o taua fenua ra, ua etaeta ïa, e te oire hoi ua auahia, e te rahi hoi . . . Eita e tia ia tatou ia tii e aro i te reira feia; e puai rahi to ratou i to tatou nei.”—Numera 13:27, 28, 31.

4 Ua faaroo te mau Iseraela i na manu 10 e ua mǎtaˈu, ua amuamu atoa ia Mose. I te pae hopea, ua parau o Iosua e o Kaleba ma te huru aau haavare ore e: “O te fenua ta matou i hiˈo haere ra, e fenua maitai rahi roa ïa. Ia au mai Iehova ia tatou nei, na ˈna tatou e aratai i taua fenua ra, e na ˈna e horoa mai no tatou; e fenua tahe pape noa ïa te û e te meli. Eiaha râ e faarue ia Iehova, eiaha hoi e mǎtaˈu i te taata o taua fenua ra.” (Numera 14:6-9) Noa ˈtu râ, aita te mau Iseraela i faaroo atu, e te faahopearaa, aita ratou i faatiahia ia ô i te Fenua tǎpǔhia i taua taime ra.

5. No te aha Iosua e o Kaleba i horoa ˈi i te hoê parau faataa maitai?

5 No te aha Iosua e o Kaleba i horoa ˈi i te hoê parau faataa maitai, aita râ na manu 10? Ua ite na manu 12 atoa i te hoê â mau oire etaeta e mau nunaa i reira. E ua tano na manu 10 i te parauraa e e ere o Iseraela i te mea puai maitai no te haru i te fenua. Ua ite atoa o Iosua e o Kaleba i te reira. Teie râ, ua hiˈo na 10 i te mau mea ia au i te manaˈo taata. Area Iosua e o Kaleba, ua tiaturi ïa ia Iehova. I ite na raua i ta ˈna mau ohipa puai i rave i Aiphiti, i te miti Uteute, e i raro i te mouˈa Sinai. No reira, tau ahuru matahiti i muri aˈe, ua turai te tahi noa mau parau faataa o taua mau ohipa ra ia Rahaba no Ieriko ia faaû i te pohe no te nunaa o Iehova! (Iosua 2:1-24; 6:22-25) Ua tiaturi roa ino o Iosua e o Kaleba, tei ite mata i ta Iehova mau ohipa, e e aro â te Atua no to ˈna nunaa. E 40 matahiti i muri aˈe, ua tano roa to raua tiaturiraa i to te hoê ui apî Iseraela, i arataihia e Iosua, ôraa i Kanaana e haruraa i te fenua.

No te aha tatou e tiaturi roa ino ai ia Iehova

6. No te aha te mau Kerisetiano i teie mahana e faahepohia ˈi, e e tiaturi ratou ia vai?

6 I teie “mau taime ati rahi faaruru atâ,” te faaû nei tatou mai te mau Iseraela i te mau enemi puai aˈe ia tatou. (Timoteo 2, 3:1, MN) Te faahepohia nei tatou i te pae morare, i te pae varua, e i te pae tino atoa i te tahi taime. Eita e tia ia tatou anaˈe ia faaruru i taua mau faaheporaa ra, i te mea e no ǒ mai te reira i te hoê tumu puai aˈe i te taata, te Diabolo ra o Satani. (Ephesia 6:12; Ioane 1, 5:19) Ihea ïa e noaa ˈi te tauturu? I roto i ta ˈna pure ia Iehova, ua parau te hoê taata haapao maitai no tahito ra e: “Te feia i ite i to oe ra iˈoa, e tiaturi ïa ia oe.” (Salamo 9:10) Mai te peu e ua ite mau â tatou ia Iehova e ua taa i te auraa o to ˈna iˈoa, e tiaturi roa ino ïa tatou ia ˈna mai ia Iosua e ia Kaleba.—Ioane 17:3.

7, 8. (a) E nafea te poieteraa e horoa mai ai i te tahi tumu e tiaturi ai ia Iehova? (b) Te horoa maira te Bibilia i teihea mau tumu e tiaturi ai ia Iehova?

7 No te aha tatou e tiaturi ai ia Iehova? Ua tiaturi o Iosua e o Kaleba ia Iehova no te mea ua ite roa raua i te mau faaiteraa o to ˈna puai. O tatou atoa. A hiˈo na i te mau ohipa poieteraa a Iehova, tae noa ˈtu i te ao nui, e to ˈna mau miria haapueraa fetia. Te faaite ra te mau puai materia iti rahi ta Iehova e haavî ra e e Atua Mana hope mau â oia. A feruriruri ai tatou i te mau mea faahiahia o te poieteraa, e mea tia ia farii tatou i ta Ioba i parau no nia ia Iehova: “Na vai e faaore? na vai e parau atu e, Te aha na oe?” (Ioba 9:12) Oia mau, mai te peu e te paturu nei Iehova ia tatou, eita ïa tatou e mǎtaˈu i te tahi taata i roto i te ao taatoa.—Roma 8:31.

8 A hiˈo atoa na i te Parau a Iehova, te Bibilia. Mea puai teie tumu pau ore o te paari o te Atua no te tauturu ia tatou ia tinai i te mau peu iino e ia faaau i to tatou oraraa i nia i to Iehova hinaaro. (Hebera 4:12) Maoti te Bibilia i ite ai tatou ia Iehova ma to ˈna iˈoa e i te auraa o to ˈna iˈoa. (Exodo 3:14) Ua ite tatou e no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa, e nehenehe ta Iehova e riro ei mau mea atoa ta ˈna e maiti—ei Metua î i te here, ei Haava parau-tia, ei Atua tamaˈi upootia. E ua ite tatou e e tupu noa iho â ta ˈna parau. A haapii ai tatou i te Parau a te Atua, ua parau tatou mai te papai salamo e: “Te tiaturi nei au i ta oe parau.”—Salamo 119:42; Isaia 40:8.

9. E nafea te hoo e te tia-faahou-raa o Iesu e haapuai ai i to tatou tiaturiraa ia Iehova?

9 O te hoo te tahi atu tumu e tiaturi ai ia Iehova. (Mataio 20:28) Auê te faahiahia e ua tono mai te Atua i ta ˈna iho Tamaiti ia pohe ei hoo no tatou! E mana rahi iho â to te hoo! E tapoˈi te hoo i te mau hara a te taata atoa o te tatarahapa e o te fariu ia Iehova ma te aau haavare ore. (Ioane 3:16; Hebera 6:10; Ioane 1, 4:16, 19) O te tia-faahou-raa o Iesu te hoê tuhaa o te aufauraa i te hoo. O taua semeio ra, tei haapapuhia e te mau hanere ite, te tahi atu tumu e tiaturi ai ia Iehova. E haapapuraa teie e e tupu iho â ta tatou mau tiairaa.—Ohipa 17:31; Roma 5:5; Korinetia 1, 15:3-8.

10. Eaha ta tatou iho mau tumu e tiaturi ai tatou ia Iehova?

10 O te tahi noa mau tumu teie e tia ˈi e e titauhia ˈi ia tiaturi roa ino tatou ia Iehova. Te vai ra ˈtu â, e na te taata iho te tahi. Ei hiˈoraa, i te tahi taime, e faaruru tatou paatoa i te mau tupuraa fifi i roto i to tatou oraraa. A imi ai tatou i te aratairaa a Iehova no te faaafaro atu, e ite tatou e e tauturu mau te reira. (Iakobo 1:5-8) A tiaturi atu â ˈi tatou ia Iehova i roto i to tatou oraraa o te mau mahana atoa e a ite ai i te mau faahopearaa maitatai o te reira, e puai noa ˈtu â to tatou tiaturiraa ia ˈna.

Ua tiaturi o Davida ia Iehova

11. Ua tiaturi o Davida ia Iehova noa ˈtu teihea mau tupuraa?

11 O Davida no Iseraela i tahito ra te hoê o tei tiaturi ia Iehova. Ua faaû Davida i te haamǎtaˈuraa a te arii Saula, o tei hinaaro i te taparahi pohe ia ˈna, e i te nuu puai Philiseti, o tei tamata i te haru ia Iseraela. Teie râ, ua ora mai oia e ua upootia. No te aha? Te faataa ra o Davida iho e: “O Iehova to ˈu maramarama e to ˈu ora: o vai hoi ta ˈu e mǎtaˈu atu? o Iehova te tiai ia ˈu; e mǎtaˈu hoi au ia vai?” (Salamo 27:1) E upootia tatou atoa mai te peu e e tiaturi tatou ia Iehova.

12, 13. Mea nafea to Davida faaiteraa e e mea tia ia tiaturi tatou ia Iehova noa ˈtu e e faaohipa te feia patoi i to ratou arero ei mauhaa no te aro mai?

12 I te hoê taime, ua pure o Davida e: “Ia pure au ra, e te Atua, e faaroo mai i tau reo: ia ora hoi au i te mǎtaˈu i te enemi. E haamoe oe ia ˈu i te parau i hunahia e te taata iino ra, e i te titauraa mai a te feia rave i te parau-tia ore. O tei faaooi i to ratou arero mai te ˈoˈe ra; e ua faatano i ta ratou mau ohe, oia te parau mauiui ra. Ia teˈa huna i te feia parau-tia ra.” (Salamo 64:1-4) Aita tatou i ite maitai eaha tei turai ia Davida ia papai i teie mau parau. Ua ite râ tatou e i teie mahana, te “faaooi” atoa ra te feia patoi “i to ratou arero,” ma te faaohipa i te parau ei mauhaa tamaˈi. Te “teˈa” ra ratou i te mau Kerisetiano parau-tia, ma te faaohipa i te mau parau vaha aore ra papaihia ei “ohe” o te faaino ra ia tatou. Mai te peu e e tiaturi roa ino tatou ia Iehova, eaha ïa te tupu mai?

13 Te na ô â ra o Davida e: ‘Na te Atua e teˈa i te ohe ia ratou; pohe ihora ratou e ore e mahia. E iri ta ratou parau i nia ia ratou iho. E oaoa te feia parau-tia ra ia Iehova, e ua tiaturi ia ˈna.’ (Salamo 64:7-10) Oia, noa ˈtu e e faaooi te mau enemi i to ratou arero no te tairi ia tatou, i te pae hopea “e iri ta ratou parau i nia ia ratou iho.” Inaha, na Iehova e haamaitai i te mau tupuraa, e nehenehe atu ai te feia i tiaturi ia ˈna e oaoa ia ˈna.

Ua hoona te tiaturiraa o Hezekia

14. (a) Ua tiaturi Hezekia ia Iehova noa ˈtu teihea tupuraa atâta? (b) Mea nafea to Hezekia faaiteraa e aita oia i tiaturi i te mau parau haavare a to Asura?

14 O te arii Hezekia te tahi atu taata tei hoona to ˈna tiaturiraa ia Iehova. A arii ai o Hezekia, ua haamǎtaˈu te nuu puai Asura ia Ierusalema. Ua haapau taua nuu ra i te tahi atu mau nunaa e rave rahi. Ua haru atoa oia i te mau oire o Iuda a toe noa mai ai o Ierusalema anaˈe, e ua faateniteni o Senakeriba e e haru oia i taua oire atoa ra. Na roto ia Rabasake, ua parau o Senakeriba ma te tano e aita e faufaa ia tiaturi ia Aiphiti no te ani i te tauturu. Ua parau râ oia i muri iho e: “Eiaha oe e vare i to Atua ta oe e tiaturi na, ia na ô mai e, E ore Ierusalema e horoahia ˈtu i te rima o te arii o Asura ra.” (Isaia 37:10) Ua ite râ o Hezekia e eita o Iehova e haavare ia ˈna. No reira oia i pure ai e: “E to matou Atua, e Iehova, teie to ˈu hinaaro ia oe, e faaora oe ia matou i [to Asura] rima, ia ite te mau basileia atoa o te ao nei e, o Iehova oe, o oe anaˈe ra te Atua.” (Isaia 37:20) Ua faaroo Iehova i ta Hezekia pure. I te hoê noa rui, ua haapohe te hoê melahi 185 000 faehau Asura. Ua ora mai o Ierusalema, e ua faarue Senakeriba i te fenua o Iuda. Ua haapii te feia atoa i faaroo i teie ohipa i tupu e e Atua rahi o Iehova.

15. Eaha anaˈe te tauturu ia tatou ia faaû i te mau tupuraa fifi atoa i roto i teie ao papu ore?

15 I teie mahana, to roto atoa tatou i te hoê aroraa, mai ia Hezekia. E aroraa pae varua ta tatou. Ei feia tamaˈi pae varua râ, e mea faufaa roa ia faahotu i te aravihi e ora ˈtu ai tatou. E mea tia ia manaˈo atea i te mau aroraa e ia faaineine ia tatou e nehenehe atu ai tatou e faaû atu. (Ephesia 6:11, 12, 17) I roto i teie ao papu ore, e nehenehe te mau huru tupuraa e taui taue. E nehenehe te faahuehueraa tivira e tupu ma te manaˈo-ore-hia. E nehenehe te mau fenua o te farii i te mau haapaoraa atoa e taui. E ineine tatou no te mau mea atoa e tupu mai, mai te peu noa e e faaineine tatou ia tatou mai ia Hezekia, ma te tiaturi roa ino ia Iehova.

Eaha te auraa e tiaturi ia Iehova?

16, 17. E nafea tatou e faaite ai e te tiaturi ra tatou ia Iehova?

16 E ere te tiaturiraa ia Iehova i ta te vaha noa. Ua taaihia te reira i to tatou aau e e itehia ˈtu na roto i ta tatou mau ohipa. Mai te peu e te tiaturi ra tatou ia Iehova, e tiaturi roa ino ïa tatou i ta ˈna Parau, te Bibilia. E taio tatou i te Bibilia i te mau mahana atoa, e feruriruri atu, e e vaiiho tatou i te reira ia aratai i to tatou oraraa. (Salamo 119:105) Ua taai-atoa-hia te tiaturiraa ia Iehova i te tiaturiraa i te mana o te varua moˈa. Maoti te varua moˈa e nehenehe ai tatou e faahotu i te mau mea e au ai Iehova e e tinai i te mau peu iino tei aˈahia. (Korinetia 1, 6:11; Galatia 5:22-24) No reira, maoti te varua moˈa i nehenehe ai e rave rahi e faaea i te puhipuhi i te avaava aore ra i te rave i te raau taero. Ua haapae te tahi atu i te oraraa morare ore. Oia, mai te peu e te tiaturi ra tatou ia Iehova, e haa ïa tatou maoti to ˈna puai, eiaha to tatou iho.—Ephesia 3:14-18.

17 Hau atu â, te auraa e tiaturi ia Iehova e tiaturi ïa i te feia ta ˈna e tiaturi ra. Ei hiˈoraa, ua rave o Iehova e ia haapao “te tavini haapao maitai e te paari” i te mau faufaa a te Basileia i te fenua nei. (Mataio 24:45-47) Eiaha tatou e tamata i te faataa ê mai ia tatou, e eiaha tatou e tâuˈa ore i taua tiaauraa ra, no te mea te tiaturi ra tatou i ta Iehova faanahoraa. Hau atu â, te ohipa ra te mau matahiapo i roto i ta ratou amuiraa Kerisetiano e, ia au i te aposetolo Paulo, na te varua moˈa i nomino ia ratou. (Ohipa 20:28) Ma te turu i te mau matahiapo i roto i te amuiraa, te faaite atoa ra tatou e te tiaturi ra tatou ia Iehova.—Hebera 13:17.

E pee anaˈe i to Paulo hiˈoraa

18. E nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e pee ai i to Paulo hiˈoraa, eita râ ratou e tiaturi i te aha?

18 Ua faaruru te aposetolo Paulo e rave rahi faaheporaa i roto i ta ˈna taviniraa, mai ia tatou atoa nei. I to ˈna ra tau, te faahohoˈa-hape-hia ra te Kerisetianoraa i te feia mana toroa, e ua faaitoito oia i te tahi taime i te faaafaro i taua mau manaˈo hape ra aore ra i te faatia i te ohipa pororaa ia au i te ture. (Ohipa 28:19-22; Philipi 1:7) I teie mahana, te pee ra te mau Kerisetiano i to ˈna hiˈoraa. I te mau vahi atoa e tia ˈi, e tauturu tatou ia vetahi ê ia taa eaha ta tatou ohipa, ma te faaohipa i te mau ravea atoa e vai ra. E te tutava ra tatou i te paruru e i te faatia i te parau apî maitai ia au i te ture. Eita râ tatou e tiaturi i taua mau tutavaraa ra, no te mea e ere tei te upootiaraa ta tatou haavaraa aore ra te atuturaa to tatou parau maitai e manuïa ˈi te reira aore ra eita. E tiaturi râ tatou ia Iehova. E haamanaˈo tatou i ta ˈna faaitoitoraa ia Iseraela i tahito ra: “Tei te parau ore e te tiaturi papu ra, o to outou ïa ora.”—Isaia 30:15.

19. I to ratou hamani-ino-raahia, mea nafea te hoonaraa te tiaturiraa o to tatou mau taeae ia Iehova?

19 I te tahi taime i te roaraa o to tatou tuatapaparaa no teie tau, ua opanihia aore ra ua taotiahia ta tatou ohipa i Europa Hitia o te râ e Tooa o te râ, i te tahi mau fenua i Asia, i Afirika e i Marite Apatoa e Apatoerau. Te auraa anei ïa e ua hape to tatou tiaturiraa ia Iehova? Eita. A faatia ˈi oia i te tahi taime i te hamani-ino-raa uˈana no te hoê tumu maitai i to ˈna manaˈo, ua faaitoito Iehova ma te here i te feia i mauiui i taua hamani-ino-raa ra. I roto i te hamani-ino-raa, ua haamau e rave rahi Kerisetiano i te hoê roo maitai o te faaroo e te tiaturi ia Iehova.

20. Noa ˈtu e te fanaˈo ra paha tatou i te tiamâraa haamanahia, i roto i teihea mau tuhaa e ore roa ˈi tatou e fati?

20 I te tahi aˈe pae, i te rahiraa o te mau fenua, ua haamanahia tatou, e i te tahi taime e atutu to tatou parau maitai na roto i te mau vea. Te mauruuru nei tatou no te reira, ua ite hoi tatou e te faatupu ra te reira i ta Iehova opuaraa. Maoti ta ˈna haamaitairaa, te faaohipa ra tatou i te tiamâraa rahi atu â eiaha no te haamaitai i to tatou iho huru oraraa, no te tavini roa ino râ ia Iehova i mua i te taata. Eita roa ˈtu râ tatou e ofati i to tatou tiaraa amui ore ia faaturahia mai tatou e te feia mana toroa, aore ra e faaiti mai i ta tatou ohipa pororaa, aore ra e faataupupu i ta tatou taviniraa ia Iehova. E mau melo huiraatira tatou no te Basileia Mesia e te paturu roa ra tatou i to Iehova mana arii. Te tiaturi ra tatou, eiaha i teie faanahoraa o te mau mea, i te ao apî râ, o te Basileia Mesia i te raˈi anaˈe te faatere i reira i nia i teie fenua. Eita e noaa i te mau paura, te mau topita, e te mau aroraa atomi ia faaaueue i taua faatereraa ra aore ra ia faatopa mai te raˈi mai. Eita te reira e noaa i te haru e e faatupu te reira i ta Iehova opuaraa.—Daniela 2:44; Hebera 12:28; Apokalupo 6:2.

21. Ua faaoti papu tatou i te aha?

21 Te na ô ra Paulo e: ‘E ere tatou i to te feia i orai tia i muri e pohe atu; no te feia râ i noaa te faaroo, e ora ˈtu ai te [nephe].’ (Hebera 10:39; MN) E tavini anaˈe ïa tatou paatoa ma te haapao maitai ia Iehova e tae noa ˈtu i te hopea. E tano maitai ia tiaturi roa ino tatou ia Iehova i teie nei e a muri noa ˈtu.—Salamo 37:3; 125:1.

Eaha ta outou i haapii?

• No te aha Iosua e o Kaleba i horoa ˈi i te hoê parau faataa maitai?

• Eaha te tahi mau tumu e tiaturi roa ino ai tatou ia Iehova?

• Eaha te auraa e tiaturi ia Iehova?

• Ma te tiaturi ia Iehova, ua faaoti papu tatou i te aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 27]

No te aha Iosua e o Kaleba i horoa ˈi i te hoê parau faataa maitai?

[Hohoˈa i te api 28]

Te horoa maira te poieteraa i te tumu papu e tiaturi ai ia Iehova

[Faaiteraa i te tumu]

Na hohoˈa e toru atoa: Courtesy of Anglo-Australian Observatory, hohoˈa a David Malin

[Hohoˈa i te api 30]

Te tiaturiraa ia Iehova, o te tiaturiraa ïa i te feia ta ˈna e tiaturi ra