Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Ia Faaopoopo le Pulea o Oe Lava i le Poto

Ia Faaopoopo le Pulea o Oe Lava i le Poto

Ia Faaopoopo le Pulea o Oe Lava i le Poto

“Ia faaopoopo . . . le lē gaoiā [“pulea o oe lava,” NW] i le poto.”—2 Peteru 1:5-8, LT.

1. O le ā le mea ua faigatā ona faia e tagata ua māfua ai le tele o faafitauli?

I SE polokalame lautele e faasaga i fualaau faasāina, na lapataʻia ai talavou i le Iunaite Setete ina ia: “Tetee atu i fualaau faasāina.” Maʻeu le tulaga lelei o le a iai mea pe afai o le a tetee atu tagata uma e lē gata i fualaau faasāina, ae faapena foʻi ma le inu tele, olaga lē mamā, faiga pisinisi lē faamaoni ma ‘tuʻinanau o le tino.’ (Roma 13:14) Peitaʻi, o ai e faapea mai e faigofie ona tetee atu i na faiga?

2. (a) O ā faaaʻoaʻoga o i le Tusi Paia e faaalia ai e lē o se mea fou le faigatā ona tetee atu? (e) O le ā ua faamalosia i tatou e nei faaaʻoaʻoga e fai?

2 Talu ai e faigatā i tagata lē lelei atoatoa uma ona pulea i latou lava, e ao ai la ona tatou naunau e aʻoaʻoina le auala e manumalo ai i la tatou lava tauiviga. Ua iai faamatalaga i le Tusi Paia e faatatau i tagata i aso ua mavae, o ē na tauivi e auauna i le Atua ae i nisi taimi na faafaigatā ai ona tetee atu i amioga lē lelei. Manatua Tavita ma lana agasala, o le mulilua lea ma Patesepa. Na oo ina oti le la tama lea sa maua i le la mulilua faapea ma le maliu o Uria, ae e leai se mea leaga na faia e i laʻua nei. (2 Samuelu 11:1-27; 12:15-18) Seʻi manatunatu iā Paulo o lē na taʻutino mai e faapea: “Auā ou te lē faia o le mea lelei ou te loto i ai, a o le mea leaga ou te lē loto i ai, o le mea lea ou te faia.” (Roma 7:19) Pe e iai nisi taimi ua e lotovaivai ai faapena? Na faaauau mai Paulo e faapea: “Auā ou te fiafia i le tulafono a le Atua i le tagata i totonu. A ua ou iloa le tulafono ese i oʻu tino, o loo tau le taua i le tulafono a loʻu mafaufau, ua fai foʻi aʻu ma tagata o taua i le tulafono a le agasala o loo i oʻu tino. Auē o aʻu le tagata malaia! O ai sē laveaʻi iā te aʻu ai le tino o lenei oti?” (Roma 7:22-24) E ao i faaaʻoaʻoga a le Tusi Paia ona faamalosia ai lo tatou maumauaʻi, ia aua neʻi faavaivai i la tatou tauiviga ina ia mafai ai ona pulea atili i tatou lava.

E Ao Ona Ati Aʻe le Pulea o Oe Lava

3. Ia faamatala le māfuaaga e lē tatau ai ona tatou manatu faapea, e faigofie ona pulea e le tagata ia lava.

3 O le pulea o oe lava po o le lē gaoiā lea e aofia ai le tetee atu, o loo taʻua i le 2 Peteru 1: 5-7 faatasi ai ma le faatuatua, amio lelei, iloa, onosai, amio Atua, fealofani o le ʻau uso ma le alofa. E leʻi fanau mai le tagata ua atoatoa ona iai nei uiga lelei. E tatau ona ati aʻe. Ina ia mafai ona faaalia i le olaga nei uiga lelei, e manaʻomia ai le maumauaʻi ma taumafaiga. O lea la, pe tatou te faatalitalia ea le pulea o oe lava o se mea e faigofie ona ati aʻe?

4. Aiseā ua toʻatele ai tagata ua manatu e leai so latou faafitauli i le pulea o i latou lava, peitaʻi o le ā ua faailoa mai e lenei mea?

4 E moni, o le toʻatele o tagata latou te ono manatu e leai so latou faafitauli i le pulea o i latou lava. Ua latou fai mea latou te loto i ai, pe latou te iloa pe leai foʻi o loo latou ola i tuʻinanauga o le tino lē lelei atoatoa, ma e itiiti sina manatu i āuga, e oo iā i latou faapea ma isi. (Iuta 10) Ua sili atu i le taimi nei e leʻi faapea lava muamua, ona manino mai le lē mafaia e tagata pe lē mananaʻo foʻi i latou e tetee atu. O se faailoaga lea e iloa ai ua tatou ola moni lava i “aso e gata ai” lea e pei ona tautala i ai Paulo: “O ona aso e gata ai e oo mai ai aso faigatā. Auā e avea tagata ma ē alolofa i latou iā i latou, o ē mananaʻo i tupe, o ē loto vii, o ē faamaualuga, o ē upu leaga, . . . o ē lē taofi manaʻo o le tino.”—2 Timoteo 3:1-3.

5. Aiseā e naunau ai Molimau a Ieova i le mataupu o le pulea o le tagata lava ia, ma o le ā le fautuaga o loo aogā pea?

5 Ua malamalama lelei Molimau a Ieova i le luʻi lea ua mapuna aʻe o le pulea o le tagata lava ia. I le pei o Paulo, latou te mataala i le tauiviga o loo faia o le faanaunau lea e faafiafia le Atua, e ala i le ola e ōgatusa ma ana tapulaa ma le auala o loo uunaʻia i latou e o latou tino agasala e ui ai. O le māfuaaga lenei ua leva tele ai ona latou naunau fia iloa le auala e manumalo ai i lenei taua. I tuā i le 1916, sa talanoaina ai i se Olomatamata i le faa-Peretania, le “ala saʻo mo i tatou e ao ona ui ai ina ia pulea ai i tatou lava, o tatou mafaufauga, o upu ma gaoioiga.” Na fautuaina ai le manatuaina pea o le Filipi 4:8. O loo aogā pea le fautuaga a le Atua i lenā mau, e ui lava na muaʻi aumaia e tusa ua 2,000 tausaga ua mavae ma atonu e sili atu ona faigatā le mulimuli i ai i aso nei na i lo i lenā taimi po o le 1916. Peitaʻi, o loo tauivi malosi pea Kerisiano e tetee atu i tuʻinanauga a le lalolagi, i lo latou iloaina o le faia faapea, ua latou faamalieina ai Lē na Foafoaina i latou.

6. Aiseā e leai ai se māfuaaga tatou te faavaivai ai a o ati aʻe le pulea o i tatou lava?

6 O le lē gaoiā po o le pulea o le tagata lava ia o loo taʻua i le Kalatia 5:22, 23, LT, o se vaega o “fua o le Agaga [paia].” O le a tatou mauaina aogā sili pe a tatou faaalia lenei uiga faatasi ai ma “le alofa, o le olioli, o le filemu, o le onosai, o le mataalofa, o le agalelei, o le faamaoni, [ma] le agamalu.” O le faia faapea o le a avea ai i tatou ma ē, e pei ona faamatalaina e Peteru “ua lē paiē, a o ē fua mai” i la tatou auaunaga i le Atua. (2 Peteru 1:8) Peitaʻi, pe afai e lē vave ona tatou faaalia nei uiga i se auala atoatoa tatou te mananaʻo ai, e lē tatau ona tatou faavaivai pe taʻusalaina i tatou lava. Atonu na e mātauina lenā mea i le aʻoga, e vave tele ona aʻoaʻoina e se tasi tamaitiiti se mea na i lo le isi. Ia po o galuega foʻi, e vave ona aʻoaʻoina e se tasi se galuega fou na i lo isi tagata faigaluega. I se tulaga tutusa foʻi faapena, o nisi e vave ona latou aʻoaʻoina ma faaalia uiga faa-Kerisiano na i lo isi. O le itu tāua, o le ati aʻe pea o uiga faale-Atua i le auala sili tatou te mafaia. E mafai ona tatou faia e ala i le faaaogāina atoatoa o le fesoasoani o loo saunia e Ieova e ala i lana Afioga ma lana faapotopotoga. E lē tāua tele le vave ona mauaina o tatou sini, ae tāua taumafaiga maumauaʻi e faaauau ona agaʻigaʻi ai i luma.

7. O le ā ua faaalia ai e tāua le pulea o i tatou lava?

7 E ui lava ina mulimuli le lē gaoiā po o le pulea o oe lava i le lisi o fua o le agaga, ae ua lē faapea ai ua itiiti lona tāua na i lo isi fua. E ao ona tatou manatuaina faapea, pe ana mafai ona tatou puleaina atoatoa i tatou lava, o le a tatou lē faia ai “galuega a le tino.” Ae peitaʻi, e ono faia e tagata lē lelei atoatoa nisi “galuega a le tino . . . , o le faitaaga, o le amio leaga, o le matāitu, o le ifo i tupua, o le fai togafiti faataulāitu, o le feitagaʻi, o le femisaʻi, o le losilosi vale, o le lotoa, o le finau vale, o le fevaevaeaʻiga, o maseiga.” (Kalatia 5:19, 20) O lea la, e ao ona tatou tau le taua, ia maumauaʻi e aveese tuʻinanauga leaga mai le loto ma le mafaufau.

E Faigatā Tele i Nisi

8. O ā ni vala patino e faigatā ai i nisi ona pulea i latou lava?

8 O nisi Kerisiano e sili atu ona faigatā ona pulea i latou lava na i lo isi. Aiseā? Atonu e faigatā ona faaalia le pulea o le tagata lava ia, ona o le toleniga faamātua po o mea tutupu i aso ua mavae. Pe afai o le ati aʻe ma le pulea o i tatou lava e foliga mai e lē o se faafitauli iā i tatou, o se tulaga la lenā tatou te olioli ai. Peitaʻi, pe afai tatou te feutagaʻi ma i latou e faigatā ona pulea i latou lava, e ao ona tatou alolofa ma malamalama e tusa lava pe faapogaia ai ni faafitauli iā i tatou. Talu ai tatou te lē lelei atoatoa, o ai o i tatou e mafai ona faapea mai ua matuā amiotonu?—Roma 3:23; Efeso 4:2.

9. O ā vaivaiga o isi, ma o afea o le a foʻia atoatoa ai nei vaivaiga?

9 Ina ia faataʻitaʻi: Atonu ua tatou iloa nisi Kerisiano o ē ua tuua le ulaula tapaa po o le faaaogāina foʻi o fualaau faasāina e “faafiafia ai,” ae i nisi taimi e toe naunau atu ai i na mea. E lē taumatea ua avea foʻi ma luʻi i isi le faatapulaaina o le taumafa i meaʻai po o le ʻava malosi. O isi ua iai faafitauli i le pulea o latou laulaufaiva, e masani lava la ona sesē i latou i upu. Ina ia taofia nei vaivaiga, e manaʻomia ai ni taumafaiga maumauaʻi ina ia pulea ai le tagata lava ia. Aiseā? Ua taʻu mai e le Iakopo 3:2 le tulaga moni o mea e faapea: “O mea e tele e sesē ai i tatou uma; a lē sesē se tasi i le upu, o le tagata lea ua sao, na te mafaia foʻi ona taofi i le tino uma.” O loo iai faalogona malolosi o isi e uunaʻia ai i latou e taaalo i taaloga faitupe. Pe atonu e faigatā ona pulea lo latou ita. Atonu e umi se taimi e tauivi ai se tasi ina ia mafai ona ia taulimaina ma le manuia nei faafitauli po o isi foʻi vaivaiga. E ui lava e mafai ona fai ni suiga lelei i le taimi nei, ae faatoʻā aveesea atoatoa nei tuʻinanauga sesē pe a tatou oo i le tulaga lelei atoatoa. I le taimi nei, o le tauivi ia pulea i tatou lava, o le a fesoasoani iā i tatou e ʻalofia ai le toe paʻū atu i se olaga agasala. A o faaauau pea le tauiviga, seʻi o tatou fesoasoani le tasi i le isi ina ia aua le faavaivai.—Galuega 14:21, 22.

10. (a) Aiseā ua avea ai le pulea o le tagata lava ia i mataupu tau feusuaʻiga o se luʻi i nisi? (e) O le ā se suiga tele na faia e se tasi uso? (Tagaʻi i le pusa i le itulau 16.)

10 O le isi vala e faigatā ona pulea ai e isi i latou lava o mataupu tau feusuaʻiga. O faalogona faaleituaiga o se vaega o le auala na foafoaina ai i tatou e le Atua. Peitaʻi, ua faigatā i isi ona pulea lelei faalogona faaleituaiga ina ia ōgatusa ma tapulaa a le Atua. E mafai ona atili leaga lenei faafitauli, pe a malolosi tele o latou faalogona faaleituaiga. O loo tatou ola i se lalolagi e fiafia tele i feusuaʻiga faaleituaiga lea ua atili faateteleina ai le mananaʻo i ai o tagata. E mafai e lenei mea ona faapogaia ai se faafitauli i Kerisiano o ē mananaʻo e nofofua—atonu mo se taimi—ina ia auauna ai i le Atua e aunoa ma le faalavelavea i tiute fai faalefaaipoipoga. (1 Korinito 7:32, 33, 37, 38) Peitaʻi, atonu latou te filifili e faaipoipo ina ia talafeagai ma le faatonuga a le Tusi Paia e faapea “e sili le faaipoipo i lo le mū i le manaʻo,” ma o se mea lelei. Ae i le taimi e tasi, latou te maumauaʻi ai e faaipoipo “tau lava i lē ua i le Alii” e pei o le fautuaga a le Tusi Paia. (1 Korinito 7:9, 39) E mafai ona tatou mautinoa o loo fiafia le finagalo o Ieova i lo latou naunau e tausia ana mataupu silisili amiotonu. E olioli o latou uso Kerisiano e auaufaatasi ma tagata tapuaʻi moni o ē e iai na tapulaa maualuluga tau amio ma e faamaoni.

11. E faapefea ona tatou fesoasoani i se uso po o se tuafafine o lē ua fia faaipoipo ae e lē mafai?

11 Ae faapefea pe afai e lē maua se paaga talafeagai? Seʻi manatunatu i le lotovaivai o se tasi ua fia faaipoipo ae lē mafai! Atonu ua ia vaai atu i ana uō ua faaipoipo ma ua fiafia, ae o loo ia saʻilia pea se paaga talafeagai. I se tulaga faapena, e mafai ona avea le amioga lē mamā o le taaloalo i totogasā ma se faafitauli e faaauau pea ona fai. Po o le ā lava le tulaga, e lē manaʻomia e se Kerisiano ona faalotovaivaia se isi o loo tauivi e tumau i lona tulaga māmā. E mafai ona tatou faapogaia le lotovaivai e aunoa ma so tatou iloa, pe afai tatou te faia ni tala lē magafagafa e faapea, “O afea ea e te faaipoipo ai?” Atonu tatou te fai atu lenā tala i se uiga mamā peitaʻi, e sili atu ona lelei mo i tatou ona pulea i tatou lava e ala i le pulea lelei o o tatou laulaufaiva! (Salamo 39:1) E ao ona faamālō ma le māfana iā i latou o loo tumau i le tulaga māmā a o nofofua. Na i lo le fai atu o se tala e faalotovaivaia ai i latou, ia taumafai e faalaeiauina i latou. O se faaaʻoaʻoga, pe afai e auaufaatasi se vaega o tagata matutua mo se taumafataga po o se aufaatasiga faa-Kerisiano, ia taumafai e faaaofia ai ma nisi e nofofua.

Pulea o le Tagata Lava ia i le Faaipoipoga

12. Aiseā e manaʻomia ai le pulea o le tagata lava ia e tusa lava po ua uma ona faaipoipo?

12 E lē faapea a uma ona faaipoipo ona faapea ai lea ua lē toe manaʻomia ona pulea tatou lava i mataupu tau feusuaʻiga. O se faaaʻoaʻoga, atonu e eseese manaʻoga tau feusuaʻiga o le tane ma le avā. Pe atonu o le tulaga tau soifua mālōlōina o se tasi o le paaga e faafaigatā ai ona faia feusuaʻiga faaleituaiga po o le lē mafai foʻi ona faia. Atonu o se mea na tupu muamua, ua avea ai o se luʻi i se tasi o le paaga ona utagia le fautuaga e faapea: “Ia avatu e le tane i le avā le agalelei e tatau ai, ia faapea foi le avā i le tane.” I lenā tulaga, atonu e manaʻomia ai e le tasi o le paaga ona pulea lelei o ia lava. Peitaʻi e ao iā i laʻua uma ona manatua le fautuaga alofa a Paulo i Kerisiano faaipoipo e faapea: “Aua neʻi faafiti le tasi i le tasi, seʻia iloga lava lua te loto gatasi ai i nai aso, ina ia oulua faasaga i le anapogi ma le tatalo; ma ia toe faatasi ane i le mea e tasi, ina neʻi faaosooso mai Satani iā te oulua, ona o lo oulua lē lavā onosai.”—1 Korinito 7:3, 5.

13. O le ā e mafai ona tatou faia mo i latou o tauivi e pulea i latou lava?

13 Maʻeu le fiafia o ulugalii faaipoipo pe afai e mafai e i laʻua uma ona pulea i laʻua lava i lenei vala e sili ona māfana i le faaipoipoga. Ae i le taimi lava e tasi, e ao ona latou malamalama foʻi i uso tapuaʻi o ē o loo tauivi pea e pulea i latou lava i lea vala. Ia aua lava neʻi galo ona tatalo iā Ieova ina ia tuuina atu i o tatou uso faaleagaga le malamalama, loto tele ma le maumauaʻi, ina ia faaauau pea i la latou taua o le pulea o i latou lava, ma uia ni laasaga e foʻia ai tuʻinanauga leaga.—Filipi 4:6, 7.

Ia Faaauau Ona Fesoasoani le Tasi i le Isi

14. Aiseā e ao ai ona tatou feutagaʻi i le alofa ma le malamalama ma uso Kerisiano?

14 I nisi taimi, atonu e faigatā ona tatou malamalama i o tatou uso Kerisiano o ē o loo tauivi e pulea i latou lava i vala e lē o se faafitauli iā i tatou. E eseese uma tagata. O isi e faigofie ona pulea e faalogona, ae o isi e lē faapena. O isi ua lē avea ma faafitauli le pulea o i latou lava ae o isi ua sili atu ona faigatā iā i latou. Peitaʻi, ia manatua, o se tagata o loo tauivi ma ia tulaga e lē o ia o se tagata leaga. E moomia e uso Kerisiano lo tatou malamalama ma le alofa. O lo tatou olioli e aofia ai i le faaauau pea ona faaalia le alofa iā i latou o ē tauivi ina ia faateleina le pulea o i latou lava. E mafai ona tatou iloa lenā mea i tuleiga a Iesu na faamauina i le Mataio 5:7.

15. Aiseā e faamāfanafanaina ai i tatou i upu a le Salamo 130:3 e tusa ai ma le mataupu o le pulea o i tatou lava?

15 E lē tatau ona tatou faamasino sesē se uso Kerisiano o lē ua lē taulau ona faaalia uiga faa-Kerisiano i se taimi. E faalaeiauina i tatou e faapea, e lē gata e silafia e Ieova le taimi lea na tatou lē pulea ai, ae ua ia silafia foʻi le tele o taimi na tatou taulau ai e ui ina lē mātauina e uso Kerisiano. E sili ona faamāfanafanaina i tatou i le manatuaina o upu a le Salamo 130:3 e faapea: “Ioa e, afai e te mātaulia le amio leaga, le Alii e, o ai sē na te mafaia ona tulaʻi?”

16, 17. (a) E faapefea ona tatou faatatauina le Kalatia 6:2, 5 e tusa ai ma le pulea o le tagata lava ia? (e) O le ā o le a sosoo ai ona tatou iloiloina e faatatau i le pulea o i tatou lava?

16 Ina ia faafiafia le finagalo o Ieova, e ao iā i tatou taʻitoʻatasi uma lava ona ati aʻe le pulea o i tatou lava, peitaʻi e mafai foʻi ona tatou mautinoa le fesoasoani a o tatou uso Kerisiano. A o tauave e tagata taʻitoʻatasi lana lava avega o tiute tauave, ua faalaeiauina ai i tatou ina ia fesoasoani le tasi i le isi i le feagai ai ma vaivaiga. (Kalatia 6:2, 5) E mafai ona tatou faatāuaina se matua po o se uō o lē ua puipuia i tatou mai le ō atu i nofoaga e lē tatau ona tatou ō i ai, le matamata i mea e lē tatau ona matamata i ai po o le faia o mea e lē tatau ona tatou faia. Ua ia fesoasoani iā i tatou ina ia pulea i tatou lava, ma ia maumauaʻi e tetee atu i mea leaga!

17 O le toʻatele o Kerisiano atonu o loo ola e ōgatusa ma mea ua tatou iloiloina i lenei mataupu e faatatau i le pulea o le tagata lava ia, peitaʻi atonu latou te manatu o loo tele avanoa mo i latou e faaleleia ai. Latou te mananaʻo e pulea i latou lava, i le tele latou te talitonu o loo faatalitalia tagata lē lelei atoatoa e latou te faia ai. Po o lou manatu lenā? O le ā e mafai ona e faia ina ia ati aʻe ai lenei fua o le agaga paia o le Atua? E mafai faapefea i lou faia faapea ona fesoasoani iā te oe ina ia ausia ou sini tumau o se Kerisiano? Seʻi o tatou iloiloina tali i ia fesili i le mataupu o sosoo mai.

Pe E te Manatua?

Aiseā ua Avea ai le Pulea o le Tagata Lava ia . . .

• o se mea e ao i Kerisiano ona ati aʻe?

• o se luʻi mo isi?

• o se mea e tatau ona iai i le faaipoipoga?

• o se uiga e mafai ona tatou fesoasoani ai le tasi i le isi ina ia ati aʻe?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Pusa/Ata i le itulau 16]

Sa Iʻu Ina Mafai Ona Ia Tetee Atu

O se tasi o Molimau a Ieova i Siamani, sa faigaluega i le ofisa o faasalalauga. Na aofia ai i lana galuega le vaavaaia lelei o polokalame e tusa ma le 30 o le TV ma le leitiō. Pe a faalētonu le polokalame, sa tatau ona ia uaʻi atu i ai ina ia iloa po o le ā lea faafitauli. Ua ia faapea mai: “E toetoe i taimi uma e tupu ai nei faalētonu, e leaga le taimi na tupu ai, o le taimi lenā o loo faaalia mai ni ata o faiga sauā po o feusuaʻiga. O nei vaaiga leaga e lē mafai ona galo iā te aʻu mo ni aso po o ni vaiaso foʻi, ua lē faigofie ona aveesea i loʻu mafaufau.” Ua ia faapea mai, sa iai ni aafiaga leaga i lona itu faaleagaga: “O ata i faiga sauā ua faafaigatā ai ona ou pulea aʻu lava, ona o aʻu o se tagata ita vave. O ata o feusuaʻiga na māfua ai ona lē lelei la ma faiā ma laʻu avā. O se tauiviga mo aʻu i aso uma le tau faasaga i nei aafiaga. Ina ia aua nei vaivai i lenei taua, na ou filifili ai e suʻe se isi aʻu galuega fou, e tusa lava pe laʻitiiti le totogi. E leʻi umi lava ae toe maua le isi aʻu galuega. Ua taunuu le mea sa ou manaʻo i ai.”

[Ata i le itulau 15]

O le poto ua maua mai le suʻesuʻeina o le Tusi Paia ua fesoasoani iā i tatou e pulea ai i tatou lava