Eaha to roto?

Titau-noa-hia anei te hoê faaueraa Bibilia?

Titau-noa-hia anei te hoê faaueraa Bibilia?

Titau-noa-hia anei te hoê faaueraa Bibilia?

I TO oe apîraa, e rave rahi ture ta to oe mau metua i horoa ia oe. A paari ai oe, ua mauruuru oe i te iteraa no to oe maitai te reira. Ei taata paari, te tamau noa ra oe i te faaohipa i te tahi aratairaa tei haapiihia ia oe, noa ˈtu aita oe e ora faahou ra i ǒ raua.

Te horoa mai ra to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova, e rave rahi aˈoraa na roto ta ˈna Parau, te Bibilia. Ei hiˈoraa, te opani ra o ˈna te haamoriraa idolo, te peu taotoraa tia ore, te faaturi e te eiâ. (Exodo 20:1-17; Ohipa 15:28, 29) A haere noa ˈi tatou i te paariraa i te pae varua, e mauruuru tatou i ta Iehova i rave no tatou e e taa ia tatou e ere ta ˈna aˈoraa i te mea teimaha.—Ephesia 4:15; Isaia 48:17, 18; 54:13.

E rave rahi râ tupuraa aita e aratairaa papu e horoahia ra. No reira, e manaˈo vetahi, no te mea aita e aratairaa papu i roto i te Bibilia, e nehenehe ta ratou e rave mai ta ratou e hinaaro. No ratou, ahani te Atua e manaˈo e mea faufaa te reira, e faaite mai ïa o ˈna i roto i te hoê aratairaa papu.

Te feia e manaˈo mai tera, e pinepine ratou i te rave i te mau faaotiraa tano ore, ta ratou e tatarahapa i muri iho. E moˈehia ia ratou aita noa e ture to roto i te Bibilia, te vai atoa râ, te mau aratairaa no nia i to te Atua manaˈo. A haapii ai tatou i te Bibilia e a ite ai i to Iehova manaˈo, ua faatupu tatou i te hoê manaˈo haava haapiihia i te Bibilia e ua tauturu te reira ia tatou ia rave i te mau faaotiraa no te ite i to ˈna mau manaˈo. Ia na reira tatou, e faaoaoa tatou ia ˈna, e fanaˈo tatou i te mau haamaitairaa no te raveraa i teie mau faaotiraa paari.—Ephesia 5:1.

Te mau hiˈoraa Bibilia faahiahia mau

Ia taio tatou i te mau aamu Bibilia a te mau tavini a te Atua i tahito ra, e ite tatou i te mau tupuraa ua pee ratou i te manaˈo o Iehova noa ˈtu aita e aratairaa papu. Rave anaˈe i te hiˈoraa o Iosepha. I te taime o ˈna a faaruru ai i te faahinaaroraa tano ore a te vahine a Potiphara, aita e faaueraa tumu papaihia no nia i te faaturi. Tera râ, noa ˈtu aita e aratairaa papu, ua taa maitai râ ia ˈna e hara te faaturi, eiaha noa no to ˈna iho manaˈo haava, no te Atua atoa râ. (Genese 39:9) Mea papu maitai, ua taa ia Iosepha e ofati te faaturi i te manaˈo o te Atua e to ˈna hinaaro mai ta ˈna i faaite i Edene.—Genese 2:24.

Teie te tahi atu hiˈoraa. I roto i te Ohipa 16:3, te haapii nei tatou hou Timoteo a pee ai ia ˈna i roto i to ˈna mau tere, ua peritomehia Timoteo na Paulo. Tera râ, i te irava 4 te taio nei tatou, ua ratere Paulo raua Timoteo na roto i te oire no te faaite i “te mau faaotiraa a te mau aposetolo e a te mau matahiapo no Ierusalema.” Te haapapu ra te tahi o teie mau faaotiraa e aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture o te peritomeraa. (Ohipa 15:5, 6, 28, 29) No te aha ïa Paulo i peritome ai ia Timoteo? “No te ati Iuda o taua mau vahi ra, ua ite hoi ratou pauroa e e metua tane Heleni to Timoteo.” Aita Paulo i hinaaro e faatupu i te aimârôraa aore ra i te faaturoriraa. Ua hinaaro o ˈna ia tamau te mau Kerisetiano i te riro “ei hiˈoraa maitai no te taata atoa i te aro o te Atua.”—Korinetia 2, 4:2; Korinetia 1, 9:19-23.

Teie ïa te huru feruriraa no Paulo raua Timoteo. A taio i te mau irava i roto i te Roma 14:15, 20, 21 e te Korinetia 1, 8:9-13; 10:23-33, e a hiˈo nafea Paulo i te haapeapea-rahi-raa no te pae varua o vetahi, te feia iho â râ te nehenehe e turori no te tahi mea aore ra e parau e ere hoi i te mea ino. Ua papai Paulo no nia ia Timoteo: “Aita ˈtu hoi ta ˈu e taata mai ia ˈna ra te huru o te haapeapea mau ra no outou. Te imi nei hoi te tahi atu i to ratou iho maitai, eiaha râ i to Iesu Mesia ra. Ua ite râ outou i to Timoteo haapao maitai, e mai te hoê tamarii e to ˈna metua ua tavini mâua ia atutu te parau apî oaoa.” (Philipi 2:20-22) E hiˈoraa maitai roa ta teie na Kerisetiano e piti i vaiiho mai no tatou i teie mahana! Aita raua e faaoti ia au i to raua mau hinaaro aita anaˈe e aratairaa papu, ua pee râ raua i te here o Iehova e ta ta ˈna Tamaiti ma te feruri nafea ta raua mau faaotiraa e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê.

E rave anaˈe i to Iesu hiˈoraa. I roto i ta ˈna aˈoraa i nia i te mouˈa, ua haapapu o ˈna i te taata o tei taa i te auraa mau o te mau ture a te Atua, e auraro o ˈna i te reira noa ˈtu e aˈoraa aore ra e opaniraa te reira. (Mataio 5:21, 22, 27, 28) Aita Iesu, Paulo, Timoteo e Iosepha e farii aita anaˈe e aratairaa papu, e nehenehe te hoê taata e rave mai ta ˈna e hinaaro. Ma te faaau i to ratou feruriraa i nia i to te Atua, ua ora ratou ia au i ta Iesu i parau i roto i na ture rahi e piti, a here i te Atua e a here i te taata tupu.—Mataio 22:36-40.

E no te mau Kerisetiano i teie nei mahana?

Mea papu, eiaha roa tatou e faariro i te Bibilia mai te hoê buka ture, ma te tiai e tatara-huˈahuˈa-hia te mau aratairaa. E faaoaoa tatou ia Iehova ia faaau tatou i ta tatou mau faaotiraa i to ˈna mau manaˈo, noa ˈtu aita e ture papu no te aratai ia tatou. Te auraa, aita e faufaa ia parau noa mai te Atua eaha ta tatou e rave, ia nehenehe ra tatou e ‘taa eaha te hinaaro o Iehova.’ (Ephesia 5:17; Roma 12:2) No te aha te reira e faaoaoa ˈi ia Iehova? No te mea, te faaite ra te reira, eita tatou e haapao noa i ta tatou e hinaaro, e faaoaoa râ tatou ia ˈna. E faaite atoa te reira mea faufaa roa no tatou to ˈna here, a hinaaro atu ai tatou e pee ia ˈna a riro atu ai teie here ei puai no tatou. (Maseli 23:15; 27:11) Hau atu â, ia pee tatou i ta te mau papai e faaite mai ra, e maitai mai tatou i te pae varua e i te pae ea.

Hiˈo anaˈe nafea ia faaohipa i teie faaueraa i roto i to tatou tupuraa.

A maiti i te mau faaanaanataeraa

A feruri na i te tupuraa o te hoê taurearea o te hinaaro e hoo mai i te tahi mau pehe. Ua faaroo o ˈna mea navenave te pehe i roto. Tera râ, te hepohepo ra o ˈna no te mea te faaite ra te api tapoi i te mau parau no nia i te taatiraa pae tino e mea faufau roa. Ua ite atoa o ˈna te rahiraa o te mau himene o teie taata rohi pehe, e ua î i te mau parau iria. E mea here o ˈna ia Iehova, e te haapeapea ra oia i to Iehova manaˈo e huru aau. Nafea o ˈna e ite ai i to te Atua hinaaro i roto i teie tupuraa?

I roto i ta ˈna rata i to Galatia, ua papai Paulo i te mau ohipa o ta te tino hara e faatupu e ta te hotu o te varua o te Atua e faatupu. Ua ite paha outou eaha te huru maitatai ta te hotu o te varua o te Atua e faatupu: te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, te haavîraa ia ˈna iho. Eaha ïa te ohipa ta te tino hara e faatupu? Te papai ra Paulo: “E ite-maitai-hia ta te tino hara e faatupu, oia ïa te mau peu taotoraa tia ore, te peu viivii, te peu faufau, te haamori idolo, te peu tahutahu, te enemiraa, te mârô, te pohehae, te iria, te tatamaˈi, te amahamaha, te pǔpǔ faaroo amaha, te feii, te taero ava, te arearearaa ahoahoa e te tahi atu mau mea mai tera atoa te huru. Mai ta ˈu i faaara noa na ia outou, te faaara faahou atu nei au e e ore roa te feia o te rave noa i teie mau peu e fatu i te Faatereraa arii a te Atua.”—Galatia 5:19-21.

A tapao na i te parau hopea i roto i teie tapura “te tahi atu mau mea mai tera atoa te huru.” Aita Paulo e horoa te tahi tapura no nia i ta te tino hara e faatupu. E ere ra te auraa e nehenehe te taata e parau: ‘E tiaraa to ˈu ia rave i te ohipa aita Paulo i papai i roto i te tapura o te mau ohipa ta te tino e faatupu.‘ Titauhia râ i te mau taata taio ia faaohipa i to ratou haroˈaroˈa no te ite i te mau mea aita i roto i te tapura, tera râ, “mai tera atoa te huru.” Te feia e ore e tatarahapa e te rave ra i te ohipa tei ore i faahitihia, tera râ, “mai tera atoa te huru,” e ore roa e fatu i te mau haamaitairaa o te Faatereraa arii a te Atua.

No reira, e titauhia ia tatou ia taa aore ra ia haroˈaroˈa eaha ta Iehova e ore e au. Mea fifi anei te reira? Mai te peu te parau ra to oe taote ia amu rahi te maa hotu e te maa tupu, eiaha e amu te pai, te û paari monamona e te mau mea mai te reira. Mea fifi anei no oe ia ite eaha te tapura o te faraoa monamona? I teie nei, e hiˈo faahou tatou i te hotu o te varua o te Atua e te mau ohipa ta te tino hara e faatupu. I roto i teihea tapura e tuuhia ˈi te mau pehe i faahitihia i nia ˈtu? Mea papu, aita te reira e faaite ra te mau huru maitatai mai te here, te maitai, te haavîraa ia ˈna iho aore ra te tahi atu mau huru maitatai tei tuati e te hotu o te varua a te Atua. Aita e titauhia te hoê aratairaa papu no te taa aita teie huru pehe e tuea râ i te manaˈo o te Atua. E faaohipa atoa teie faaueraa no te mau taioraa, hohoˈa teata, faanahoraa teata, te mau hauti video, te mau reni natirara e te vai atu â.

Te huru rapaeau tano noa

Te horoa atoa ra te Bibilia i te mau faaueraa no nia i te huru faaahuraa. E tauturu te reira i te Kerisetiano tataitahi ia faatano e ia auhia te huru rapaeau. I reira atoa, e ite te taata e here ra ia Iehova i te tahi ravea no te faaoaoa i to ˈna Metua i te raˈi eiaha râ ia ˈna iho. Mai ta tatou i ite aˈena, e tumu aita Iehova i horoa i te mau aratairaa papu i roto i te hoê tupuraa e ere ïa te auraa aita Iehova e tâuˈa ra eaha ta to ˈna nunaa e rave ra. Mea taa ê te huru faaahuraa i tera e tera vahi, e i te hoê â vahi e ia taui atoa te tau. Tera râ, te horoa ra te Atua i te mau faaueraa tumu e aratai i to ˈna nunaa i te mau taime atoa e i te mau vahi atoa.

Ei hiˈoraa, te parau ra, Timoteo 1, 2:9, 10: “E hinaaro atoa vau ia faanehenehe te mau vahine ia ratou i te ahu e tano, ma te tura e ma te manaˈo paari, eiaha râ ma te rouru firi faaunauna-roa-hia e te piru e te poe e te ahu moni rahi, mai tei au râ i te mau vahine e parau ra e e haamori ratou i te Atua, oia hoi maoti te mau ohipa maitatai.” No reira, ia haapao maitai te mau tuahine e te mau taeae eaha te manaˈo o te taata no nia i to ratou huru rapaeau i te vahi e faaea ˈi ratou ei feia “e haamori . . . i te Atua.” Mea maitai ia feruri te tahi Kerisetiano, nafea to ˈna huru rapaeau e ohipa ˈi i nia i te manaˈo o te mau taata no nia i te poroi o te Bibilia ta ˈna e poro ra. (Korinetia 2, 6:3) Eita te tahi Kerisetiano e haapao rahi roa i to ˈna iho mau hinaaro aore ra i to ˈna mau tiaraa, e haapeapea râ o ˈna eiaha o ˈna e riro ei faaturoriraa no vetahi ê.—Mataio 18:6; Philipi 1:10.

Ia ite te tahi mau Kerisetiano e faahuru ê to ˈna huru rapaeau aore ra e faaturori te reira ia vetahi ê, e pee o ˈna i te aposetolo Paulo ma te tuu i te maitai pae varua o vetahi na mua roa i to ˈna iho mau hinaaro. Ua parau o Paulo: “A pee mai i to ˈu haerea, mai ia ˈu atoa e pee nei i to te Mesia.” (Korinetia 1, 11:1) E no Iesu, ua papai o Paulo: “Aita atoa . . . te Mesia i imi i to ˈna iho maitai.” Mea papu te mau faaueraa a Paulo no te mau Kerisetiano taatoa: “Area tatou o tei puai i roto i te faaroo, e turu ïa tatou i tei ere ra i te puai a faaruru ai ratou i te paruparu e eiaha tatou ia imi noa i to tatou iho maitai e tia ˈi. E imi tatou tataitahi i te maitai o to ˈna taata tupu no te haapuai i to ˈna faaroo.”—Roma 15:1-3.

A faaohipa noa i to tatou haroˈaroˈa

Nafea tatou e faaohipa ˈi i to tatou haroˈaroˈa ia ite tatou nafea ia faaoaoa ia Iehova noa ˈtu aita o ˈna i horoa mai i te aratairaa papu i roto i te tahi tupuraa? Ia taio tatou i ta ˈna Parau i te mau mahana atoa, ia haapii tamau i te reira e ia feruriruri i nia i ta tatou e taio ra, e maitai ïa to tatou haroˈaroˈa. Eita te reira e maitai oioi mai. Hoê â huru te nuuraa i mua i te pae varua, mai te tupuraa tino o te hoê tamarii, eita te reira e ite-oioi-hia. E titauhia ïa te faaoromai, eiaha tatou e inoino mai te peu e aita tatou e ite oioi i te apî. Te tahi aˈe pae, aita noa te taime e navai no te haamaitai i to tatou haroˈaroˈa, mai tei parauhia mea tia ia faaohipa i tera taime no te haapii tamau i te parau a te Atua e ia faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa.—Hebera 5:14.

Nehenehe e parau, mai te peu te tamata ra te mau ture a te Atua i to tatou auraroraa, e tamata ïa ta ˈna mau faaueraa i te hohonu o to tatou ea pae varua e to tatou hinaaro e faaoaoa ia ˈna. Hau atu â to tatou ea pae varua e rahi mai, hau atu â tatou i te pee ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti. E hinaaro iho â tatou e niu i ta tatou mau faaotiraa i nia i te manaˈo o te Atua faahitihia i roto i te mau Papai. Ia faaoaoa tatou i to tatou Metua i te raˈi i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave nei, e ite tatou i to tatou iho oaoa ia rahi mai.

[Hohoˈa]

Mea taa ê te faaahuraa i tera e tera vahi, te aratai ra te mau faaueraa tumu Bibilia i ta tatou mau maitiraa