Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure”

“E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure”

“E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure”

“Ua parau maira ia ˈna te hoê pǐpǐ na ˈna, E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure.”—LUKA 11:1.

1. No te aha te hoê pǐpǐ a Iesu i ani ai ia Iesu ia haapii ia ratou ia pure?

 I TE hoê taime i te matahiti 32 T.T., ua ite te hoê pǐpǐ a Iesu ia ˈNa i te pureraa. Aita i tia ia ˈna ia faaroo i ta Iesu mau parau i to ˈna Metua, no te mea e pure mamû noa paha. Noa ˈtu râ, ia oti aˈera ta Iesu pure, ua ani atu te pǐpǐ ia ˈna e: “E te Fatu, a haapii mai ia matou i te pure.” (Luka 11:1) Na te aha i turai i teie aniraa? E tuhaa tamau te pure o te oraraa e te haamoriraa ati Iuda. I roto i te mau Papai Hebera, e rave rahi pure to roto i te buka Salamo e i te tahi atu mau vahi. Aita ïa te pǐpǐ e ani ra ia haapiihia oia i ta ˈna i ore i ite aore ra i ore i rave aˈenei. Ua matau paha oia i te mau pure faatia ture noa a te mau aratai haapaoraa ati Iuda. I teie nei râ, ua ite oia ia Iesu e pure ra, e peneiaˈe ua taa ia ˈna e e mea taa ê roa te mau pure faarahi a te mau rabi e ta Iesu.—Mataio 6:5-8.

2. (a) Eaha te faaite ra e aita Iesu e parau ra ia tahana noa tatou i te mau taˈo o te hohoˈa pure? (b) No te aha tatou e anaanatae ai i te ite e nafea ia pure?

2 Fatata 18 avaˈe na mua ˈtu, i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua horoa Iesu na ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê hohoˈa e niu ai i ta ratou mau pure. (Mataio 6:9-13) Aita paha teie pǐpǐ taa ê i reira i tera taime, ua faahiti maitai faahou ïa Iesu i te mau manaˈo faufaa o taua hohoˈa pure ra. Te tapaohia ra e aita oia i tahana noa i te mau taˈo o te pure, e tapao faaite ïa e aita oia e horoa ra i te hoê pure rituria o te faahiti-aau-hia. (Luka 11:1-4) Mai taua pǐpǐ ra aita i faaitehia te iˈoa, e hinaaro atoa tatou ia haapiihia tatou ia pure ia haafatata ˈtu â ta tatou mau pure ia tatou ia Iehova. E hiˈopoa anaˈe ïa i te faatiaraa taatoa aˈe o te hohoˈa pure ta te aposetolo Mataio i papai. E hitu aniraa to roto, e toru no nia i ta te Atua mau opuaraa e e maha no nia i to tatou mau hinaaro pae materia e pae varua. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i na aniraa matamua e toru.

Hoê Metua î i te here

3, 4. Eaha te auraa ia parau tatou ia Iehova “to matou Metua”?

3 Mai te omuaraa mai â, ua faataa Iesu e ia faaite ta tatou mau pure i te hoê taairaa piri e te faatura râ ia Iehova e tia ˈi. No te maitai iho â râ o ta ˈna mau pǐpǐ o tei putuputu i pihai iho ia ˈna i nia i tera mouˈa, ua faaitoito Iesu ia ratou ia parau ia Iehova “to matou Metua i te ao ra.” (Mataio 6:9) Ia au i te hoê aivanaa, noa ˈtu e ua paraparau Iesu i te hoê reo Hebera matauhia aore ra reo Aramea, e au te taˈo ta ˈna i faaohipa no “Metua” i te huru paraparau a te hoê tamarii, ‘e taˈo na te tamarii.’ Te faaite ra te parauraa ia Iehova “to matou Metua” i te hoê taairaa mahanahana e te tiaturi.

4 Ma te parau “to matou Metua,” te taa atoa ra ia tatou e e melo tatou o te hoê utuafare fetii rahi o te mau tane e vahine o te farii nei ia Iehova ei Tumu o te ora. (Isaia 64:8; Ohipa 17:24, 28) Ua fariihia te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua ei ‘tamarii na te Atua,’ e o oia ta ratou e nehenehe e ‘parau, E Aba, e tau Metua.’ (Roma 8:14, 15) Ua riro mai e mau mirioni ei hoa taiva ore no ratou. Ua pûpû ratou i to ratou oraraa na Iehova e ua faataipe i ta ratou pûpûraa na roto i te bapetizoraa i roto i te pape. E nehenehe atoa teie mau “mamoe ê atu” taatoa e haafatata ˈtu ia Iehova ma te iˈoa o Iesu e e pii ia ˈNa “to matou Metua.” (Ioane 10:16; 14:6) E nehenehe tatou e pure tamau i to tatou Metua i te raˈi no te arue ia ˈna, no te haamauruuru ia ˈna no to ˈna hamani maitai ia tatou, e no te tuu i ta tatou mau hopoia ia ˈna ra, ma te tiaturi e e haapao mai oia ia tatou.—Philipi 4:6, 7; Petero 1, 5:6, 7.

Te hinaaro i to Iehova iˈoa

5. Eaha te aniraa matamua o te hohoˈa pure, e no te aha e tano ai?

5 Te tuu oioi ra te aniraa matamua i te mau mea faufaa roa i te parahiraa matamua. Te na ô ra e: “Ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) Oia, ia tapi na mua tatou i te faaraaraa i to Iehova iˈoa no to tatou here ia ˈna e te riri ia ite i te mau faainoraa atoa i to ˈna iˈoa e tia ˈi. Ua faaino te orureraa hau a Satani e to ˈna turairaa i na taata matamua ia faaroo ore i te Atua ra o Iehova, i to ˈNa iˈoa ma te mârô i ta te Atua huru faaohiparaa i to ˈna mana arii o te ao taatoa. (Genese 3:1-6) Hau atu â, i te roaraa o te mau senekele, ua faainohia to Iehova iˈoa e te mau ohipa e haapiiraa haama a te feia e parau nei e e tia ratou no ˈna.

6. Eaha ta tatou e ore e rave mai te peu e e pure tatou ia raa to Iehova iˈoa?

6 E faaite ta tatou pure no te faaraaraa i to Iehova iˈoa eaha to tatou tiaraa no nia i te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa—e turu roa tatou i to Iehova tiaraa e faatere i te ao taatoa. Te hinaaro ra Iehova ia faaeahia te ao taatoa e te mau mea ora maramarama o te auraro ma te aau tae e te oaoa i to ˈna mana arii parau-tia no to ratou here ia ˈna e no to ratou hinaaro i te mau mea atoa i taaihia i to ˈna iˈoa. (Paraleipomeno 1, 29:10-13; Salamo 8:1; 148:13) E tauturu mai to tatou hinaaro i to Iehova iˈoa eiaha e rave i te tahi mea e faaino i taua iˈoa moˈa ra. (Ezekiela 36:20, 21; Roma 2:21-24) I te mea e ua taaihia te hau o te ao taatoa e o te mau mea ora maramarama i te faaraaraa i to Iehova iˈoa e te auraroraa ma te here i to ˈna mana arii, e faaiteraa ta tatou pure “ia raa to oe iˈoa” i to tatou tiaturi e e tupu ta Iehova opuaraa ei arueraa ia ˈna.—Ezekiela 38:23.

Te Basileia ta tatou e pure ra

7, 8. (a) Eaha te Basileia ta Iesu i haapii mai ia pure? (b) Eaha ta tatou e haapii no nia i teie Basileia i roto i te buka a Daniela e te Apokalupo?

7 Teie te piti o te aniraa i roto i te hohoˈa pure: “Ia tae to oe ra hau.” (Mataio 6:10) Ua taai-piri-hia teie aniraa i to mua ˈtu. O te Basileia Mesia, ta ˈna faatereraa i te raˈi, o ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia te Arii nomino-mau-hia, ta Iehova ravea e raa ˈi to ˈna iˈoa moˈa. (Salamo 2:1-9) Te faataa ra te parau tohu a Daniela i te Basileia Mesia mai “te hoê ofai” no roto mai i te hoê “mouˈa.” (Daniela 2:34, 35, 44, 45) Te faahohoˈa ra te mouˈa i te mana arii o Iehova i te ao taatoa, e faaiteraa apî ïa o te faatereraa a Iehova i te ao taatoa te Basileia i faahohoˈahia i te ofai. I roto i te parau tohu, e “riro” te ofai ‘ei mouˈa rahi e e faaî roa i te ao atoa nei,’ e tapao faaite ïa e e faahohoˈa te Basileia Mesia i to te Atua mana hau ê e faatere i te fenua.

8 Apitihia ˈtu i te Mesia i roto i teie Basileia, 144 000 taata ê atu tei ‘tauihia no roto i te taata nei’ no te faatere e oia ei arii e ei tahuˈa. (Apokalupo 5:9, 10; 14:1-4; 20:6) Te faahiti ra Daniela i teie mau taata mai “te feia moˈa . . . no Tei Teitei,” o te fanaˈo e to ratou Upoo ra te Mesia, i “te basileia, e te mana, e te rahi atoa o te basileia i raro aˈe i te raˈi atoa nei . . . no [ratou] te basileia mou ore ra, e hope hoi te mau tavana atoa i te auraro mai e te faaroo ia ˈna.” (Daniela 7:13, 14, 18, 27) Tera te faatereraa i te raˈi ta te Mesia i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure.

No te aha e pure noa ˈi ia tae mai te Basileia?

9. No te aha e tano ai ia pure ia tae mai te Basileia o te Atua?

9 I roto i ta ˈna hohoˈa pure, ua haapii mai te Mesia ia pure ia tae mai te Basileia o te Atua. Te faaite ra te tupuraa o te mau parau tohu bibilia e ua haamauhia te Basileia Mesia i te raˈi i te matahiti 1914. * E tano noa anei ïa ia pure ia “tae” mai taua Basileia ra? Oia mau. I roto hoi i te parau tohu a Daniela, e faaû atu te Basileia Mesia i faataipehia e te hoê ofai, i te mau faatereraa poritita, i faataipehia e te hoê tii rahi. E tae mai râ te ofai i nia i tera tii, a tairi atu ai ia huˈahuˈa roa. Te na ô ra te parau tohu a Daniela e: ‘E ore roa te basileia e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.’—Daniela 2:44.

10. No te aha e hinaaro rahi ai to tatou ia tae mai te Basileia o te Atua?

10 E hinaaro rahi to tatou ia ite i te taeraa mai o te Basileia o te Atua i nia i te faanahoraa ino o te mau mea a Satani no te faaraa i to Iehova iˈoa moˈa e no te haamou i te feia patoi atoa i to te Atua mana arii. E pure uˈana tatou e: “Ia tae to oe ra hau,” e e parau tatou e te aposetolo Ioane e: “Amene. Oia ïa, a haere mai, e te Fatu, e Iesu e!” (Apokalupo 22:20) Oia, ia haere mai Iesu e faaraa i to Iehova iˈoa e e faatia i to ˈNa mana arii, e tupu ai te mau parau a te papai salamo: “Ia ite te taata atoa e, o Iehova to oe iˈoa, e o oe anaˈe tei Teitei i te fenua atoa nei.”—Salamo 83:18.

“Ia haapaohia to oe hinaaro”

11, 12. (a) Eaha ta tatou e ani nei ia pure tatou “ia haapaohia” to te Atua hinaaro “i te fenua nei, mai tei te ao atoa na”? (b) Eaha ˈtu â te auraa ia pure tatou ia ravehia to Iehova hinaaro?

11 Ua haapii Iesu i muri iho i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure: “Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10) Ua fa mai te ao taatoa no to Iehova hinaaro. Te pii hua ra te mau mea ora puai i te raˈi e: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu, e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.” (Apokalupo 4:11) E opuaraa ta Iehova no “to te raˈi, e to te ao nei.” (Ephesia 1:8-10) Ma te pure ia haapaohia to te Atua hinaaro, te ani nei ïa tatou ia Iehova ia faatupu i ta ˈna opuaraa. Hau atu â, te faaite ra ïa tatou e e hinaaro rahi to tatou ia ite i te tupuraa o to te Atua hinaaro na te ao taatoa.

12 Maoti teie pure e faaite atoa ˈi tatou i to tatou hinaaro e faaau i to tatou oraraa i nia i to Iehova hinaaro. Ua parau Iesu e: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.” (Ioane 4:34) Mai ia Iesu, ei Kerisetiano pûpûhia, e mea au na tatou e rave i to te Atua hinaaro. E turai to tatou here ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti ia tatou ia ora eiaha “ma te haapao i te hinaaro o te taata, ma te haapao râ i te hinaaro o te Atua.” (Petero 1, 4:1, 2; Korinetia 2, 5:14, 15) E tutava tatou i te haapae i te raveraa i te mau ohipa ta tatou i ite e eita roa ˈtu e tu i to Iehova hinaaro. (Tesalonia 1, 4:3-5) Ma te faaherehere i te taime no te taio e no te haapii i te Bibilia, ‘e ite tatou i to Iehova hinaaro,’ o te titau ia haa tatou i roto i te pororaa i “te evanelia o te basileia.”—Ephesia 5:15-17; Mataio 24:14.

To Iehova hinaaro i te raˈi

13. Mea nafea te haapaoraahia to te Atua hinaaro na mua roa ˈˈe Satani a orure hau ai?

13 Ua tupu to Iehova hinaaro i te raˈi na mua roa ˈˈe te hoê o ta ˈna mau tamaiti varua a orure hau ai e a riro mai ai ei Satani. Te faataa ra te buka Maseli i te Tamaiti fanau tahi a te Atua mai te paari faataatahia. Te faaite ra te reira e i te roaraa tau faito ore ua ‘oaoa tamau maite’ te Tamaiti fanau tahi a te Atua “i mua i tana aro,” i te rave i te hinaaro o to ˈna Metua. Inaha, ua riro mai oia ei “rave ohipa aravihi” a Iehova i te poieteraa i te mau mea atoa “o to te raˈi, e to te fenua nei, o tei itea ia hiˈo ra e tei ore i itea.” (Maseli 8:22-31, MN; Kolosa 1:15-17) Ua faaohipa Iehova ia Iesu ei Logo, aore ra ei Auvaha no ˈna.—Ioane 1:1-3.

14. Eaha ta tatou e haapii na roto i te Salamo 103 no nia i te faatupuraa te mau melahi i to Iehova hinaaro i te raˈi?

14 Te faaite ra te papai salamo e e mea hau ê to Iehova mana arii e e faaroo te mau nuu melahi i ta ˈna mau haapiiraa e faaueraa. Te taio nei tatou e: “Ua haamau Iehova i to ˈna ra terono i nia i te mau raˈi, e ua auraro te mau mea atoa nei i to ˈna ra basileia. E haamaitai ia Iehova, e to ˈna ra mau melahi e, o tei hau i te puai, e ua haapao i ta ˈna faaueraa, i te faarooraa i tana reo ia parau. E haamaitai ia Iehova, outou atoa, o to ˈna ra mau pǔpǔ; o to ˈna ra mau tavini, tei rave i to ˈna ra hinaaro. E haamaitai ia Iehova, e ta ˈna atoa ra mau ohipa i te mau vahi atoa ra i to ˈna ra hau [mana arii].”—Salamo 103:19-22.

15. Eaha te faahopearaa o te noaaraa ia Iesu te mana o te Basileia i nia i te haapaoraa i to te Atua hinaaro i te raˈi?

15 I muri aˈe i ta ˈna orureraa hau, ua haere noa Satani i te raˈi mai tei faaitehia e te buka a Ioba. (Ioba 1:6-12; 2:1-7) Ua tohu râ te buka Apokalupo e e tae mai te taime e tiavaruhia ˈi Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai. Ua tae mai taua taime ra i muri iti noa ˈˈe i te noaaraa ia Iesu Mesia te mana o te Basileia i te matahiti 1914. Mai reira mai, aita faahou e parahiraa to tera mau orure hau i te raˈi. Ua hurihia mai ratou i te hiti o te fenua nei. (Apokalupo 12:7-12) Aita e mârôraa e faaroo-faahou-hia ra i te raˈi, o te mau reo umereraa anaˈe i “te Arenio,” te Mesia ra Iesu e te arueraa ma te auraro ia Iehova. (Apokalupo 4:9-11) Te tupu ra iho â to Iehova hinaaro i te raˈi.

To Iehova hinaaro no te fenua

16. E nafea te hohoˈa pure e patoi ai i te haapiiraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano no nia i te tiaturiraa o te huitaata?

16 Te tuu ra te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te fenua i te hiti o ta te Atua mau opuaraa, ma te parau e e haere te feia maitatai atoa i te raˈi. Teie râ ua haapii mai Iesu ia pure: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10) E nehenehe anei e parau e, ma te feruri noa, te tupu ra to Iehova hinaaro taatoa i te fenua nei tei roohia i te haavîraa uˈana, te parau-tia ore, te maˈi, e te pohe? Aita roa ˈtu! Ia pure uˈana tatou ia ravehia to te Atua hinaaro i te fenua nei, ia au i te parau fafau a te aposetolo Petero e tia ˈi: “Te tatari nei . . . tatou i te raˈi apî [te Basileia e faaterehia e te Mesia] e te fenua apî [te hoê totaiete taata parau-tia] ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.”—Petero 2, 3:13.

17. Eaha ta Iehova opuaraa no te fenua?

17 E opuaraa ta Iehova i to ˈna poieteraa i te fenua. Ua faaurua oia i te peropheta Isaia ia papai e: “Te na ô maira . . . Iehova; o tei hamani i te mau raˈi ra; oia te Atua: o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani; e na ˈna hoi i haamau: aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia: O vau o Iehova, e aitâ ˈtu.” (Isaia 45:18) Ua tuu te Atua i na taata matamua i roto i te hoê aua paradaiso e ua faaue atu: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” (Genese 1:27, 28; 2:15) Parau mau, te opuaraa a te Atua Poiete, ia faaeahia ïa te fenua e te taata tia roa e te parau-tia o te auraro ma te oaoa i to Iehova mana arii e o te ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i fafauhia e te Mesia.—Salamo 37:11, 29; Luka 23:43.

18, 19. (a) Eaha te titauhia ia rave hou to te Atua hinaaro e haapao-taatoa-hia ˈi i te fenua nei? (b) Eaha ˈtu â te mau tuhaa o te hohoˈa pure a Iesu e hiˈopoahia i roto i te tumu parau i muri nei?

18 Eita roa ˈtu to Iehova hinaaro no te fenua e tupu noa a faaeahia ˈi te fenua e te mau tane e vahine o te aa i to ˈna mana arii. Ma te faaohipa i te mau varua puai arataihia e te Mesia, “e haamou” te Atua “i te feia e faaino ra i te fenua nei.” E haamouhia te faanahoraa ino taatoa o te mau mea a Satani e ta ˈna haapaoraa hape, ta ˈna mau ohipa poritita haapiˈo, ta ˈna tapihooraa nounou moni e te taviri, e ta ˈna nuu vavahi e a muri noa ˈtu. (Apokalupo 11:18, MN; 18:21; 19:1, 2, 11-18) E faatiahia to Iehova mana arii e e faaraahia to ˈna iˈoa. No te reira taatoa tatou e pure ai e: “E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:9, 10.

19 I roto râ i ta ˈna hohoˈa pure, ua faaite Iesu e e nehenehe tatou e pure no ta tatou iho mau ohipa atoa. E hiˈopoahia teie mau tuhaa o ta ˈna haapiiraa no nia i te pure i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te pene 6 o te buka Prêtons attention à la prophétie de Daniel!, neneihia e te mau Ite no Iehova.

Ei haamanaˈoraa

• No te aha e tano ai ia parau ia Iehova “to matou Metua”?

• No te aha e mea faufaa roa ˈi ia pure no te faaraaraa i to Iehova iˈoa?

• No te aha e pure ai ia tae mai te Basileia o te Atua?

• Eaha te auraa ia pure tatou ia haapaohia to te Atua hinaaro i te fenua nei mai tei te ao atoa na?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

Ua taa ê roa ta Iesu mau pure i te mau pure faarahi a te mau Pharisea

[Hohoˈa i te api 20]

E pure te mau Kerisetiano ia tae mai te Basileia o te Atua, ia raa to ˈna iˈoa e ia ravehia to ˈna hinaaro