Eaha to roto?

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

I roto i te Korinetia 2, 6:14, o vai ta Paulo e parau ra a faaohipa ˈi oia i te parau “te feia aita e tiaturi ra ia Iesu”?

I roto i te Korinetia 2, 6:14, te taio ra tatou: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia aita e tiaturi ra ia Iesu.” Ia hiˈo tatou i te tupuraa, mea papu no te feia e ere no te amuiraa Kerisetiano ta Paulo e parau ra. Te haapapu ra te tahi mau irava Bibilia i teie manaˈo o ta Paulo i faaohipa mai te parau “te taata aita e tiaturi ra ia Iesu” aore ra “te feia aita e tiaturi ra ia Iesu.”

Ei hiˈoraa, ua aˈo Paulo i te mau Kerisetiano o tei haere i te haavaraa i mua i “te feia aita e tiaturi ra ia Iesu.” (Korinetia 1, 6:6) I ǒ nei, te feia aita e tiaturi ra ia Iesu, o te mau haava ïa e ohipa ra i te tiripuna i Korinetia. I roto i te piti o ta ˈna rata, ua faaite Paulo e na Satani i haapoiri i te feruriraa o te feia aita e tiaturi ra ia Iesu. Ua tapoˈihia te ahu paruru i nia i te mata o te feia aita e tiaturi ra ia Iesu i te parau apî oaoa. Aita te feia aita e tiaturi ra ia Iesu i rave i te tahi noa ˈˈe mea no te tavini ia Iehova. Mai ta Paulo i faataa aˈena: “Ia fariu . . . te tahi taata ia Iehova, e tatarahia ïa te ahu paruru.”—Korinetia 2, 3:16; 4:4.

Ua rave vetahi feia aita e tiaturi ra ia Iesu i te ohipa ino aore ra i te haamoriraa idolo. (Korinetia 2, 6:15, 16) Tera râ, e ere pauroa tei patoi i te mau tavini a Iehova. Ua faaite vetahi i te anaanatae mau i te parau mau. E rave rahi e hoa faaipoipo Kerisetiano to ratou e te oaoa nei ratou. (Korinetia 1, 7:12-14; 10:27; 14:22-25; Petero 1, 3:1, 2) Tera râ, te faaohipa pinepine ra o Paulo i te parau “te taata aita e tiaturi ra ia Iesu” i te feia o ta ˈna i faahiti i nia ‘tu e ere no te amuiraa Kerisetiano, no te mea te vai ra ‘te mau tane e vahine tei tiaturi i te Fatu’ i roto i te amuiraa Kerisetiano.—Ohipa 2:41; 5:14; 8:12, 13.

Ua riro te faaueraa e itehia i roto i te Korinetia 2, 6:14 ei aratairaa faufaa no te mau Kerisetiano i roto i te mau tupuraa atoa o te oraraa. E o tei faahiti-pinepine-hia ei aˈoraa paari no te mau Kerisetiano e imi ra i te hoê apiti. (Mataio 19:4-6) Eita te hoê Kerisetiano î i te paari tei pûpû ia ˈna e tei bapetizo ia ˈna, e imi i te hoê apiti i rotopu i te feia aita e tiaturi ra ia Iesu. No te mea mea taa ê te mau ture aveia, te mau fa e te mau tiaturiraa a te feia aita e tiaturi ra ia Iesu i ta te hoê Kerisetiano mau.

Tera râ, eaha no te feia e haapii ra i te Bibilia e e amui ra e te amuiraa Kerisetiano? Eaha no te feia poro bapetizo-ore-hia? E feia aita e tiaturi ra ia Iesu ratou? Aita. Eita te feia o tei farii i te parau mau o te parau apî oaoa e o tei nuu i mua e tae roa ˈtu i te bapetizoraa, e parauhia e feia aita e tiaturi ra ia Iesu. (Roma 10:10; Korinetia 2, 4:13) Hou oia a bapetizohia ˈi, ua piihia o Korenelio “e taata mǎtaˈu oia i te Atua e te haamori ia ˈna.”—Ohipa 10:2.

E haerea paari anei no te hoê Kerisetiano tei pûpû ia ˈna no te haamatau e no te faaipoipo i te hoê taata o tei fariihia ei taata poro bapetizo-ore-hia, no te mea noa aita te aˈoraa a Paulo i roto Korinetia 2, 6:14 e tano ra no tera tupuraa? Aita, e ere i te haerea paari. No te aha? No te mea te aˈoraa ta Paulo i horoa, no te mau Kerisetiano ivi ïa. Ua papai Paulo: “Ua tiamâ ïa te vahine i te faaipoipo atu i te tane ta ˈna e hinaaro, i roto noa râ i te Fatu.” (Korinetia 1, 7:39) Ia au i teie aˈoraa, ua faauehia te mau Kerisetiano tei pûpû ia ratou ia imi i te hoê apiti “i roto noa . . . i te Fatu.”

Eaha te auraa o te mau parau “i te Fatu” e “i te Mesia”? I roto i te Roma 16:8-10 e te Kolosa 4:7, te parau ra Paulo no te feia i roto “i te Fatu” e “i te Mesia.” Ia taio oe i tera mau irava, e ite oe o vai te feia e parauhia ra i ǒ nei, o ‘te mau hoa ohipa,’ ‘tei fariihia,’ ‘te mau taeae here,’ ‘te mau tavini haapao maitai’ e ‘te mau hoa tavini.’

I teihea taime e riro ai te hoê taata ei “tavini na te Fatu”? E riro oia ei “tavini na te Fatu” ia ineine oia i te rave i ta te hoê tavini e rave e ia haapae ia ˈna iho. Te faataa ra Iesu: “Te taata e hinaaro e pee mai ia ˈu, ia haapae ïa ia ˈna iho e ia rave i ta ˈna pou haamauiuiraa, a pee noa mai ai ia ˈu.” (Mataio 16:24) E haamata te hoê taata i te pee i te Mesia e i te auraro maite i to te Atua hinaaro ia pûpû oia ia ˈna i te Atua. I muri iho, e bapetizo oia ia ˈna a riro atu ai ei tavini fariihia i mua i te aro o te Atua ra o Iehova. a No reira, te ‘faaipoiporaa i roto i te Fatu,’ o te faaipoiporaa ïa i te hoê taata o tei faaite e taata o te tiaturi ra ia Iesu oia e e “tavini [oia] no te Atua, e no te Fatu ra no Iesu Mesia.”—Iakobo 1:1.

Mea titauhia ia haamauruuruhia te hoê taata o te haapii ra i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e o te nuu maitai ra i mua i te pae varua. Tera râ, aita â oia i pûpû atura ia ˈna ia Iehova e i rave atura i te faaotiraa e tavini e e rave i te haapaeraa. Te rave noa ra oia i te mau tauiraa. E titauhia ia ˈna ia rave faahope i te mau tauiraa faufaa no te riro mai ei Kerisetiano tei pûpû ia ˈna e o tei bapetizo ia ˈna hou a rave ai i te tahi mau tauiraa faufaa i roto i to ˈna oraraa, mai te faaipoiporaa.

E haerea paari anei ia haamatau te hoê Kerisetiano i te hoê taata e haere maitai ra i mua i roto i ta ˈna haapiiraa Bibilia, peneiaˈe ma te tiai i te taime ia bapetizohia oia hou a faaipoipo ai ia ˈna? Aita. E nehenehe te riroraa ei Kerisetiano bapetizohia e haafifi i te hoê piahi Bibilia ia ite oia e te hinaaro ra te hoê Kerisetiano e faaipoipo ia ˈna, eita râ oia e rave i te reira e tae roa i te taime a bapetizohia ˈi oia.

No te rahiraa, te hoê taata poro bapetizo-ore-hia, no te hoê taime poto noa e tae roa i te taime a bapetizohia ˈi oia. No reira, no te aˈoraa i faahitihia i nia ˈtu ia faaipoipo noa i roto i te Fatu, e ere i te mea fifi ia pee. Eaha râ no te hoê taata ua tae te matahiti no te faaipoipo, ua paari i roto i te parau mau, te apiti ra i roto i te mau ohipa Kerisetiano a tau matahiti e te tavini ra ei taata poro bapetizo-ore-hia? Na te aha e tapea ia ˈna ia pûpû i to ˈna ora ia Iehova? No te aha oia e taiâ ˈi? Te feaa ra oia? Noa ˈtu e ere oia i te hoê taata aita e tiaturi ra ia Iesu, eita oia e nehenehe e parauhia e taata “i roto i te Fatu” oia.

No to tatou maitai te aˈoraa a Paulo no nia i te faaipoiporaa. (Isaia 48:17) Ia faaoti na taata e piti o tei pûpû ia raua ia Iehova e faaipoipo, e riro ta raua i euhe te tahi i te tahi i roto i te faaipoiporaa ei niu papu i te pae varua. Hoê â ta raua mau ture aveia e fa. E ohipa mau â te reira i roto i te faaipoiporaa. Hau atu â, a ‘faaipoipo ai i roto i te Fatu,’ e faaite te hoê taata i to ˈna taiva ore ia Iehova, e aratai te reira i te mau haamaitairaa rahi no te mea “eita [Iehova] e taiva i te taata taiva ore.”—Salamo 18:25.

[Nota i raro i te api]

a Ua papai Paulo na mua roa no te mau Kerisetiano faatavaihia, te riroraa ei “tavini na te Fatu” e titau-atoa-hia ia faatavaihia ratou ei mau tamaiti a te Atua e ei mau taeae no te Mesia.

[Hohoˈa]

“Eita [Iehova] e taiva i te taata taiva ore”