Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ta te semeio a Iesu e haapii mai?

Eaha ta te semeio a Iesu e haapii mai?

Eaha ta te semeio a Iesu e haapii mai?

E MAERE paha outou e i roto i to Iesu oraraa i te fenua nei, aita te Bibilia e faaohipa ra i te taˈo “semeio” na roto i te reo tumu. Te taˈo Heleni (dunami) ua hurihia ïa ei “mana.” (Luka 8:46) Ua huri-atoa-hia te reira ei ‘tei tia i te hoê taata’ aore ra te “ohipa mana.” (Mataio 11:20; 25:15) Te faataa ra te hoê aivanaa, “ua tupu teie ohipa mana maoti te puai no ǒ mai i te Atua ra.”

Te vai ra te tahi atu taˈo Heleni (tera) o te huri-atoa-hia ei “tapao” aore ra “ohipa maere.” (Ioane 4:48; Ohipa 2:19) I te rahiraa o te taime, te taata o te ite i tei tupu, ua faahiahia roa ratou e ua maere roa i te ohipa mana ta Iesu i rave.—Mareko 2:12; 4:41; 6:51; Luka 9:43.

Te toru o te taˈo Heleni (semeiona) te mau semeio ta Iesu i faatupu o te “tapao” ïa te auraa. Te faataa ra te reira, “i te faufaa mau o te semeio” ta Robert Deffinbaugh ïa i parau. “Te faaite mau ra te reira i te parau mau no nia i to tatou Fatu ra o Iesu.”

No ǒ mai anei to ˈna mana i te Atua ra aore ra aita?

Aita te Bibilia e faataa ra i te mau semeio ta Iesu i faatupu no te faaanaanatae i te taata. E faaiteraa te reira “i te mana rahi o te Atua,” mai te tamaiti ta Iesu i faaora i to ˈna tiavaruraa i te mau demoni. (Luka 9:37-43) Eita anei ïa ta te Atua e nehenehe e faatupu i te mau ohipa mana mai ta te Bibilia e parau ra tei ia ˈna ra “te puai rahi e te mana rahi”? (Isaia 40:26) Mea papu e aita!

Te faahiti ra te Evanelia no nia i na 35 semeio a Iesu. Aita râ i faataahia ehia semeio ta ˈna i faatupu. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Mataio 14:14: “Ite ihora oia [Iesu] i te hoê nahoa rahi, aroha ˈtura ia ratou e faaora ˈtura i te feia maˈi.” I ǒ nei, aita i faataahia ehia taata maˈi ta ˈna i faaora i tera taime.

Ua tano iho â te ohipa mana e ta Iesu i haapapu e oia te Tamaiti a te Atua, te Mesia fafauhia. Maoti te puai no ǒ mai i te Atua ra i nehenehe ai Iesu e faatupu i te mau semeio. Teie ïa ta Petero i parau no Iesu: “Mai ta outou i ite, mea tonohia mai Iesu . . . e te Atua. Ua ite-maitai-hia te reira na roto i te mau ohipa mana, te ohipa maere e te semeio ta ˈna i rave i rotopu ia outou.” (Ohipa 2:22) I te tahi atu taime, ua parau atoa Petero: “Ua faatavai te Atua ia ˈna i te varua moˈa e i te mana, e ua hamani maitai haere Iesu i te taata e ua faaora i te feia atoa i haavîhia e te Diabolo, no te mea tei ia ˈna ra te Atua.”—Ohipa 10:37, 38.

Ua tano noa te mau semeio a Iesu i te poroi ta ˈna e poro ra. Te faataa ra te Mareko 1:21-27 i te huru o te feia e faaroo ra i ta ˈna haapiiraa e i te iteraa hoê o ta ˈna semeio. Te parau ra te irava 22: “Maere ihora ratou i ta ˈna huru haapiiraa,” e te irava 27 ua “maere” te taata i to ˈna tiavaruraa i te hoê demoni. Te haapapu ra teie mau tupuraa e o Iesu te Mesia fafauhia.

Ua haapapu Iesu o ˈna te Mesia fafauhia, eiaha noa na roto i ta ˈna parau e ohipa, oia atoa na roto i te mana ta te Atua i horoa ia ˈna no te faatupu i teie mau semeio. Ua ui te hoê taata ia ˈna no nia i to ˈna tiaraa e ta ˈna hopoia, ua na ô atu Iesu ma te mǎtaˈu ore: “E haapapuraa rahi aˈe ta ˈu i ta Ioane [Bapetizo], na te mau ohipa hoi ta to ˈu Metua i faaue ia ˈu e rave e ta ˈu ïa e rave nei e haapapu mai ra e na te Metua i tono mai ia ˈu.”—Ioane 5:36.

Te mau haapapuraa e mea mau te mau semeio a Iesu

Nafea e papu ai ia tatou e mea mau te mau semeio a Iesu? Teie te tahi mau haapapuraa.

Ia faatupu Iesu i te mau ohipa mana atoa, ua faahoˈi oia i te hanahana i te Atua, eiaha râ i nia ia ˈna. A faaora ˈi oia i te hoê matapo, ua haapapu oia e e tupu teie faaoraraa e “na roto . . . ia ˈna e itehia ˈi te mau ohipa a te Atua.”—Ioane 9:1-3; 11:1-4.

Taa ê atu i te feia mai te huru ra e ohipa mana ta ratou e rave ra, te feia peu manamana, te feia faaora maˈi, aita roa ˈtu Iesu e haamoˈe i te hiroa o te hoê taata no te faatere ia ˈna, aita atoa i faaohipa i te haavarevare, te pifao aore ra faauru i te hoê taata. Aita atoa oia i faaohipa i te ohipa tahutahu e te taoˈa manamana. A hiˈo na i te haehaa o Iesu a faaora ˈi oia i na matapo e piti. Te parau ra te aamu: “Aroha ihora Iesu ia raua e tapea ˈtura i to raua mata, ite ihora raua e pee maira ia ˈna.” (Mataio 20:29-34) Aita Iesu i rave i te hoê ohipa taa ê, hou a faatupu ai i ta ˈna mau semeio. Aita atoa oia i huna i te mau semeio o ta ˈna i faatupu, mea rahi hoi te mau taata i ite i te reira. Aita atoa oia i imi i te mau ravea taa ê no te huti i te ara-maite-raa i nia ia ˈna. Area râ te mau semeio ta te taata e rave ra aita ïa e haapapuraa.—Mareko 5:24-29; Luka 7:11-15.

Ua ite atoa Iesu i te faaroo o te feia o te faaorahia mai no ǒ mai i te mau semeio ta ˈna i faatupu. E ere râ te auraa eita Iesu e faaora i te feia aita e faaroo to ratou. I to ˈna haereraa i Kaperenaumi i Galilea “aratai maira te taata ia Iesu ra e rave rahi tei uruhia e te demoni, tiavaru ihora oia i taua mau varua ra i te hoê noa reo, e faaora ˈtura i te feia maˈi atoa.”Mataio 8:16.

Te mau semeio ta Iesu i faatupu no te haamâha ïa i te mau hinaaro o te pae tino o te taata, eiaha râ no te faaanaanatae i te taata e mataitai ra. (Mareko 10:46-52; Luka 23:8) Aita atoa Iesu i faatupu i teie mau semeio no to ˈna iho mau hinaaro.—Mataio 4:2-4; 10:8.

E nehenehe anei e tiaturi i te mau Evanelia?

Maoti na maha Evanelia, i nehenehe ai tatou e ite ai i te haapapuraa o te mau semeio a Iesu. E tumu anei e tiaturi ai tatou i teie mau Evanelia no nia i te mau semeio ta Iesu i faatupu? E.

Ua ite tatou e ua faatupu Iesu i ta ˈna mau semeio i mua i te mau taata. Ua papaihia te Evanelia matamua i te tau te ora noa ra te mau taata tei ite i te mau semeio a Iesu. Te na ô ra te hoê buka no nia i teie mau taata tei papai i teie mau Evanelia: “Aita e nehenehe e pari i teie mau taata papai i te hunaraa i te mau tupuraa tei tupu no te turai i te taata ia faaite i te faaroo. . . . Ua faatia iho â teie mau taata i te parau mau.”—The Miracles and the Resurrection.

Ua farii te mau ati Iuda i te mau ohipa mana i faahitihia i roto i te mau Evanelia. Te mea noa ta ratou i feaa ra, mea na roto ia vai e faatupuhia ˈi teie mau semeio. (Mareko 3:22-26) Ua farii atoa te mau feia patoi, e ua tupu iho â te mau semeio a Iesu. No te mea, te vai ra te mau haapapuraa no te senekele hoê e te piti no nia i te mau semeio a Iesu. E parau mau iho â te mau semeio a Iesu i roto i te mau Evanelia.

Te taata o te faatupu i te mau semeio

Eita te mau semeio a Iesu e tano mai te peu e faaea noa tatou i nia i te mau haapapuraa e ua tupu mau te reira. Ma te faataa râ i te mau ohipa mana ta Iesu i rave, ua faaite te mau Evanelia te huru aau o te hoê taata e te aumihi aita e faaauraa e o te haapeapea atoa ra i te maitai o vetahi.

Teie ïa te hiˈoraa o te hoê lepera o te taparu ia Iesu ma te parau: “Ia tia ia oe, e nehenehe oe e tamâ ia ˈu. Aroha ihora Iesu ia ˈna, toro atura i to ˈna rima, tapea ihora ia ˈna e na ô atura: “E tia ia ˈu! Ia mâ oe.” Ora mai nei teie taata. (Mareko 1:40-42) Ua faaite ïa Iesu i te aumihi ma te faaohipa i te mana no ǒ mai i te Atua ra no te faatupu i te mau semeio.

I te oire o Naina, ua ite Iesu i te hoê taata pohe te afaihia ra i te vahi hunaraa. E tamaiti teie a te hoê vahine ivi. “Aroha ihora” Iesu i teie vahine ivi e parau atura: “Eiaha e taˈi faahou.” Faaora mai nei oia i ta ˈna tamaiti.—Luka 7:11-15.

Eaha ïa te haapiiraa tamahanahana mau te huti mai i te mau semeio a Iesu? Ua “aroha” oia i te mau taata e ua tauturu ia ratou. Te faaite ra te Hebera 13:8: “Inanahi, i teie mahana e a muri noa ˈtu, e ore roa Iesu Mesia e taui.” Tera te haapapuraa e mea mau te reira e ere i te aamu. I te mea e e Arii oia i teie nei i te raˈi, e faaohipa hau atu â oia i te mana no ǒ mai i te Atua ra no te faaora i te huitaata. Te oaoa nei ïa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia oe ia haapii atu â no nia i te a muri aˈe faahiahia mau.

[Hohoˈa]

E faaiteraa te mau semeio a Iesu i “te mana rahi o te Atua”

[Hohoˈa]

Ua faaite Iesu i te huru aau