Splendori ale creaţiei lui Iehova

‘Vara şi iarna nu vor înceta’

UN SOARE arzător dogorăşte deasupra deşertului. În alte părţi ale lumii, acelaşi soare încălzeşte blând pământul după o iarnă geroasă. Într-adevăr, diversitatea zonelor climatice şi a anotimpurilor se datorează în mare parte şi căldurii soarelui.

Caracteristicile anotimpurilor variază de la o zonă a globului la alta. De fapt, ele influenţează chiar şi starea noastră sufletească. Nu ne înviorează prospeţimea primăverii, când vedem florile şi pomii trezindu-se la viaţă? Dar serile plăcute de vară? Nu ne bucură răcoarea zilelor de toamnă şi încântătorul spectacol de culori al frunzelor? Şi nu simţim liniştea pe care ne-o inspiră priveliştea unei păduri înveşmântate în mantia zăpezii?

Însă ce anume face să existe anotimpurile? Simplu spus: înclinaţia pământului. Axa de rotaţie a pământului este înclinată cu aproximativ 23^°5’ faţă de planul orbitei pământului în jurul soarelui. Fără această înclinaţie, pe glob nu ar exista anotimpuri, iar temperaturile ar fi tot timpul aceleaşi. Acest lucru ar afecta vegetaţia şi ciclul recoltelor.

Succesiunea anotimpurilor e o dovadă clară a acţiunii Creatorului. Despre Iehova, psalmistul a spus pe bună dreptate: „Tu ai statornicit toate hotarele pământului, Tu ai rânduit vara şi iarna“. — Psalmul 74:17. *

Pentru un observator de pe pământ, corpurile cereşti sunt indicatori precişi ai anotimpurilor. Când a creat sistemul nostru solar, Dumnezeu a decretat: „Să fie nişte luminători în întinderea cerului, ca să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate anotimpurile, zilele şi anii“ (Geneza 1:14). În cursul unui an, pământul trece prin două puncte ale orbitei sale, când, la miezul zilei, razele soarelui cad perpendicular pe ecuator. Aceste puncte sunt numite echinocţii, iar în multe ţări ele marchează începutul primăverii şi respectiv al toamnei. În timpul echinocţiilor, ziua şi noaptea sunt aproximativ egale pe toată suprafaţa pământului.

Anotimpurile şi începutul lor nu ţin doar de mişcarea şi poziţia aştrilor. Ele sunt în strânsă legătură cu clima şi vremea, constituind împreună un sistem complex de care depinde viaţa. Vorbindu-le unor oameni din Asia Mică, dintre care mulţi se ocupau cu agricultura, apostolul Pavel şi tovarăşul său Barnaba au arătat că Dumnezeu este cel care dă ‘ploi din cer şi anotimpuri roditoare, umplându-ne inimile până la refuz cu hrană şi bună dispoziţie’. — Faptele 14:14–17.

Vegetaţia de pe uscat şi fitoplanctonul din mări sunt menţinute prin fascinantul proces al fotosintezei. De aceea putem spune că vremea şi clima influenţează într-un mod complex lanţul trofic şi biodiversitatea. Pavel a recunoscut pe bună dreptate mâna lui Iehova în toate acestea, spunând: „Pământul care absoarbe ploaia ce cade adesea pe el, şi care produce apoi o vegetaţie utilă celor pentru care şi este cultivat, primeşte în schimb o binecuvântare de la Dumnezeu“. — Evrei 6:7.

Cuvântul „binecuvântare“ capătă noi sensuri dacă ne gândim o clipă la ceea ce se întâmplă în zonele unde venirea primăverii înseamnă temperaturi  blânde, zile mai lungi, mai mult soare şi ploi binefăcătoare. Câmpurile se acoperă de flori, iar insectele ies din cotloanele lor hibernale, gata să polenizeze culturile omului. Păsările, precum această gaiţă albastră din imagine, umplu pădurile de culoare şi cântec. Natura se reînsufleţeşte, plantele continuându-şi ciclul vieţii: naştere, reînnoire şi dezvoltare (Cântarea Cântărilor 2:12, 13). Primăvara pregăteşte pământul pentru recoltele ce vor fi adunate vara târziu sau toamna. — Exodul 23:16.

Minunatele lucrări ale lui Iehova se observă şi din mişcarea pe care o efectuează pământul, datorită căreia există zile, nopţi şi anotimpuri, iar omul poate să semene şi să secere. Suntem convinşi că iarna şi vara nu vor înceta, întrucât însuşi Dumnezeu a promis: „De acum încolo, cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea“. — Geneza 8:22.

[Notă de subsol]

[Chenarul/Fotografia de la pagina 9]

Un satelit de importanţă vitală

Luna a fost dintotdeauna o sursă de inspiraţie pentru omul fascinat de frumuseţea ei. Dar ştiaţi că luna influenţează anotimpurile? Ea contribuie la menţinerea înclinaţiei pământului, adică a gradului de înclinare a axei sale de rotaţie. Acest lucru joacă „un rol vital în crearea pe Pământ a condiţiilor prielnice vieţii“, a afirmat Andrew Hill, autor de articole ştiinţifice. Dacă nu ar exista un satelit natural mare care să menţină înclinaţia axei planetei, temperaturile ar creşte foarte mult, iar viaţa pe pământ nu ar mai fi posibilă. O echipă de astronomi a conchis: „S-ar putea spune că Luna împiedică eventualele schimbări climatice de pe Pământ“. — Psalmul 104:19.

[Provenienţa fotografiei]

Lună: U.S. Fish & Wildlife Service, Washington, D.C./Bart O’Gara

[Legenda fotografiei de la pagina 9]

Cămile, Africa de Nord şi Peninsula Arabică