Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tupu iho â ‘te parau faaau a Iehova’

E tupu iho â ‘te parau faaau a Iehova’

E tupu iho â ‘te parau faaau a Iehova’

“E faaite atu vau i te parau faaau na Iehova; ua parau mai oia ia ˈu e, O tau tamaiti oe . . . A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene [aore ra nunaa] ei tufaa na oe.”—SALAMO 2:7, 8.

1. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i ta te Atua opuaraa e ta te mau nunaa?

 E OPUARAA ta te Atua ra o Iehova no te huitaata e no te fenua. E opuaraa atoa ta te mau nunaa. Mea taa ê roa râ tera na opuaraa! E parau mau te reira, te na ô ra hoi te Atua e: “Mai te raˈi nei hoi e teitei rahi to ˈna i to te fenua; oia atoa to ˈu ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to ˈu ra mau manaˈo i to outou ra mau manaˈo.” E tupu iho â te opuaraa a te Atua, te na ô â ra hoi oia e: “Mai te ûa mau e topa nei, e mai te hiona, no nia mai i te raˈi ra, e aore i hoˈi faahou i reira; ua faararirari râ i te fenua ra, e ua faatupu ra, e ua faahotu mai hoi i ta ˈna, i noaa ˈi hoi te huero i te feia e ueue, e te maa i te feia i amu ra: oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.”—Isaia 55:9-11.

2, 3. Eaha te faataa-maitai-hia ra i roto i te Salamo 2, eaha râ te mau uiraa e hiti mai?

2 I roto i te Salamo 2, te faataa-maitai-hia ra e e tupu te opuaraa a te Atua no nia i ta ˈna Arii Mesia. Ua faaurua te Atua i te arii Davida o Iseraela i tahito ra, o tei fatu i tera salamo, no te faaite atea e ia tae i te hoê tau faufaa, e arepurepu te mau nunaa. E mârô to ratou feia faatere i te Atua ra o Iehova e ta ˈna i Faatahinu. Ua himene atoa râ te papai salamo e: “E faaite atu vau i te parau faaau na Iehova; ua parau mai oia ia ˈu e, O tau tamaiti oe . . . A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene [aore ra nunaa] ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na oe.”—Salamo 2:7, 8.

3 Eaha te auraa o ‘te parau faaau a Iehova’ no te mau nunaa? Eaha te faahopearaa o te reira i nia i te huitaata? Eaha mau â te auraa o tera mau tupuraa no te feia mǎtaˈu i te Atua atoa o te taio i te Salamo 2?

Te mau nunaa e arepurepu ra

4. E nafea outou e haapoto ai i te mau manaˈo faufaa o te Salamo 2:1, 2?

4 Ma te faahiti i te mau ohipa a te mau nunaa e to ratou feia faatere, e haamata te papai salamo i ta ˈna faturaa ma te himene: “Eaha te mau etene [aore ra nunaa] i arepurepu-noa-hia ˈi, e te mau taata nei i imi ai i te mea faufaa ore? Te tiatia ra te hui arii o te fenua nei i nia, e te amui atoa ra te hui raatira e mârô ia Iehova, e ta ˈna i faatahinu ra.”—Salamo 2:1, 2. *

5, 6. Ua “imi” te mau taata i teihea “mea faufaa ore”?

5 Eaha “te mea faufaa ore” ta te mau taata no teie tau “i imi”? Eita te mau nunaa e farii i ta te Atua i Faatahinu, te Mesia, e “imi,” aore ra e feruriruri noa râ, ratou i te vai-tamau-raa o to ratou iho mana faatere. I tupu atoa na tera mau parau o te Salamo 2 i te senekele matamua T.T., i to te feia faatere ati Iuda e Roma haa-amui-raa no te taparahi pohe i te Arii maitihia a te Atua, o Iesu Mesia. Ua haamata râ te tupuraa rahi i te matahiti 1914, i to Iesu faatahinuraahia ei Arii i te raˈi. Mai reira mai, aita hoê aˈe faatereraa i te fenua nei i farii i te Arii faateronohia a te Atua.

6 Eaha te auraa o ta te papai salamo uiraa ‘eaha te mau taata i imi ai i te mea faufaa ore’? O ta ratou opuaraa te mea faufaa ore; aita e apî e eita e tupu. Eita e tia ia ratou ia hopoi mai i te hau e te au-maite-raa i nia i teie fenua. E rave râ ratou i ta ratou mau ohipa no te patoi i te faatereraa a te Atua. Inaha, ma te tahoê ua tia ratou i nia e ua amui no te mârô i Tei Teitei e ta ˈna i Faatahinu. Auê te maamaa e!

Te Arii upootia a Iehova

7. I roto i te pure, mea nafea to te mau pǐpǐ matamua a Iesu faaauraa i te Salamo 2:1, 2?

7 Ua faaau te mau pǐpǐ a Iesu i te Salamo 2:1, 2 i nia ia ˈna. No to ratou hamani-ino-raahia no to ratou faaroo, ua pure ratou e: “E te Fatu [ra o Iehova], o oe te Atua i hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau mea atoa i roto ia ratou ra: o tei parau mai na roto i te vaha o to tavini ra o Davida e, eaha te etene [aore ra nunaa] i riri hua ˈi, e te taata i manaˈo ai i te mea faufaa ore? Ua tia mai te hui arii o te fenua i nia, e ua amui atoa te feia Tavana, e mârô i te Fatu e ta ˈna i faatahinu ra. Ua amui mau â ratou o Heroda [Anetipa], e Ponotio Pilato, e te mau etene [aore ra to te mau nunaa] atoa, e te taata hoi o Iseraela, e rave i to tamaiti moˈa ia Iesu ta oe i faatahinu ra.” (Ohipa 4:24-27; Luka 23:1-12) * Oia, e mârôhia ta te Atua Tamaiti faatavaihia o Iesu i te senekele matamua. Ua tupu faahou râ teie salamo tau senekele i muri aˈe.

8. E nafea te Salamo 2:3 e au ai i te mau nunaa no teie tau?

8 A fanaˈo ai Iseraela i tahito ra i te hoê arii taata, mai ia Davida, ua amui te mau nunaa e te feia faatere etene no te mârô i te Atua e ta ˈna i faatahinu e i faaterono. E i to tatou nei tau? Aita te mau nunaa no teie tau e hinaaro ra e pee i te mau titauraa a Iehova e a te Mesia. No reira ratou e faataahia ˈi mai tei parau e: “Tatou e hahae i ta raua tapea e taa ê atu; e faarue ê atu tatou i to raua zugo ra.” (Salamo 2:3) E patoi te feia faatere e te mau nunaa i te mau taotiaraa atoa a te Atua e ta ˈna i Faatahinu. Oia mau, e faufaa ore te mau tutavaraa atoa i te hahae i tera mau tapea e te faarue i tera mau zugo.

E tâhitohito Iehova ia ratou

9, 10. No te aha Iehova e tâhitohito ai i te mau nunaa?

9 Aita Iehova e tapitapi ra i te mau tutavaraa atoa a te feia faatere o te mau nunaa i te haamau i ta ratou iho faatereraa. E parau â te Salamo 2 e: “O tei parahi i nia i te mau raˈi ra te ata mai; e tâhitohitohia ratou e Iehova.” (Salamo 2:4) Te faatupu ra te Atua i ta ˈna opuaraa mai te huru ra e mea faufaa ore taua feia faatere ra. Te ata ra oia i to ratou maamaa e te tâhitohito ra ia ratou. E vaiiho anaˈe ia ratou ia faaahaaha i ta ratou e opua e rave. E ataraa ratou na Iehova. Te ata ra oia i ta ratou patoiraa faufaa ore.

10 I te tahi atu vahi i roto i ta ˈna mau salamo, e faahiti Davida i te tahi mau taata e nunaa enemi e e himene oia e: “O oe te Atua sabaota, e Iehova, e te Atua o Iseraela e, a ara e tahoo atu i te mau etene [aore ra nunaa] ra; eiaha e faaherehere i te feia e rave mârô i te ino ra. E hoˈi mai ratou i te ahiahi; mai te urî e aoa ra, horo haere noa ˈi i te oire atoa nei. Inaha! te puroro nei te ino na roto i to ratou vaha; e ˈoˈe tei to ratou vaha: o te na ô nei ratou, O vai te faaroo mai? O oe ra, e Iehova, te ata ra oe ia ratou: e tâhitohitoraa te mau etene [aore ra nunaa] na oe.” (Salamo 59:5-8) Te ata ra Iehova i te teoteo e te huanane o te mau nunaa i roto i to ratou huru maamaa i nia ia ˈna.

11. Eaha te tupu ia tutava te mau nunaa i te patoi i te opuaraa a te Atua?

11 E haapaari te Salamo 2 i to tatou faaroo e e tia i te Atua ia faaafaro i te mau fifi atoa. E nehenehe tatou e tiaturi roa e e faatupu noa oia i to ˈna hinaaro e eita roa ˈtu oia e faarue i ta ˈna mau tavini taiva ore. (Salamo 94:14) No reira, eaha te tupu ia tutava te mau nunaa i te patoi i te opuaraa a Iehova? Ia au i teie salamo, ‘e parau te Atua ia ratou ma te riri,’ mai te huru ra e ma te haruru rahi o te patiri. Hau atu â, ‘e ehuehu roa ratou ia ˈna i to ˈna riri rahi,’ mai te huru ra e ma te anapa uira puai.—Salamo 2:5.

Te Arii faatahinuhia a te Atua

12. Te parau ra te Salamo 2:6 i teihea faateronoraa?

12 Aita e feaaraa e e peapea te mau nunaa i ta Iehova e parau i muri iho na roto i te papai salamo. E parau te Atua e: “Ua faatahinu vau i tau arii i nia i tau mouˈa moˈa ra, ia Ziona.” (Salamo 2:6) E aivi te mouˈa Ziona i Ierusalema, i reira to Davida faatahinuraahia ei arii i nia ia Iseraela atoa. Eita râ te Arii Mesia e parahi i nia i te terono i taua oire ra aore ra i te tahi atu vahi o te fenua. Inaha, ua faatahinu ê na Iehova ia Iesu ei Arii Mesia ta ˈna i maiti i nia i te mouˈa Ziona i te raˈi.Apokalupo 14:1.

13. Eaha te faufaa ta Iehova i fafau i ta ˈna Tamaiti?

13 E paraparau te Arii Mesia i teie nei. E na ô oia e: “E faaite atu vau i te parau faaau na Iehova [o tei faaau i te hoê faufaa no te Basileia i ta ˈna Tamaiti]; ua parau mai oia [te Atua ra o Iehova] ia ˈu e, O tau tamaiti oe; i nauanei oe i faafanauhia ˈi e au.” (Salamo 2:7) Te faahiti ra te Mesia i te faufaa no te Basileia ia ˈna i parau i ta ˈna mau aposetolo e: “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei. E [e fafau vau i te hoê faufaa ia outou, mai ta to ˈu Metua i fafau i te hoê faufaa ia ˈu, no te hoê basileia].”—Luka 22:28, 29; MN.

14. No te aha e nehenehe ai e parau e e tiaraa papu roa to Iesu e riro ei Arii?

14 Mai ta te Salamo 2:7 i tohu, ua parau Iehova e e Tamaiti Iesu na ˈNa i to ˈna bapetizoraa e ma te faahoˈi mai ia ˈna i te ora varua. (Mareko 1:9-11; Roma 1:4; Hebera 1:5; 5:5) Oia mau, o te Tamaiti fanau tahi a te Atua te Arii o te Basileia i te raˈi. (Ioane 3:16) Ei huaai arii o te arii Davida, e tiaraa papu roa to Iesu e riro ei Arii. (Samuela 2, 7:4-17; Mataio 1:6, 16) Ia au i teie salamo, e parau te Atua i ta ˈna Tamaiti e: “A ani mai ia ˈu, e na ˈu e horoa ˈtu ia oe i te mau etene [aore ra nunaa] ei tufaa na oe, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na oe.”—Salamo 2:8.

15. No te aha Iesu e ani ai i te mau nunaa ei tufaa na ˈna?

15 To muri noa mai te Arii—te Tamaiti iho a te Atua—ia Iehova. E Tamaiti papu, te taiva ore, e te haapao maitai o Iesu na Iehova. Hau atu â, e tufaa ta Iesu ei Matahiapo a te Atua. Oia mau, “o te huru mau oia [o Iesu Mesia] o te Atua hiˈo-ore-hia ra, [te matahiapo o] te mau mea atoa i hamanihia ra.” (Kolosa 1:15; MN) Ta ˈna noa e rave, e ani ïa e ‘e horoa ˈtu te Atua i te mau nunaa ei tufaa na ˈna, e te mau fenua hopea atoa ei taoˈa na ˈna.’ E rave Iesu i teie aniraa mai tei ‘oaoa i te mau tamarii a te taata’ e no to ˈna hinaaro rahi ia tupu te opuaraa a to ˈna Metua i te raˈi no te fenua e te huitaata.—Maseli 8:30, 31.

Ta Iehova parau faaau i te mau nunaa

16, 17. Ia au i te Salamo 2:9, eaha te tiai maira i te mau nunaa?

16 I te mea e te tupu nei te Salamo 2 i teie nei, i te roaraa o te vairaa mai itea ore o Iesu Mesia, eaha ïa te tiai maira i te mau nunaa? E fatata te Arii i te faatupu i te parau a te Atua: “E parari ratou [te mau nunaa] ia oe i te papai auri, e huˈahuˈa roa ia oe mai te auˈa a te potera ra.”—Salamo 2:9.

17 E taipe o te mana arii te papai, aore ra sepeta, a te mau arii i tahito ra. E sepeta hamanihia i te auri te tahi, mai tei faahitihia i roto i teie salamo. Te faaite ra te faahohoˈaraa i ǒ nei i te ohie ia haamou te Arii Mesia i te mau nunaa. E parari te auˈa repo a te hoê potera i te tupai puai o te hoê sepeta auri, e e huˈahuˈa roa.

18, 19. Ia fariihia ratou e te Atua, eaha te titauhia ia rave te hui arii o te fenua?

18 E titauhia anei ia ite mata te feia faatere o te mau nunaa i teie haamouraa? Eita, teie hoi ta te papai salamo e parau ia ratou: “E tena na, e te hui arii ra, ia paari outou; e farii i te aˈo, e te mau haava o te fenua nei.” (Salamo 2:10) Te anihia ra i te hui arii ia faaroo maite, ia paari. E mea maitai ia feruri ratou i te faufaa ore o ta ratou mau opuaraa, tei taa ê roa i ta te Basileia o te Atua e rave no te maitai o te huitaata.

19 Ia fariihia ratou e te Atua, e mea tia ia taui te hui arii o te fenua i to ratou haerea. Te aˈohia ra ratou ia “haamori ia Iehova ma te mǎtaˈu; e [ia] oaoa i mua ia ˈna ma te rurutaina.” (Salamo 2:11) Eaha te tupu ia na reira ratou? Eita ïa ratou e arepurepu, aore ra eita to ratou feruriraa e ehuehu, e nehenehe râ ratou e oaoa i te mau tiaturiraa ta te Arii Mesia e tuu i mua ia ratou. E mea titauhia ia haapae te feia faatere o te fenua i te teoteo e te ahaaha ta ratou e faaite ra i roto i ta ratou faatereraa. Hau atu â, e mea tia ia taui ratou ma te haamarirau ore e ia paari ratou i nia i te hau ê faito ore o te mana arii o Iehova e te puai eita e tia ia faaû o te Atua e o ta ˈna Arii Mesia.

“A hôˈi na i te tamaiti”

20, 21. Eaha te auraa “a hôˈi na i te tamaiti”?

20 I teie nei, e faatae te Salamo 2 i te hoê titau-manihini-raa aroha hamani maitai i te feia faatere o te mau nunaa. Eiaha ratou e amui no te mârô, ua aˈohia râ ratou e: “A hôˈi na i te tamaiti ra, o te riri hoi oia [te Atua ra o Iehova], pohe ihora outou i te eˈa ra; e ore hoi to ˈna riri e roroa ua tupu.” (Salamo 2:12a) E mea tia ia faaroo i te Fatu e Arii ra o Iehova ia horoa oia i te hoê parau faaau. Ia tuu te Atua i ta ˈna Tamaiti i nia i te terono, e titauhia ia faaea te feia faatere o te fenua i te ‘imi i te mea faufaa ore.’ E mea maitai ia farii oioi ratou i te Arii e ia auraro roa ia ˈna.

21 No te aha e ‘hôˈi ai i te tamaiti’? I te faturaahia teie salamo, e faaiteraa te hôˈiraa i te auhoaraa e e na reirahia na no te manava i te mau manihini i te fare o te hoê taata, i reira ratou e fanaˈo ai i te farii maitai. E ohipa o te haapao maitai atoa te hôˈiraa. (Samuela 1, 10:1) I roto i teie irava o te Salamo 2, te faaue ra te Atua i te mau nunaa ia hôˈi, aore ra ia manava, i ta ˈna Tamaiti ei Arii faatahinuhia.

22. E titauhia ia farii te feia faatere o te mau nunaa i teihea faaararaa?

22 Te feia e patoi i te farii i te mana faatere o te Arii maitihia a te Atua, te faaino ra ïa ia Iehova. Te patoi ra ratou i te farii i te mana arii i te ao taatoa o te Atua ra o Iehova e to ˈna tiaraa mana e maiti i te Arii maitai aˈe no te huitaata. E taa i te feia faatere o te mau nunaa e e tupu taue te riri rahi o te Atua i nia ia ratou, a tamata ˈi ratou i te faatupu i ta ratou iho mau opuaraa. ‘E ore to ˈna riri e roroa ua tupu,’ aore ra e ama oioi e eita e tia ia faaû. E titauhia ia farii te feia faatere o te mau nunaa i teie faaararaa ma te mauruuru e ia haapao i te reira. Te na reiraraa, o te ora ïa.

23. E taime â to te taata no te aha?

23 E faaoti teie salamo taa ê e: “E ao to te feia e tiaturi ia ˈna [Iehova] i reira.” (Salamo 2:12b) E taime â to te taata no te ite i te panoonoo ore. To te feia faatere atoa, tei turu na i te mau opuaraa a te mau nunaa. E nehenehe ratou e horo ia Iehova ra, o te horoa mai i te haapuraa i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia. E mea tia râ ia na reira ratou hou te Basileia Mesia e haamou ai i te mau nunaa patoi.

24. E nafea tatou e nehenehe ai e fanaˈo i te hoê oraraa maitai aˈe i roto atoa i teie nei ao arepurepu?

24 Ia haapii maite tatou i te mau Papai e ia faaohipa i te mau aˈoraa i roto i to tatou oraraa, e nehenehe tatou e fanaˈo i te hoê oraraa maitai aˈe i teie nei atoa i roto i teie nei ao arepurepu. E hopoi mai te faaohiparaa i te mau aˈoraa bibilia i te mau taairaa utuafare oaoa aˈe e te tiamâraa i te haapeapearaa e te taiâ e rave rahi ta teie nei ao e faaruru nei. E horoa mai te peeraa i te mau aratairaa bibilia i te tiaturiraa e te faaoaoa ra tatou i te Atua Poiete. Aita ˈtu maori râ te Arii o te ao taatoa te nehenehe e horoa mai i te haapapuraa o te ora “i teie nei ao e te ao a muri atu,” ia oti ia ˈna i te tamâ i te fenua i te feia e haapae ra i te mea tia ma te patoi i te faatereraa a te Basileia.—Timoteo 1, 4:8.

25. I te mea e e tupu iho â ‘te parau faaau a Iehova,’ eaha ta tatou e nehenehe e tiai ia tupu i to tatou nei tau?

25 E tupu iho â ‘te parau faaau a Iehova.’ Ei Atua Poiete, ua ite oia eaha te mea maitai aˈe no te huitaata e e faatupu oia i ta ˈna opuaraa no te haamaitai i te feia faaroo i te hau, te oaoa, e te oraraa papu mure ore i raro aˈe i te Basileia a ta ˈna Tamaiti here. Teie ta te peropheta Daniela i papai no nia i to tatou tau: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou . . . E hope roa . . . taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44) Papu maitai ïa e teie te taime no te ‘hôˈi i te tamaiti’ e no te tavini i te Fatu e Arii ra o Iehova!

[Nota i raro i te api]

^ I te omuaraa, o te arii Davida ‘tei faatahinuhia,’ e “te hui arii o te fenua” o te feia faatere Philiseti ïa tei amui i ta ratou mau nuu no te mârô ia ˈna.

^ Te faaite atoa ra te tahi atu â mau irava o te mau Papai Heleni Kerisetiano e o Iesu ta te Atua i Faatahinu tei faahitihia i roto i te Salamo 2. E ite-maitai-hia te reira ia faaauhia te Salamo 2:7 i te Ohipa 13:32, 33 e te Hebera 1:5; 5:5. A hiˈo atoa i te Salamo 2:9 e te Apokalupo 2:27.

E nafea outou e pahono ai?

• Eaha “te mea faufaa ore” ta te mau taata i “imi” noa?

• No te aha Iehova e tâhitohito ai i te mau nunaa?

• Eaha ta te Atua parau faaau i te mau nunaa?

• Eaha te auraa “a hôˈi na i te tamaiti”?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 14]

Ua himene Davida no te Arii Mesia upootia

[Hohoˈa i te api 15]

Ua mârô te feia faatere e te nunaa Iseraela ia Iesu Mesia

[Hohoˈa i te api 16]

Ua faatahinuhia te Mesia ei Arii i nia i te mouˈa Ziona i te raˈi