Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Quíxhenu meta para gusisácanu ni bizáʼ laanu

Quíxhenu meta para gusisácanu ni bizáʼ laanu

Quíxhenu meta para gusisácanu ni bizáʼ laanu

LU PRIMÉ siglu que, guníʼ ti filósofo romano ca diidxaʼ riʼ: «Ti barcu ni qué ganna xi puertu chindá la? gastiʼ nin ti bi ni gacané laa». Né ca diidxaʼ riʼ bisiénebe ti cosa nabé risaca: para ganda gapa xquendanabáninu sentidu la? caquiiñeʼ quixhe íquenu ugaandanu meta.

Lu Biblia ridxélanu ejemplu stiʼ binni ni gudixhe ique ugaandaʼ xiixa meta. Biaʼ cincuenta iza bi’ni’ Noé dxiiñaʼ para «bizáʼ ti arca para guilané familia stiʼ». Ne profeta Moisés la? bicaa ique guicaa premiu ni nuu para laa (Hebreos 11:7, 26). Gudxi Dios Josué, ni biaana lugar stiʼ Moisés, quixhe ique guni conquistar guidxi Canaán (Deuteronomio 3:21, 22, 28; Josué 12:7-24).

Lu primé siglu que, guníʼ Jesús «zaca predicar ca noticia galán stiʼ Reinu lu guidubi guidxilayú» (Mateo 24:14). Nabé gucané ca diidxaʼ riʼ apóstol Pablo para quixhe ique ugaanda meta espiritual. Ne cumu guniʼné Señor Jesús laabe, biluíʼ laabe visión ne bidii laabe dxiiñaʼ de guiniʼbe binni de laa ndaaniʼ guiráʼ guidxi, laaca gucané Pablo chá’ stale congregación lu guidubi Asia Menor ne Europa (Hechos 9:15; Colosenses 1:23).

Ni dxandíʼ nga biaʼ tiempu huadiʼdiʼ, huaguixhe ique ca xpinni Jehová meta espiritual ne rugaandacaʼ ni para gusisácacaʼ Dios. Ca dxi riʼ, ¿ximodo zanda quixhe íquenu ugaandanu meta espiritual yaʼ? ¿Gunáʼ nga ca meta ca, ne xi naquiiñeʼ gúninu para ugaandanu ca ni?

Xi rucaa laanu ugaandanu ca meta ca

Randa riguixhe ique binni ugaanda xiixa meta lu intiica ni runi lu xquendanabani, ne guiráʼ binni runi zacá. Peru maʼ gadxé ca meta espiritual ca de ca ni riguixhe ique binni guidxilayú ugaanda. Purtiʼ binni guidxilayú nabé ricá ique gapa stale bidxichi, riuula’dxi’ gapa ti puestu risaca ne gapa autoridad. Nga runi, cadi jneza diʼ guicá íquenu ugaandanu xiixa meta espiritual para si gápanu autoridad ne gusisaca binni laanu. Ca meta ni rusisaca Jehová Dios nga ca ni nuu tobi si né adoración ni rudiʼnu laabe ne ra quíxhenu Reinu stibe primé lu xquendanabáninu (Mateo 6:33). Ra quixhe íquenu clase meta riʼ rusihuínninu nadxiinu Dios ne nadxiinu binni, ne ni jma ricá íquenu nga guni adorarnu Dios (Mateo 22:37-39; 1 Timoteo 4:7).

Ora quíxhenu meta espiritual para gápanu jma privilegiu de serviciu o guiniisinu en sentidu espiritual la? naquiiñeʼ gu’ya’ chaahuinu xiñee nuunu ugaandanu meta ca. Neca zacá, ziuu biaje qué zugaandanu ca ni, neca jneza ni cá íquenu ugaandanu. ¿Ximodo zanda quíxhenu meta ne xi caquiiñeʼ gúninu para ugaandanu ca ni yaʼ?

Caquiiñeʼ chuuláʼdxinu ugaandanu ca ni

Guidúʼyanu ximodo bi’ni’ cumplir Jehová ni gudixhe ique ora bizáʼ Guidxilayú. Gudixhe chaahuibe tiempu stiʼ guiráʼ ni bizaʼbe, sicaríʼ guniʼbe: «Guyuu huadxí ne guyuu siadóʼ» (Génesis 1:5, 8, 13, 19, 23, 31). Ra ruzulube cada periodo, nanna dxíchibe xi cá íquebe ugaandabe. Ne bigaandabe ca ni ra bizaʼbe guiráʼ cosa (Apocalipsis 4:11). Job guníʼ: «Ora gacaláʼdxibe gúnibe xiixa la? rúnibe ni» (Job 23:13). Nabé biecheʼ Jehová ora biʼyaʼ «guiráʼ ni biʼniʼ» ne guníʼ «nabé galán ca ni» (Génesis 1:31).

Pa racaláʼdxinu ugaandanu xiixa meta la? naquiiñeʼ gusihuínninu dxandíʼ peʼ nápanu deseu de ugaandanu ni. ¿Xi zacané laanu gápanu deseu ca yaʼ? Dede dxi ca’ru’ gapa Guidxilayú riʼ forma ne ca’ru’ chuʼ gastiʼ luni la? mápeca bixuiʼlú Jehová ximodo zahuinni ni ora maʼ biluxe ni: casi ti guié sicarú ni nuu lu espaciu ni zudii gloria ne honra laabe. Zacaca nga laanu, zápanu deseu de ugaandanu meta ca pa guiníʼ íquenu xi guiráʼ zabeendunu ra ugaandanu ni. Nga peʼ nga ni bizaaca Tony de 19 iza. Qué ñuu dxi ñaandaʼ laabe ni bi’ni’ sentirbe primé biaje guyebe ti sucursal stiʼ ca testigu stiʼ Jehová ni nuu Europa occidental. Dede dxi que, qué nusaana de niníʼ íquebe ximodo runi sentir binni guibani ne guni servir ti lugar zaqué. Siempre guníʼ íquebe de laani ne bíʼnibe stipa pur ugaandabe meta que. Bixui’lú pabiáʼ nayecheʼ bi’ni’ sentirbe caadxi iza despué, ora guca aprobar solicitud stibe para guni servirbe ndaaniʼ sucursal que.

Ora guidxaaganu binni ni maʼ bigaanda xiixa meta, laaca zanda cuʼcaʼ gana laanu gúninu zacaca. Jayson de 30 iza, huaxiéʼ guyuulaʼdxiʼ guni predicar dxi guca adolescente, peru dxi maʼ qué ñebe scuela gúcabe precursor ne bi’ni’ predicarbe stiidxaʼ Reinu né stale gana. ¿Xi gucané laabe gápabe deseu de gácabe precursor yaʼ? Laabe guniʼbe: «Ni gucané naa nga güeniaʼ xcaadxi precursor diidxaʼ ne guneʼ predicarniaʼ laacaʼ».

Galán gucaʼnu ca meta nápanu

Ora guyúbinu modo guininu ca ni cá íquenu la? zudiʼnu cuenta xi peʼ nga racaláʼdxinu gúninu. Salomón guníʼ ora guininu diidxaʼ biaʼsi peʼ ni caquiiñeʼ zeeda gácani casi ti puya ni zacané laanu gánnanu xi gúninu lu xquendanabáninu (Eclesiastés 12:11). Ora rucaʼnu xiixa diidxaʼ riaana ca ni lu xquendabiaaninu ne ndaaniʼ ladxidoʼno. Ngue runi, bi’ni’ mandar Jehová ca rey stiʼ Israel que gucaacaʼ ti copia stiʼ Ley que para laacaʼ (Deuteronomio 17:18). Nga runi galán gucaʼnu ca meta ni nápanu ne ximodo cá íquenu ugaandanu ca ni, laaca zanda gúninu ti lista de ca guendanagana ni zanda gápanu ne ximodo zanda gudxíʼlunu ca ni. Laaca galán guiníʼ íquenu xi tema naquiiñeʼ guni estudiarnu, xi habilidad caquiiñeʼ gápanu ne tu laa zanda gacané ne cuʼ gana laanu.

Ti precursor especial ni láʼ Geoffrey, ni maʼ ziné stale iza de cayuni servir lu ti territorio zitu stiʼ Asia, gudixhe ique ugaandaʼ meta espiritual ne guizáʼ gucané ngue laa. Triste guininu ni, peru málasi guti xheelabe. Gudiʼdiʼ si tiempu gudixhe Geoffrey meta ni zacané laa guni predicar jma casi precursor. Despué de bicaabe ca ni cá íquebe gúnibe que ne gunábabe Jehová gacané laabe la? gudíxhebe guidxélabe chonna estudiu ante guiluxe beeu. Guiráʼ dxi ruuyabe xi bíʼnibe ne cada chii gubidxa ruuyabe xiruʼ maʼ guleendube. ¿Ñee bigaandabe meta stibe la? Né stale guendanayecheʼ guniʼbe bigaandabe ni, purtiʼ cadi chonna si estudiu bidxélabe, sínuque tapa.

Zacané ca meta ni zanda ugaandanu nagueenda laanu

Zándaca nacubigá ruluíʼ qué zanda ugaandanu xiixa meta. Tony ni maca bizéʼtenu que, guníʼ ique nagana ngue guni servir ra sucursal stiʼ ca testigu stiʼ Jehová, purtiʼ bibani modo ná ique ne ca’ru’ lica gaca dedicar Dios. Peru gudixhe íquebe guibánibe modo ná Jehová ne gúnibe cumplirbe né ca requisitu ni caquiiñeʼ para chúʼnisabe. Despué de bigaandabe ni, gudixhe íquebe gácabe precursor auxiliar ne despué precursor regular, ngue runi bicaabe lu calendariu ca fecha cá íquebe guzulube. Despué de gúcabe precursor ti tiempu la? maʼ cadi nagana biiyabe ugaandabe meta de guni servirbe ra sucursal que.

Sti cosa ni zanda gacané laanu ugaandanu xiixa meta ni ruluíʼ nagana nga quíxhenu caadxi meta nachucu ni zanda ugaandanu nagueenda, purtiʼ ora maʼ bigaandanu ca ni maʼ qué zaca peʼ nagana para laanu ugaandanu meta ni cá íquenu ca. Gatigá guidúʼyanu xi meta gudíxhenu maʼ bigaandanu, purtiʼ zaguuni gana laanu para ugaandanu xcaadxi meta ni racaláʼdxinu. Laaca galán cadi gusaananu de gábinu Jehová xi naguixhe íquenu ugaandanu, purtiʼ zacané ni laanu cadi guchaʼnu ca plan stinu. Apóstol Pablo bicaa: «Cadi gusaana de guni orartu» (1 Tesalonicenses 5:17).

Gudixhe ique ugaandaluʼ ni ne cadi guireeluʼ gana

Nuu biaje neca riguíxhenu xiixa meta ne nápanu gana ugaandanu ni, peru qué randa. Bixui’lú ximodo bi’ni’ sentir Juan Marcos dxi qué niná apóstol Pablo niné laabe lu guiropa biaje misional stiʼ (Hechos 15:37-40). Pur ni bizaaca que, bidii Marcos cuenta naquiiñeʼ guchaa meta ni gudixhe ti ganda guni jma lu xhiiñaʼ Dios. Ne nga peʼ nga ni bíʼnibe. Despué maʼ guníʼ Pablo bien de Marcos, ne galán modo bíʼninebe apóstol Pedro dxiiñaʼ Babilonia (2 Timoteo 4:11; 1 Pedro 5:13). Zándaca privilegiu jma naro’ba’ ni gupa Marcos nga bicaa lu Stiidxaʼ Dios de modo bibani Jesús ne modo bi’ni’ predicar.

Laanu laaca zándaca ra cayúninu stipa ugaandanu xiixa meta stinu guchaa ni cá íquenu gúninu. Peru lugar de guireʼnu gana la? guidúʼyanu xi guiráʼ maʼ bigaandanu ne guidúʼyanu sti biaje xiruʼ caquiiñeʼ gúninu para ugaandanu ni cá íquenu. Ora gápanu guendanagana, naquiiñeʼ gúninu stipa ugaandanu meta ni maʼ gudíxhenu ca ne cadi guireʼnu gana. Rey Salomón cayabi laanu: «Bisaana guiráʼ ni gúniluʼ lu náʼ Jehová, ne jneza zaree guiráʼ ni quixhe íqueluʼ gúniluʼ» (Proverbios 16:3).

Nuu biaje neca cayúninu guiráʼ ni nuu lu nanu para ugaandanu xiixa meta, peru pur ca circunstancia stinu maʼ qué randa rugaandanu ca ni. Zándaca nuu xiixa qué zanda gúninu purtiʼ huaranu o pur nápanu obligación ndaaniʼ familia. Peru cadi guiaandaʼ laanu, premiu ni jma risaca chiguicaanu nga guendanabani ni qué zaluxe, gastiʼ naca pa guibáʼ o pa lu Guidxilayú riʼ (Lucas 23:43; Filipenses 3:13, 14). ¿Ximodo zanda guicaanu premiu ca yaʼ? Sicaríʼ bicaa apóstol Juan: «Ni runi ni ná Dios la? qué ziuu dxi gatiʼ» (1 Juan 2:17). Neca qué ganda ugaandanu xiixa meta, peru zanda guidxíbinu Dios ni dxandíʼ ne gúninu ni ná ca mandamientu stiʼ (Eclesiastés 12:13). Ca meta espiritual ca racané ca ni laanu cadi gusaananu de gúninu ni ná Dios. Nga runi, quíxhenu meta ne gúninu stipa ugaandanu ca ni para gusisácanu Dios ni bizáʼ laanu.

[Cuadru]

Meta espiritual ni zanda quíxhenu íquenu ugaandanu

○ Guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi

○ Guidúʼndanu guiráʼ ca revista Torre stiʼ ni rapa ne ¡Gutaná!

○ Gaca ca oración stinu jma galán

○ Gusihuínninu ca cualidad stiʼ espíritu

○ Gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios

○ Guni predicarnu ne gusíʼdinu jma jneza

○ Gúninu stipa guni predicarnu pur teléfono, ra tiica nuu binni ne ra nuu ca negocio