Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te Numera

Manaˈo faufaa o te Numera

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te Numera

I MURI aˈe i to ratou Revaraa mai Aiphiti mai, ua faanahohia te mau Iseraela ei nunaa. I muri rii aˈe, ua nehenehe ratou e haere i te Fenua tǎpǔhia, aita râ i tia. Ua overe haere râ ratou fatata e 40 matahiti i te maoro i roto i te hoê “medebara rahi mǎtaˈu.” (Deuteronomi 8:15) No te aha? Te faaite maira te faatiaraa o te buka bibilia Numera i tei tupu. Ia haamanaˈo mai te reira i te faufaaraa ia auraro i te Atua ra o Iehova e ia faatura i ta ˈna mau tia, e tia ˈi.

Papaihia e Mose i te medebara e i te mau vahi papu no Moabi, te puohu ra te buka Numera i te hoê tau e 38 matahiti e e 9 avaˈe—mai te matahiti 1512 H.T.T. e tae atu i te matahiti 1473 H.T.T. (Numera 1:1; Deuteronomi 1:3) No roto mai to ˈna iˈoa i na numeraraa e piti o te mau Iseraela, i ravehia na fatata e 38 matahiti i te area. (Pene 1-4, 26) Ua vahihia te faatiaraa i roto e toru tuhaa. Te faatia ra te tuhaa matamua i te mau ohipa i tupu na i te mouˈa Sinai. Te puohu ra te piti i tei tupu i te roaraa o te overe-haere-raa o Iseraela i te medebara. E te hiˈopoa ra te tuhaa hopea i te mau tupuraa i te mau vahi papu no Moabi. A taio ai outou i teie faatiaraa, e hinaaro paha outou e feruri i teie nau uiraa: ‘Eaha ta teie mau tupuraa e haapii ra ia ˈu? E mau faaueraa tumu anei to roto i teie buka e faufaahia ˈi au i teie mahana?’

I TE MOUˈA SINAI

(Numera 1:1–10:10)

E tupu te matamua o na numeraraa e piti a faaea noâ ˈi te mau Iseraela i te mouˈa Sinai. E mau tane e 20 matahiti e i nia ˈˈe, eiaha te ati Levi, hoê taatoaraa e 603 550 taata. Papu maitai, ua ravehia te numeraraa no te mau opuaraa a te nuu. E raea te numera o te puhapa taatoa, tae noa ˈtu te mau vahine, tamarii, e te ati Levi, e 3 mirioni tiahapa taata.

I muri aˈe i te numeraraa, e fanaˈo te mau Iseraela i te mau faaueraa no nia i te mau faanahoraa o te haereraa, te mau tuhaa rii o te mau ohipa a te ati Levi e te taviniraa i te sekene, te mau faaueraa no te faataa-ê-raa i rapae au mai i te puhapa, e te mau ture no nia i te pohehae e te mau euhe a te mau Nazira. Te vai ra i roto i te pene 7 te mau haamaramaramaraa no nia i te mau tusia a te feia tavana i te mau opu no nia i te avariraa o te fata, e te tauaparau ra te pene 9 no nia i te haapaoraa i te Pasa. E horoa-atoa-hia te mau faaueraa na te amuiraa no nia i te faatiaraa e te haereraa o te puhapa.

Uiraa bibilia pahonohia:

2:1, 2—Eaha te mau “reva” i reira te mau tuhaa e toru opu fetii i te patiaraa i te puhapa i te medebara? Aita te Bibilia e faataa ra eaha teie mau reva. Teie râ, aita te reira i hiˈohia ei mau taipe moˈa aore ra i horoahia ei auraa faaroo. Ua faaohipahia te mau reva no te hoê opuaraa e au—no te tauturu i te hoê taata ia ite i to ˈna vahi mau i roto i te puhapa.

5:27—Eaha te auraa ‘te ririˈoraa te humaha’ o te hoê vahine faaturi? Ua faaohipahia te parau “humaha” i ǒ nei no te faataa i te mau mero taatiraa. (Genese 46:26) Te faaite ra te ‘ririˈoraa’ te reira i te inoraa o teie mau mero, eita ˈtu ai te vahine e tô.

Haapiiraa no tatou:

6:1-7. Ua titauhia ia haapae te mau Nazira i to roto i te vine e te mau ava taeˈo atoa, o te titau i te haapaeraa. Ua titauhia ia vaiiho ratou e ia roa to ratou rouru—ei tapao o te auraroraa ia Iehova, mai te mau vahine o tei titauhia ia auraro i ta ratou tane aore ra to ratou metua tane. Ua titauhia ia vai mâ noa te mau Nazira ma te faaatea ê ia ratou i te tino pohe, to te fetii piri atoa. I teie tau, te faaite ra te mau tavini taime taatoa i te hoê feruriraa haapae na roto i te haapaeraa ia ratou iho e te auraroraa ia Iehova e ta ˈna faanahoraa. E titau te tahi mau ohipa i te haereraa i te hoê fenua atea, o te nehenehe e haafifi ia ratou aore ra eita ta ratou e nehenehe e hoˈi i te fare no te huna i te hoê melo utuafare piri.

8:25, 26. No te papu e ua rave ratou i te taviniraa a te ati Levi, e ma te faatura i to ratou matahiti rahi, ua faauehia i te mau tane ruhiruhia eiaha e rave faahou i te taviniraa faahepohia. E nehenehe râ ratou e pûpû ia ratou no te tauturu i te tahi atu mau ati Levi. Noa ˈtu e aita e faatuhaaraa i te riroraa ei taata poro i te Basileia i teie tau, te horoa ra te faaueraa tumu o teie ture i te hoê haapiiraa faufaa. Mai te peu e no to ˈna matahiti rahi, eita te hoê Kerisetiano e nehenehe faahou e amo i te tahi mau hopoia, e rave paha oia i te tahi huru taviniraa e maraa ia ˈna.

I TERA VAHI I TERA VAHI I TE MEDEBARA

(Numera 10:11–21:35)

Ia fa mai iho â te ata i nia i te sekene, e haamata te mau Iseraela i te hoê haereraa o te aratai ia ratou i te mau vahi atea i ǒ Moabi e 38 matahiti e hoê aore ra e piti avaˈe i muri aˈe. E faufaahia outou ia pee outou i to ratou tere i nia i te hohoˈa fenua i te api 9 o te buka rairai ‘Voyez le bon pays,’ neneihia e te mau Ite no Iehova.

I nia i te eˈa o Kadesa, i te medebara ra i Parana, te vai ra e toru aˈe amuamu. E hope te matamua ia hopoi mai Iehova i te auahi ia pau te tahi mau taata. I muri iho, e ani te mau Iseraela i te maa, e e horoa Iehova i te manu. Te toru, e leperahia Miriama maa taime ei faahopearaa o ta raua o Aarona amuamu ia Mose.

A puhapa ˈi i Kadesa, e tono Mose 12 taata no te hiˈo haere i te Fenua tǎpǔhia. E hoˈi mai ratou e 40 mahana i muri aˈe. Ma te tiaturi i te faatiaraa ino a na manu 10, e hinaaro te nunaa e pehi ia Mose, Aarona, e nau manu haapao maitai o Iosua e o Kaleba i te ofai. E opua Iehova i te tairi i te nunaa i te pohe, e taparu râ Mose, e e parau te Atua e e riro ratou ei feia overe haere i te medebara e 40 matahiti i te maoro—e pohe roa ˈtu ai te feia i numerahia.

E horoa Iehova i te mau faatureraa hau. E patoi Kora e te tahi atu mau taata ia Mose raua o Aarona, e haamouhia râ te feia patoi e te auahi aore ra e horomiihia e te fenua. I te mahana i muri iho, e amuamu te amuiraa taatoa ia Mose raua o Aarona. Ei faahopearaa, e pohe 14 700 taata i te hoê ati no ǒ mai ia Iehova ra. Ia itehia ta ˈna maitiraa i te tahuˈa rahi, e faauaa te Atua i ta Aarona raau i te tiare. I muri iho, e horoa ˈtu â Iehova i te mau ture no nia i te mau ohipa a te ati Levi e te tamâraa i te nunaa. E faahohoˈa te raveraa i te rehu o te puaatoro ufa uteute i te tamâraa na roto i te tusia o Iesu.—Hebera 9:13, 14.

E hoˈi te tamarii a Iseraela i Kadesa, i reira Miriama e pohe ai. E amuamu faahou te amuiraa ia Mose raua o Aarona. Ta ratou tumu? Te ereraa i te pape. No te mea eita Mose raua o Aarona e faaraa i to Iehova iˈoa a horoa-semeio-hia ˈi te pape, ua ere raua i te fanaˈoraa taa ê e haere i te Fenua tǎpǔhia. E haere Iseraela mai Kadesa ˈtu, e e pohe Aarona i te mouˈa Hora. A haaati ai ratou ia Edoma, e rohirohi roa te mau Iseraela e e faaino ratou i te Atua e ia Mose. E hopoi mai Iehova i te ophi veavea no te faautua ia ratou. E taparu faahou Mose, e e faaue te Atua ia ˈna ia hamani i te hoê ophi veo e ia haamau i te reira i nia i te hoê raau roa ia ora te feia i hohonihia na roto i te hiˈoraa ˈtu. E hohoˈa te ophi o te patǐtǐraa o Iesu Mesia no to tatou maitai mure ore. (Ioane 3:14, 15) E pau na arii ati Amori o Sihona raua o Oga ia Iseraela e e riro to raua fenua ia ˈna.

Uiraa bibilia pahonohia:

12:1—No te aha Miriama raua o Aarona i amuamu ai ia Mose? E au ra e te tumu mau o ta raua amuamu, o te hinaaro ïa o Miriama i te mana rahi aˈe. I to te vahine a Mose o Zipora apitiraa ia ˈna i te medebara, ua mǎtaˈu Miriama e eita faahou oia e hiˈohia ei vahine rahi i roto i te puhapa.—Exodo 18:1-5.

12:9-11—No te aha o Miriama anaˈe tei leperahia? Peneiaˈe o ˈna te tumu o te amuamu e o ˈna tei turai ia Aarona ia apiti ia ˈna. Ua faaite Aarona i te hoê haerea tia ma te faˈi i ta ˈna hapa.

21:14, 15—Eaha te buka i faahitihia i ǒ nei? Te faahiti ra te mau Papai i te mau buka rau ta te mau papai Bibilia i faaohipa na ei faahororaa matamua. (Iosua 10:12, 13; Te mau arii 1, 11:41; 14:19, 29) O “te buka tamaˈi na Iehova” te tahi. Tei roto te faatiaraa o te mau tamaˈi a te nunaa o Iehova.

Haapiiraa no tatou:

11:27-29. Ua horoa Mose i te hoê hiˈoraa maitai e nafea tatou e tia ˈi ia fanaˈo vetahi ê i te mau haamaitairaa taa ê i roto i ta Iehova taviniraa. Aita oia i pohehae ma te imi i te faahanahana ia ˈna iho, ua oaoa râ Mose i to Eledada raua o Medada ohiparaa ei peropheta.

12:2, 9, 10; 16:1-3, 12-14, 31-35, 41, 46-50. Te titau ra Iehova i to ˈna feia haamori ia faatura ratou i te mana ta ˈNa i horoa.

14:24. Te hoê ravea faufaa roa no te patoi i te mau faaheporaa a te ao no nia i te raveraa i te ino, o te faahoturaa ïa i te “aau ê,” aore ra huru feruriraa ê. Eiaha ia riro mai to teie nei ao.

15:37-41. Ua tuuhia te hiti otahi o te ahu o te mau Iseraela no te haamehara ia ratou e e nunaa faataa-ê-hia ratou no te haamori i te Atua e no te auraro i ta ˈna mau faaueraa. Eiaha atoa anei ïa tatou ia ora ia au i te mau ture aveia a te Atua e ia taa ê i te ao e tia ˈi?

I TE VAHI PAPU NO MOABI

(Numera 22:1–36:13)

A patia ˈi te tamarii a Iseraela i te puhapa i te vahi atea i ǒ Moabi, e ahoaho roa to Moabi ia ratou. No reira, e peta te arii Moabi o Balaka ia Balaama no te tuhi i te mau Iseraela. E faahepo râ Iehova ia Balaama ia haamaitai ia ratou. I muri aˈe, e faaohipahia te mau vahine Moabi e ati Midiana no te arato i te mau tane Iseraela i roto i te morare ore e te haamoriraa idolo. Ei faahopearaa, e haamou Iehova e 24 000 feia rave hara. E hope te ati i te pae hopea ia faaite Phinehasa e e ore roa oia e farii ia aahia Iehova.

E faaite te piti o te numeraraa e aita hoê aˈe taata i taiohia i roto i te numeraraa matamua e vai ora noa mai, maori Iosua raua o Kaleba. E nominohia Iosua ei mono ia Mose. E fanaˈo te mau Iseraela i te mau faanahoraa no te mau tusia rau e te mau faaueraa no nia i te mau euhe. E tahoo atoa te nunaa o Iseraela i nia i te ati Midiana. E parahi te opu o Reubena, o Gada e te opu vaehaa o Manase i te hitia o te râ o Ioridana. E horoahia na Iseraela te mau faaueraa no nia i te haereraa i te tahi pae o Ioridana e te haruraa i te fenua. E haamauhia te mau otia taa maitai o te fenua. E tufa-kelero-hia te reira. E faataahia no te ati Levi e 48 oire, e e 6 o te reira te riro ei oire haapuraa.

Uiraa bibilia pahonohia:

22:20-22—No te aha to Iehova riri i uˈana ˈi i nia ia Balaama? Ua parau Iehova i te peropheta Balaama e eiaha oia e tuhi i te mau Iseraela. (Numera 22:12) Ua haere râ te peropheta e to Balaka mau taata ma te opua roa e tuhi ia Iseraela. Ua hinaaro Balaama ia auhia mai oia e te arii Moabi e ia fanaˈo i te tahi haamaitairaa no ǒ mai ia ˈna ra. (Petero 2, 2:15, 16; Iuda 11) A faahepohia ˈi Balaama ia haamaitai eiaha râ ia tuhi ia Iseraela, ua imi oia i te farii maitai a te arii ma te parau e ia faaohipahia te mau vahine haamori ia Baala no te faahinaaro i te mau tane Iseraela. (Numera 31:15, 16) No reira, te tumu o to Iehova riri ia Balaama, o te nounou haama ore ïa o te peropheta.

30:6-8—E nehenehe anei te hoê tane Kerisetiano e faaore i te euhe a ta ˈna vahine? No nia i te mau euhe, e haa Iehova i teie nei i nia i to ˈna taata haamori taitahi. Ei hiˈoraa, e euhe na te taata iho te pûpûraa ia ˈna iho na Iehova. (Galatia 6:5) Aita to te hoê tane e mana no te faaore i tera euhe. E ape râ te hoê vahine i te euhe o te patoi ra i te Parau a te Atua aore ra i ta ˈna mau hopoia i mua i ta ˈna tane.

Haapiiraa no tatou:

25:11. Auê ïa hiˈoraa o te itoito rahi no te haamoriraa a Iehova ta Phinehasa i vaiiho mai! Eiaha anei ïa te hinaaro ia vai mâ noa te amuiraa e turai ia tatou ia faaite i te tahi morare ore rahi i te mau matahiapo Kerisetiano e tia ˈi?

35:9-29. Te haapii maira te mea e e faarue te taparahi ite ore i te taata i to ˈna fare e e horo i te hoê oire haapuraa maa taime, e mea moˈa te ora e e mea tia ia faatura tatou i te reira.

35:33. E nehenehe te fenua tei viivii i te toto haamaniihia o te feia hapa ore e mâ maoti noa te toto o te feia i faatahe i te reira. Auê te tano ia haamou Iehova i te feia ino hou a faarirohia ˈi te fenua ei paradaiso!—Maseli 2:21, 22; Daniela 2:44.

Mea puai rahi te Parau a te Atua

E mea tia ia faatura tatou ia Iehova e i te feia i faatoroahia no te mau hopoia i rotopu i to ˈna nunaa. Te haamataratara mau roa ra te buka Numera i te reira. Auê ïa haapiiraa faufaa ia vai hau noa e ia auhoê i roto i te amuiraa i teie tau!

Te faaite ra te mau tupuraa i faatiahia i roto i te Numera e e mea ohie roa no te feia o te haapao ore ra i to ratou ea pae varua ia rave i te ino, mai te amuamu, te morare ore, e te haamoriraa idolo. E nehenehe e faaohipahia te tahi mau hiˈoraa e haapiiraa no roto mai i teie buka bibilia ei hinaaro o te amuiraa i te Putuputuraa no te taviniraa a te mau Ite no Iehova. Oia mau, ‘e mea ora te parau a te Atua, e te puai rahi’ i roto i to tatou oraraa.—Hebera 4:12.

[Hohoˈa i te mau api 28, 29]

Maoti te ata semeio i nia i te sekene i aratai ai Iehova i te faatiaraa e te haereraa o te puhapa a Iseraela

[Hohoˈa i te api 30]

E au ia Iehova ia auraro tatou ia ˈna e te titau maira oia ia faatura i ta ˈna mau tia