Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Manaˈo faufaa o te Deuteronomi

Manaˈo faufaa o te Deuteronomi

Mea ora te parau a Iehova

Manaˈo faufaa o te Deuteronomi

TEI te matahiti 1473 H.T.T. tatou. Ua mairi e 40 matahiti mai to Iehova faaoraraa mai i te tamarii a Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti. I muri aˈe i teie mau matahiti atoa i te medebara, e nunaa fenua ore noâ te ati Iseraela. I te pae hopea râ, ei te uputa ratou o te Fenua tǎpǔhia. Eaha te tiai maira ia ratou a haru ai ratou i te reira? Eaha te mau fifi ta ratou e farerei, e e nafea ratou e faatitiaifaro ai i te reira?

Hou Iseraela e tae ai i te tahi pae o Ioridana i te fenua o Kanaana, e faaineine Mose i te amuiraa no te ohipa rahi roa i mua. E nafea? Ma te horoa ïa i te hoê anairaa orero o te faaitoito e o te taparuparu, o te aˈo e o te faaara. E haamanaˈo oia i te ati Iseraela e o te Atua ra o Iehova anaˈe te au ia haamorihia e eiaha e pee i te mau nunaa e haaati ra ia ratou. O teie mau orero te tuhaa faufaa o te buka bibilia Deuteronomi. E o te aˈoraa i horoahia i roto ta tatou iho â e hinaaro i teie tau, no te mea te ora atoa ra tatou i roto i te hoê ao e mea fifi roa ia haamori ia Iehova anaˈe.—Hebera 4:12.

Papaihia e Mose eiaha râ te pene hopea, e puohu te buka Deuteronomi e piti avaˈe e tiahapa. * (Deuteronomi 1:3; Iosua 4:19) E hiˈo anaˈe ïa e nafea te aˈoraa i parauhia ˈtu e tauturu ai ia tatou ia hinaaro i te Atua ra o Iehova ma to tatou aau atoa e ia tavini ia ˈna ma te haapao maitai.

‘EIAHA E ARAMOINA I TE MAU MEA I HIˈOHIA E TO OE NA MATA’

(Deuteronomi 1:1–4:49)

I roto i te orero matamua, e faatia faahou Mose i te tahi mau tupuraa i te medebara—o te nehenehe iho â râ e tauturu i te ati Iseraela a faaineine ai ratou i te rave i te Fenua tǎpǔhia. E haamehara te faatiaraa o te faatoroaraa o te mau haava ia ratou e e faanaho Iehova i to ˈna nunaa na roto i te hoê raveraa o te haapapu e te haapao-maite-hia ra ratou ma te here. E faatia atoa Mose e no te faatiaraa ino a na manu 10, eita to mua ˈtu ui e tae i te fenua tǎpǔhia. A feruri na i te faahopearaa ta teie hiˈoraa faaararaa i nia i te feia e faaroo ra ia Mose a ite mata ˈi ratou i te fenua tǎpǔhia.

Ma te haamanaˈo, hou te haereraa i te tahi pae o Ioridana, i te mau upootiaraa a Iehova ia ratou, ua faaitoito paha Mose i te tamarii a Iseraela ia haru i te fenua o te tahi atu pae o te pape, fenua tei î i te haamoriraa idolo. Ua tano mau to Mose faaara-etaeta-raa no nia i te haamoriraa idolo!

Uiraa bibilia pahonohia:

2:4-6, 9, 19, 24, 31-35; 3:1-6—No te aha te ati Iseraela i taparahi ai i te tahi mau nunaa e ora ra i te hitia o te râ o Ioridana aita râ i na reira i te tahi atu? Ua faaue Iehova ia Iseraela eiaha e hauti noa ˈtu i te tamarii a Esau. No te aha? E huaai hoi ratou no te taeae o Iakoba. Aita te ati Iseraela i hauti noa ˈtu aore ra i aro i to Moabi e te tamarii a Amona, e huaai hoi ratou no te tamaiti fetii a Aberahama ra o Lota. Aita roa a na arii ati Amori o Sihona raua o Oga e tiaraa i nia i te fenua ta raua e faatere ra. No reira, i to Sihona patoiraa i te ati Iseraela ia haere na to ˈna fenua e i to Oga aroraa ˈtu ia ratou, ua faaue Iehova i te ati Iseraela ia vavahi i to raua mau oire, ma te ore e vaiiho i te taata ia ora mai.

4:15-20, 23, 24—Te opaniraa e hamani i te hohoˈa tarai, te auraa anei e e mea ino iho â ia hamani i te hohoˈa o te mau mea ei faaneheneheraa? Eita. Te opaniraa i ǒ nei, o te hamaniraa ïa i te hohoˈa ei haamoriraa—‘te tuiau-ê-raa i te mau idolo e te taviniraa ia ratou.’ Aita te mau Papai e opani ra ia tarai e ia peni i te mau mea ei faaneheneheraa.—Te mau arii 1, 7:18, 25.

Haapiiraa no tatou:

1:2, 19. Ua overe haere te tamarii a Iseraela na roto i te medebara fatata e 38 matahiti i te maoro, noa ˈtu e ‘hoê ahuru e hoê tiahapa’ noa mahana “mai Horeba [te fenua mouˈa e haaati ra i te mouˈa Sinai i reira te horoaraahia na Ture Ahuru] na te mouˈa ra na Seira i te haere” i Kadesa-barenea. Auê ïa faahopearaa peapea ia faaroo ore i te Atua ra o Iehova!—Numera 14:26-34.

1:16, 17. Hoê â ta te Atua mau ture aveia o te haavaraa i teie tau. Eiaha te feia i horoahia te hopoia e tavini i roto i te hoê tomite haavaraa e vaiiho i te faatia paetahi aore ra te mǎtaˈu taata ia faahape i ta ratou haavaraa.

4:9. E mea faufaa no te manuïaraa o Iseraela ‘ia ore e aramoina i te mau mea atoa i hiˈohia e to ratou mata.’ A fatata mai ai te ao apî fafauhia, e mea faufaa roa ia vai noa i mua ia tatou ta Iehova mau ohipa faahiahia ma te riro ei piahi haapao maitai i ta ˈna Parau.

A HINAARO IA IEHOVA, E A FAAROO I TA ˈNA MAU FAAUERAA

(Deuteronomi 5:1–26:19)

I roto i te piti o ta ˈna orero, e faatia faahou Mose i te horoaraa o te Ture i te mouˈa Sinai e e faahiti faahou oia i na Ture Ahuru. Ua faataa-maitai-hia e hitu nunaa no te haamouraa taatoa. Ua haameharahia te tamarii a Iseraela i te hoê haapiiraa faufaa a faaea ˈi ratou i te medebara ra: “E ere o te pane anaˈe ra te mea e ora ˈi te taata nei, o te mau mea atoa râ i haapaohia e Iehova ra, e ora te taata i te reira.” I roto i to ratou tupuraa apî, e mea tia ia “haapao” ratou “i te mau parau atoa.”—Deuteronomi 8:3; 11:8.

A parahi ai ratou i te fenua tǎpǔhia, e hinaaro te ati Iseraela i te mau ture, eiaha noa no nia i te haamoriraa, no nia atoa râ i te faaturaraa i te haavaraa, te faatereraa, te tamaˈi e te oraraa totiare i te mau mahana atoa e to ratou iho oraraa. E hiˈo faahou Mose i teie mau ture e e haamataratara oia i te faufaaraa ia hinaaro ia Iehova e ia faaroo i ta ˈna mau faaueraa.

Uiraa bibilia pahonohia:

8:3, 4—Mea nafea to te ati Iseraela ahu oreraa e marau e to to ratou avae oreraa e oru i te roaraa o te hahaereraa na te medebara? E ohiparaa semeio teie a te Atua, mai te horoa-tamau-raa i te mâna. Ua faaohipa te ati Iseraela i tera noâ mau ahu e tamaa a haamata ˈi ratou i te overe haere i te medebara, ma te horoa ˈtu paha te tahi i te tahi a paari mai ai te mau tamarii e a pohe ai te feia paari. I te mea e ua faaite na numeraraa e piti i ravehia na i te omuaraa e i te hopearaa o te hahaereraa na te medebara e aita te numera o te ati Iseraela i maraa, ua navai iho â te horoaraa matamua o teie mau mea.—Numera 2:32; 26:51.

14:21—No te aha te ati Iseraela e nehenehe ai e horoa na te taata ê e parahi ra i ǒ ratou aore ra e hoo atu na te hoê taata ê i te hoê animara pohe aita te toto i faatahehia ta ratou iho e ore e amu? I roto i te Bibilia, e nehenehe te parau ra “taata ê e parahi i ǒ oe ra” e au i te hoê taata e ere i te Iseraela i riro na ei peroseluto aore ra i te hoê taata ê o te auraro ra i te mau ture o te fenua aita râ i riro mai ei taata haamori a Iehova. E nehenehe te taata ê e te taata e parahi i te fenua ra e ere i te peroseluto aita i raro aˈe i te Ture e rave i te mau animara pohe aita te toto i faatahehia ma te ravea rau. Ua faatiahia te ati Iseraela ia horoa ˈtu aore ra ia hoo atu i tera mau animara na teie mau taata. Area te peroseluto, tei raro aˈe ïa i te faufaa o te Ture. Mai tei faaitehia i roto i te Levitiko 17:10, ua opanihia tera taata ia amu i te toto o te hoê animara.

24:6—No te aha te raveraa “i te ofai oro to raro aˈe e to nia iho ei mauhaa” i au ai i te raveraa “i te mea e ora ˈi”? Te faahohoˈa ra te ofai oro to raro aˈe e to nia iho “i te mea e ora ˈi” te hoê taata, aore ra ta ˈna mau ravea e ora ˈi oia. Te raveraa i te hoê aore ra i te tahi o te reira, o te faaereraa ïa i te utuafare taatoa i te maa i te mau mahana atoa.

25:9—Eaha te auraa o te tatararaa i te tamaa e te tufaraa i te huare i mua i te mata o te hoê taata o te patoi i te faaipoipo i te taoete? Ia au i “ta to Iseraela peu i mutaaihora i te hooraa . . . , e iriti te hoê i to ˈna tamaa a tuu atu ai i te tahi.” (Ruta 4:7) Te haapapu ra ïa te tatararaa i te tamaa o te hoê taata o te patoi i te faaipoipo i te taoete e ua faarue oia i to ˈna tiaraa e horoa i te hoê tamarii aiˈa na to ˈna taeae i pohe. E mea haama te reira. (Deuteronomi 25:10) E ohipa haama te tufaraa i te huare i mua i to ˈna mata.—Numera 12:14.

Haapiiraa no tatou:

6:6-9. Mai te ati Iseraela i faauehia na ia ite i te Ture, e mea tia atoa ia ite tatou i ta te Atua mau faaueraa, ma te haamanaˈo i te reira i te mau taime atoa, e ia haaputa ˈtu i roto i ta tatou mau tamarii. E mea tia ‘ia taamu tatou i te reira i nia i to tatou rima ei tapao’ e e mea tia ia faaite ta tatou mau ohipa—tei faahohoˈahia e to ratou rima—e te faaroo ra tatou ia Iehova. E mai te hoê ‘haamanaˈoraa i mua mau i te mata,’ e mea tia ia itehia to tatou faarooraa e te taatoaraa.

6:16. Eiaha roa ˈtu tatou e tamata ia Iehova mai ta te ati Iseraela taiva i na reira na i Masa, a amuamu ai ratou no te ereraa i te pape.—Exodo 17:1-7.

8:11-18. E nehenehe te nounou taoˈa e faaaramoina ia tatou ia Iehova.

9:4-6. E mea tia ia ara tatou i te faatiaraa ia tatou iho.

13:6. Eiaha tatou e vaiiho i te tahi taata ia fariu ê atu ia tatou i te haamoriraa a Iehova.

14:1. Te faaite ra te otiotiraa ia ˈna iho i te faatura ore i te tino, tei taaihia e te haapaoraa hape, e e mea tia ia ape atu. (Te mau arii 1, 18:25-28) Eita e tano ta tatou tiaturiraa i te tia-faahou-raa e tera faaiteraa uˈana no tei pohe.

20:5-7; 24:5. Ia faaturahia te feia tupuraa taa ê, noa ˈtu e e mea faufaa te ohipa ta outou e rave nei.

22:23-27. Hoê o te mau parururaa manuïa roa ˈˈe a te vahine ia rave-ino-hia oia, o te tuôraa ïa.

“A RAVE I TE ORA”

(Deuteronomi 27:1–34:12)

I roto i te toru o ta ˈna orero, e parau Mose e i muri aˈe i te haereraa i te tahi pae o Ioridana, e mea tia ia papai te ati Iseraela i te Ture i nia i te mau pǎpǎ ofai rahi e ia faahiti atoa i te mau ino no te faaroo-ore-raa e te mau haamaitairaa no te faarooraa. E haamata te maha o te orero e te faaau-faahou-raa i te faufaa i rotopu ia Iehova e ia Iseraela. E faaara faahou Mose no nia i te faaroo-ore-raa e e faaitoito oia i te nunaa ia “rave i te ora.”—Deuteronomi 30:19.

Hau atu â i te horoaraa i teie na orero e maha, e tauaparau Mose no nia i te tauiraa o te aratai e e haapii oia i te ati Iseraela i te hoê himene nehenehe o te arue ia Iehova e e faaara oia no nia i te mau euhe no roto mai i te haapao-ore-raa. I muri aˈe i te haamaitairaa i te mau opu, e pohe Mose i te 120raa o to ˈna matahiti e ua hunahia oia. E 30 mahana i te maoro te tau otoraa, o te tuea fatata i te afaraa o te tau i puohuhia e te Deuteronomi.

Uiraa bibilia pahonohia:

32:13, 14—I te mea e ua opanihia te ati Iseraela ia amu i te tahi toâhua, eaha te auraa to ratou amuraa i “te [“toâhua,” MN] o te mamoe oni”? Ua faaohipa-taipe-hia i ǒ nei te parau ra “toâhua” e te faataa ra te reira i te mea maitai roa ˈˈe o te nǎnǎ. Ua faaitehia tera faaohiparaa taipe i muri iho i roto i tauâ irava ra o te parau ra no nia i “te ao sitona maitai” e “te uaina maitai.”

33:1-29—No te aha te opu o Simeona i ore ai i faahiti-taa-ê-hia i roto i te haamaitairaa a Mose i te mau tamarii a Iseraela? No te mea ua haa Simeona e oia atoa o Levi ma te “taehae,” e e riri “uˈana” to raua. (Genese 34:13-31; 49:5-7) Mea taa ê roa ta raua tufaa i to te tahi atu mau opu. Ua horoahia na Levi e 48 oire, e tei roto ta Simeona tuhaa i te fenua o Iuda. (Iosua 19:9; 21:41, 42) No reira, aita Mose i haamaitai taa ê ia Simeona. Tei roto râ ta Simeona haamaitairaa i te taatoaraa o te haamaitairaa ia Iseraela.

Haapiiraa no tatou:

31:12. Ia parahi te feia apî i pihai iho i te feia paari i te mau putuputuraa a te amuiraa e ia tutava i te faaroo e te haapii e tia ˈi.

32:4. Mea tia roa te taatoaraa o ta Iehova mau ohipa i roto i ta ˈna faaiteraa i to ˈna mau ateriputi mai te parau-tia, te paari, te aroha, e te puai ma te vai faito tia roa.

Mea faufaa roa te buka Deuteronomi no tatou

Te faaite ra te Deuteronomi ia Iehova mai “hoê Iehova.” (Deuteronomi 6:4) E buka te reira no nia i te hoê nunaa tei roto i te hoê taairaa otahi e te Atua. Te faaara atoa ra te buka Deuteronomi no nia i te haamoriraa idolo e te haamataratara ra i te faufaaraa ia haamori i te Atua mau anaˈe ra.

Papu maitai, e mea faufaa roa te buka Deuteronomi no tatou! Noa ˈtu e aita tatou i raro aˈe i te Ture, e nehenehe tatou e haapii rahi na roto i te reira o te tauturu ia tatou ia ‘hinaaro ia Iehova ma to tatou aau, to tatou [nephe] e to tatou puai atoa.’—Deuteronomi 6:5; MN.

[Nota i raro i te api]

^ Ua amuihia paha i te pene hopea te faatiaraa o te poheraa o Mose, e Iosua aore ra e te tahuˈa rahi o Eleazara.

[Hohoˈa fenua i te api 28]

(Hiˈo i te papai)

SEIRA

Kadesa-barenea

Mouˈa Sinai (Horeba)

Miti Uteute

[Faaiteraa i te tumu]

Based on maps copyrighted by Pictorial Archive (Near Eastern History) Est. and Survey of Israel

[Hohoˈa i te api 28]

Te mau orero a Mose te tuhaa faufaa o te Deuteronomi

[Hohoˈa i te api 30]

Eaha te haapiiraa e huti mai na roto i to Iehova horoaraa i te mâna?

[Hohoˈa i te api 30]

I au na te raveraa i te ofai oro to raro aˈe e to nia iho ei mauhaa i te raveraa “i te mea e ora ˈi”