Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E farii anei oe i ta Iehova tauturu?

E farii anei oe i ta Iehova tauturu?

E farii anei oe i ta Iehova tauturu?

“O te Fatu [ra o Iehova] to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu.”—HEBERA 13:6.

1, 2. No te aha e mea faufaa ˈi ia farii tatou i ta Iehova tauturu e aratairaa i roto i te oraraa?

 A FERURI na e te haere avae nei oe na te hoê eˈa mouˈa. E ere râ o oe anaˈe, e aratai atoa te na muri ra ia oe, e o te aratai maitai roa ˈˈe ïa e vai ra. E mea ite e e mea itoito aˈe oia ia oe, e haere râ oia ma te faaoromai na pihai iho ia oe. E ite oia e te topa ra oe i te tahi taime. No to ˈna tapitapi ia ore oe e fifihia, e toro oia i to ˈna rima no te tauturu ia oe i te hoê vahi atâta iho â râ. E patoi anei oe i ta ˈna tauturu? Eita ïa! Te fifihia ra hoi oe.

2 Ei Kerisetiano, e eˈa fifi ta tatou e pee ra. E mea tia anei ia haere o tatou anaˈe na tera eˈa piri? (Mataio 7:14) Eita, te faaite ra te Bibilia e te faatia ra te Atua ra o Iehova te Aratai maitai roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e ite, i te taata ia haere e o ˈna. (Genese 5:24; 6:9) E tauturu anei Iehova i ta ˈna mau tavini a haere ai ratou? Te na ô ra oia e: “O vau . . . to Atua ra, o Iehova, o tei mau ia oe i to rima atau ra; o tei parau atu ia oe e, Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu.” (Isaia 41:13) Mai te aratai o ta tatou faahohoˈaraa, te toro nei Iehova i to ˈna rima tauturu e to ˈna auhoaraa ma te hamani maitai i te feia o te tutava ra i te haere e o ˈna. Papu maitai, aore hoê aˈe o tatou e hinaaro e patoi i ta ˈna tauturu!

3. E hiˈopoa tatou i teihea mau uiraa i te roaraa o teie tauaparauraa?

3 I roto i te tumu parau i na mua ˈtu, ua tauaparau tatou no nia e maha ravea i tauturu ai Iehova i to ˈna nunaa i tahito ra. E tauturu anei oia i to ˈna nunaa na roto i tera noâ mau ravea i teie tau? E nafea e papu ai ia tatou e e farii tatou i tera tauturu? E hiˈopoa anaˈe i taua nau uiraa ra. I te na reiraraa, e rahi atu â tatou i te tiaturi e o Iehova mau to tatou Tauturu.—Hebera 13:6.

Tauturu na roto i te mau melahi

4. No te aha te mau tavini a te Atua i teie tau e nehenehe ai e tiaturi i te turu a te mau melahi?

4 E tauturu anei te mau melahi i te mau tavini a Iehova no teie tau? E. Parau mau, eita ratou e fa mai ma te ite-mata-hia i teie tau no te faaora i te feia haamori mau i te ati. I te mau tau bibilia atoa, e mea varavara te mau melahi i te ohiparaa mai tera. Aita te rahiraa o ta ratou ohipa i ite-mata-hia e te taata, oia atoa i teie tau. Area râ, ua faaitoito-roa-hia te mau tavini a te Atua i to ratou iteraa e ua ineine te mau melahi i te turu ia ratou. (Te mau arii 2, 6:14-17) E tumu papu ta tatou no te manaˈo mai tera.

5. E nafea te Bibilia e faaite ai e e tuhaa ta te mau melahi i roto i te ohipa pororaa i teie tau?

5 Te anaanatae maitai roa ra te mau melahi a Iehova i te hoê ohipa taa ê e tuhaa ta tatou i roto. Eaha tera ohipa? E ite mai tatou i te pahonoraa i roto i te Apokalupo 14:6: “Hiˈo atura vau i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa.” Ua taai-maitai-hia teie “evanelia e tia i te vairaa” i ‘te evanelia o te basileia o te parau-haere-hia’ hoi, mai ta Iesu i tohu, “e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa” hou te hopea o teie faanahoraa o te mau mea. (Mataio 24:14) Parau mau, aita te mau melahi e poro roa ra. Ua horoa Iesu i teie ohipa faufaa na te mau taata. (Mataio 28:19, 20) E ere anei i te mea faaitoito ia ite e a rave ai tatou i taua ohipa ra, te fanaˈo ra tatou i te tauturu a te mau melahi moˈa ra, te mau mea ora varua paari e te puai?

6, 7. (a) Eaha te faaite ra e te turu nei te mau melahi i ta tatou ohipa pororaa? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e tiaturi i te turu a te mau melahi a Iehova?

6 Mea rahi te haapapuraa e vai ra e te turu ra te mau melahi i ta tatou ohipa. Ei hiˈoraa, e faaroo pinepine tatou e i roto i ta ratou taviniraa, e farerei te mau Ite no Iehova i te hoê taata o tei pure noa ˈtura i te Atua ia tauturu ia ˈna ia ite i te parau mau. No te pinepine roa o tera mau ohipa, eita e nehenehe e parau e e tupuraa opua-ore-noa-hia. Ei faahopearaa o tera tauturu a te mau melahi, te rahi noa ˈtura te taata o te haapii nei i te rave i ta te ‘melahi e maue ra na ropu i te reva’ i faaite haere: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna.”—Apokalupo 14:7.

7 E hinaaro roa anei oe e fanaˈo i te turu a te mau melahi puai a Iehova? A faaitoito ïa i roto i ta oe taviniraa. (Korinetia 1, 15:58) A haapao ai tatou ma te oaoa e ma te horoa noa i teie ohipa taa ê no ǒ mai ia Iehova ra, e nehenehe tatou e tiaturi i te tauturu a ta ˈna mau melahi.

Tauturu a te Raatira o te mau melahi

8. Eaha te tiaraa teitei o Iesu i nia i te raˈi, e no te aha e mea mahanahana ˈi no tatou?

8 Te horoa atoa maira Iehova i te tahi atu huru tauturu a te melahi. Te faataa ra te Apokalupo 10:1 i “te hoê melahi puai” roa ino e ‘mai te mahana to ˈna mata.’ Te faahohoˈa mau ra teie melahi ite-orama-hia ia Iesu Mesia faahanahanahia tei mana i nia i te raˈi. (Apokalupo 1:13, 16) E melahi mau anei o Iesu? E nehenehe e parau e e, no te mea e melahi rahi oia. (Tesalonia 1, 4:16) O Iesu te mea mana roa ˈˈe o te mau tamaiti varua atoa a Iehova. Ua tuu Iehova ia ˈna ei faatere i ta ˈNa mau nuu melahi atoa. E tumu puai mau teie melahi rahi o te tauturu. E nafea?

9, 10. (a) E nafea Iesu e ohipa ˈi ei “tia” no tatou ia hara tatou? (b) Eaha te tauturu ta tatou e ite i roto i to Iesu hiˈoraa?

9 Ua papai te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane e: “Ia roohia ˈtu . . . te hoê taata i te hara, e tia to tatou tei ǒ i te Metua ra, o Iesu Mesia, o te taata parau-tia ra.” (Ioane 1, 2:1) Eaha hoi Ioane i parau ai e e “tia” taa ê o Iesu no tatou ia “roohia” tatou “i te hara”? Te hara ra tatou i te mau mahana atoa, e e faahopearaa te pohe no te hara. (Koheleta 7:20; Roma 6:23) Ua pûpû râ Iesu i to ˈna ora ei tusia no ta tatou mau hara. E tei pihai iho oia i to tatou Metua aroha ei tia no tatou. E hinaaro tatou taitahi i tera tauturu. E nafea tatou e farii ai i te reira? E mea tia ia tatarahapa tatou i ta tatou mau hara e ia ani ia faaorehia te reira maoti te tusia o Iesu. E mea tia atoa ia ape tatou i te rave faahou atu.

10 Hau atu â i te poheraa no tatou, ua vaiiho mai Iesu i te hiˈoraa tia roa. (Petero 1, 2:21) E aratai to ˈna hiˈoraa ia tatou, e tauturu mai ia faatano i to tatou haerea ia nehenehe tatou e ape i te mau hara rahi e e faaoaoa i te Atua ra o Iehova. Aita anei tatou e mauruuru roa ra i te fanaˈo i tera tauturu? Ua fafau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e horoahia te tahi atu tauturu.

Te tauturu a te varua moˈa

11, 12. Eaha te varua o Iehova, mai te aha te puai o te reira, e no te aha tatou e hinaaro ai i te reira i teie tau?

11 Ua fafau Iesu e: ‘Na ˈu e ani atu i te Metua ra, e na ˈna e horoa mai i te tahi faaaˈo ia outou, ia parahi mau oia e a muri noa ˈtu i ǒ outou nei. O te varua parau mau ra, o te ore e fariihia mai e te ao nei ra.’ (Ioane 14:16, 17) E ere teie ‘varua parau mau,’ aore ra varua moˈa, i te hoê taata e puai râ—to Iehova iho puai ohipa. Aita to te reira e otia. E puai te reira ta Iehova i faaohipa no te poiete i te ao nui, no te faatupu i te mau semeio faahiahia roa, e no te horoa i te mau faaiteraa o to ˈna hinaaro na roto i te orama. I te mea e aita Iehova e faaohipa ra i to ˈna varua na roto i taua mau ravea taa maitai ra i teie tau, te auraa anei ïa e eita tatou e hinaaro i te reira?

12 E ere roa! I teie “mau taime ati rahi faaruru atâ,” e hinaaro tatou i te varua o Iehova hau atu â i tei mutaa iho. (Timoteo 2, 3:1, MN) E haapuai mai te reira ia faaoromai tatou i te mau fifi. E tauturu mai te reira ia faahotu tatou i te mau huru maitatai nehenehe o te haafatata ˈtu â ia tatou ia Iehova e to tatou mau taeae e tuahine pae varua. (Galatia 5:22, 23) E nafea ïa tatou e fanaˈo ai i teie tauturu faahiahia no ǒ mai ia Iehova ra?

13, 14. (a) No te aha e papu ai ia tatou e e horoa Iehova ma te aau tae i to ˈna varua moˈa i to ˈna nunaa? (b) Na roto i teihea huru ohipa e nehenehe ai tatou e faaite e eita mau tatou e farii i te ô o te varua moˈa?

13 A tahi, e mea tia ia pure tatou no te ani i te varua moˈa. Teie ta Iesu i parau: “Te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa ˈi outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te [varua moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna ra.” (Luka 11:13; MN) Oia, o Iehova te Metua maitai roa ˈˈe e nehenehe e ferurihia. Mai te peu e e ani tatou ia ˈna ma te haavare ore e te faaroo i te varua moˈa, e horoa mau mai oia i teie ô. Teie ïa te uiraa, E ani anei tatou? E mea tia ia ani atu tatou i roto i ta tatou mau pure i te mau mahana atoa.

14 A piti, e farii tatou i tera ô ma te ohipa ia au i te reira. Ei hiˈoraa: A feruri na i te hoê Kerisetiano o te aro nei i te hinaaro e mataitai i te mau hohoˈa faufau. Ua pure oia no te ani i te varua moˈa ia tauturu ia ˈna ia patoi i teie peu hairiiri. Ua ani oia i te aˈoraa a te mau matahiapo Kerisetiano, e ua aˈo ratou ia ˈna ia rave i te hoê ohipa taa maitai, ma te ape i te tapiri atoa ˈtu i tera mau hohoˈa faufau. (Mataio 5:29) E mai te peu e e tâuˈa ore oia i ta ratou aˈoraa e e hema â oia? Te ohipa ra anei oia ia au i ta ˈna pure no te ani i te varua moˈa ia tauturu ia ˈna? Aore ra, eita anei râ oia e faariri i te varua o te Atua a ore atu ai e fanaˈo i teie ô? (Ephesia 4:30) Oia mau, e mea tia ia rave tatou paatoa i te mau mea atoa no te papu e e tamau tatou i te fanaˈo i teie tauturu faahiahia no ǒ mai ia Iehova ra.

Tauturu no roto mai i te Parau a te Atua

15. E nafea tatou e faaite ai e eita tatou e hiˈo i te Bibilia mai te hoê buka noa?

15 Ua riro te Bibilia ei tumu o te tauturu i te mau tavini haapao maitai a Iehova e rave rahi senekele i te maoro. Eiaha râ tatou e hiˈo i te mau Papai moˈa mai te hoê buka noa, e mea tia ia haamanaˈo tatou e e tauturu puai mau te reira. E titauhia te tutavaraa no te farii i tera tauturu. E mea tia ia faariro tatou i te taioraa bibilia ei peu tamau.

16, 17. (a) E nafea te Salamo 1:2, 3 e faataa ˈi i te mau maitai o te taioraa i te ture a te Atua? (b) E nafea te Salamo 1:3 e faaite ai e e mea tia ia rave puai tatou i te ohipa?

16 Te na ô ra te Salamo 1:2, 3 no nia i te taata paieti e: “O tei hinaaro . . . i te ture a Iehova; e tei ta ˈna ture to ˈna manaˈoraa i te rui e te ao. E au oia i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i maheahea to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.” Te ite ra anei oe i te manaˈo faufaa roa ˈˈe i roto i tera irava? E mea ohie ia taio i tera mau parau e ia faaoti e te faataa noa ra te reira i te hoê hohoˈa nehenehe o te hoê vahi hau—te hoê tumu raau marumaru e tupu ra i te hiti anavai. Auê te au ia taotooto rii i te avatea i tera vahi! Aita râ teie salamo e titau manihini maira ia manaˈo i te taotooto rii. Te faataa maitai nei te reira i te hoê hohoˈa taa ê, hoê o te horoa ra i te manaˈo o te rave-puai-raa i te ohipa. E nafea?

17 A tapao na e e ere noa te tumu raau i ǒ nei i te hoê tumu raau marumaru o te tupu mai tera noa i pihai iho i te hoê anavai. E tumu raau râ o te hotu ra, tei “tanuhia” ma te opua i te hoê vahi maitihia—“i te hiti anavai.” I roto i te hoê aua tumu maa hotu, e nehenehe te fatu e ǒ paha i te mau apoo horoa pape no te faarari i te mau aˈa o ta ˈna mau tumu raau faufaa. A, e mea maramarama roa te manaˈo i teie nei! Mai te peu e i te pae varua e mea ruperupe tatou mai tera tumu raau, no te mea ïa mea rahi te ohipa i ravehia no te tauturu ia tatou. Tei roto tatou i te hoê faanahonahoraa o te horoa noa ra i te pape ateate o te parau mau na tatou, e mea tia râ ia rave tatou i ta tatou tuhaa. E mea tia ia rave tatou i teie pape faufaa roa, ma te feruriruri e ma te rave i te mau maimiraa e hinaarohia no te faaô i te pue parau mau o te Parau a te Atua i roto i to tatou feruriraa e aau. Mea na reira tatou e hotu maitai atoa ˈi.

18. Eaha te titauhia no te ite i te mau pahonoraa bibilia i ta tatou mau uiraa?

18 Eita tatou e faufaahia i te Bibilia mai te peu e e vaiiho-noa-hia ˈtu i nia i te hoê paepae ma te hiˈo-ore-hia. E ere atoa te reira i te buka manamana—mai te huru ra e e nehenehe tatou e tapiri i to tatou mata, e vaiiho i ta tatou Bibilia ia matara i te mau api atoa, e tiaturi atu ai ia pahonohia ta tatou uiraa i nia i te api i mua ia tatou. Mai te peu e e faaotiraa ta tatou e rave, e mea tia ia heru tatou ia noaa mai “te ite i te Atua” mai te huru ra e e taoˈa hunahia te reira. (Maseli 2:1-5) E titau-pinepine-hia te maimi-tamau-maite-raa no te ite i te aˈoraa bibilia e tano maitai no tatou. Mea rahi ta tatou papai bibilia o te tauturu mai i roto i ta tatou maimiraa. A faaohipa ˈi tatou i te reira no te heru maite ia noaa mai te mau taoˈa maitatai o te paari i roto i te Parau a te Atua, te faaohipa mau nei tatou i ta Iehova tauturu.

Tauturu na roto i te mau hoa faaroo

19. (a) No te aha e faariro ai i te mau tumu parau o Te Pare Tiairaa e o te Réveillez-vous! ei tauturu horoahia na roto i te mau hoa faaroo? (b) Mea nafea oe i te tautururaahia e te hoê tumu parau taa ê i roto i te hoê o ta tatou nau vea?

19 Ua tauturu noa te mau tavini a Iehova te tahi i te tahi. Ua taui anei Iehova? Aita roa ˈtu. Aita e feaaraa, e nehenehe tatou taitahi e manaˈo i te mau tupuraa i tauturuhia ˈi tatou i te taime tano na roto i to tatou mau hoa faaroo. Ei hiˈoraa, e nehenehe anei oe e haamanaˈo i te tahi mau tumu parau o Te Pare Tiairaa aore ra o te Réveillez-vous! o tei tamahanahana ia oe i te taime i hinaaro ai oe aore ra o tei tauturu ia oe ia faaafaro i te hoê fifi aore ra ia faaû i te hoê tamataraa i to oe faaroo? Ua tauturu Iehova ia oe na roto i “te tavini haapao maitai e te paari” tei faauehia e horoa i te “maa i te hora mau ra.”—Mataio 24:45-47.

20. E nafea te mau matahiapo Kerisetiano e haapapu ai e e “mau ô taata” ratou?

20 E pinepine râ e fanaˈo roa ˈtu â tatou i te tauturu na roto i te mau hoa faaroo. E vauvau mai te hoê matahiapo Kerisetiano i te hoê oreroraa parau o te haaputapû i to tatou aau aore ra e farerei oia ia tatou no te tauturu ia tatou i te taime fifi, aore ra ma te hamani maitai e horoa mai oia i te aˈoraa o te tauturu ia tatou ia ite e ia faaruru i te hoê paruparu. Te papai ra te hoê vahine Kerisetiano aau mauruuru no te tauturu a te hoê matahiapo ia ˈna: “I roto i te taviniraa, ua faaitoito oia ia ˈu ia faaite i to ˈu mau manaˈo. I te po na mua ˈˈe noa, ua pure au ia Iehova, ma te ani i te hoê taata ta ˈu e nehenehe e paraparau atu. Ia poipoi aˈe, ua paraparau mai teie taeae ia ˈu ma te aumauiui. Ua tauturu mai oia ia ˈu ia ite mea nafea to Iehova tautururaa ia ˈu e rave rahi matahiti i te maoro. Te mauruuru ra vau ia Iehova no to ˈna tonoraa mai i teie matahiapo.” Na roto i tera mau ravea atoa, te faaite ra te mau matahiapo Kerisetiano e e “mau ô taata” ratou i horoahia e Iehova na roto ia Iesu Mesia no te tauturu ia tatou ia faaoromai i nia i te eˈa e tae atu ai i te ora.—Ephesia 4:8, MN.

21, 22. (a) Eaha te mau faahopearaa ia faaohipa te mau melo o te amuiraa i te aˈoraa itehia i roto i te Philipi 2:4? (b) No te aha e mea faufaa atoa ˈi te mau ohipa hamani maitai rii?

21 Hau atu â i te mau matahiapo, e hinaaro te Kerisetiano haapao maitai taitahi e faaohipa i te faaueraa faauruhia “eiaha . . . te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai.” (Philipi 2:4) Ia faaohipa te mau melo o te amuiraa Kerisetiano i tera aˈoraa, e mau ohipa hamani maitai nehenehe te itehia ei faahopearaa. Ei hiˈoraa, ua faaû te hoê utuafare i te ati rau taue. Ua afai te metua tane i ta ˈna tamahine apî na muri ia ˈna i te fare toa. I to raua hoˈiraa ˈtu i te fare, ua roohia raua i te ati purumu. Ua pohe te tamahine; ua pepe roa ino te metua tane. I to ˈna mahitiraa mai te fare maˈi, ua paruparu roa to ˈna tino i te omuaraa e aita ta ˈna i nehenehe e rave i te tahi mea. Ua ahoaho atoa ta ˈna vahine no te haapao o ˈna anaˈe i ta ˈna tane. No reira, ua farii te hoê nau hoa faaipoipo o te amuiraa i teie na hoa faaipoipo o te oto ra i to raua fare e ua haapao ia raua e rave rahi hebedoma i te maoro.

22 Parau mau, eita pauroa te ohipa hamani maitai e taaihia i te ati e te haapaeraa ia ˈna iho. Mea iti aˈe te tahi mau tauturu ta tatou e fanaˈo ra. Noa ˈtu râ e mea iti te hamani maitai, e au tatou i te reira, e ere anei? E nehenehe anei oe e manaˈo i te hoê parau maitai aore ra te hoê ohipa ferurihia a te hoê hoa Kerisetiano o tei horoa i te tauturu hinaarohia e oe i roto i te tahi tupuraa? E pinepine Iehova i te haapao ia tatou mai tera.—Maseli 17:17; 18:24.

23. Eaha to Iehova manaˈo ia tutava tatou i te tauturu te tahi i te tahi?

23 E hinaaro anei oe ia faaohipa Iehova ia oe no te tauturu ia vetahi ê? E fanaˈoraa taa ê tera i mua ia oe. Inaha, mea faufaa no Iehova ta oe tutavaraa. Te na ô ra ta ˈna Parau e: “O tei hamani maitai i te taata rii ra, ua horoa oia i te taoˈa na Iehova; e na ˈna e hopoi mai i ta ˈna utua.” (Maseli 19:17) E maitai, aore ra oaoa rahi, te noaa mai ia tauturu tatou i to tatou mau taeae e tuahine. (Ohipa 20:35) Eita te feia o te faataa ê ia ratou iho ma te opua mau e ite i te oaoa o te horoaraa i tera tauturu e te itoito atoa o te fanaˈoraa i te reira. (Maseli 18:1) Ia amui maite ïa tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano ia nehenehe tatou e faaitoito te tahi i te tahi.—Hebera 10:24, 25.

24. No te aha eiaha ˈi tatou e manaˈo e ua ere tatou i te tahi mea no to tatou ite-ore-raa i te mau semeio faahiahia roa a Iehova no tahito ra?

24 E ere anei i te mea au ia feruri i te mau ravea e tauturu ai Iehova ia tatou? Noa ˈtu e aita tatou i ora i te hoê tau e rave ai Iehova i te mau semeio faahiahia roa no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa, eiaha tatou e manaˈo e ua ere tatou i te tahi mea. Te mea faufaa mau, e tauturu taatoa ïa Iehova ia tatou ia tapea i te haapao maitai. E ia faaoromai amui tatou i roto i te faaroo, e ora noa tatou no te ite i te mau ohipa faahiahia e te hanahana roa ˈˈe a Iehova i roto i te tuatapaparaa atoa! Ia faaoti tatou i te farii e te faaohipa hope roa i te tauturu î i te here a Iehova ia ora tatou ia au i te mau parau o ta tatou irava o te matahiti 2005: “No ǒ ia Iehova ra te tauturu ia ˈu.”—Salamo 121:2.

Eaha to outou manaˈo?

E nafea Iehova e horoa ˈi i te tauturu ta tatou e hinaaro ra i teie tau—

• na roto i te mau melahi?

• maoti to ˈna varua moˈa?

• ma ta ˈna Parau faauruhia?

• na roto i te mau hoa faaroo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 13]

E mea faaitoito ia ite e te turu nei te mau melahi i te ohipa pororaa

[Hohoˈa i te api 15]

E nehenehe Iehova e faaohipa hoê o to tatou mau hoa faaroo no to tatou hinaaro i te tamahanahanaraa